Despre mine

English version here: www.teoalida.com/aboutme

Sunt Teoalida din Ploiesti si ma pasioneaza tot ce e legat de arhitectura, geografie, masinile, desen tehnic in AutoCAD, scriu articole si fac baze de date in Word / Excel. Am facut acest site pentru a prezenta diverse lucrari realizate, artistice, hobby-uri, si proiecte facute pentru clienti. Sa arat ce stiu sa fac, pentru prieteni si pentru eventuale colaborari. Ma puteti contacta pe LIVE CHAT sau la email spamsucks @ teoalida.com

Nu am un loc de munca full-time, imi ocup timpul lucrand la cererea clientior sau facand lucrari pentru a le vinde prin intermediul site-ului, dar si munca voluntara in cazul in care pot ajuta un numar mare de oameni.

Palatul Micul Trianon (ro)

Micul TrianonProbabil cea mai frumoasa opera de arta de modelare 3D in AutoCAD, aceasta este un fel de reconstructie a Palatului Micul Trianon din Floresti-Prahova, desenat initial in 2006 in mod voluntar si reimbunatatit in 2014.

 

 

 

Harti Ploiesti si alte orase (ro)

Harta PloiestiIn 2005 si apoi 2007 am desenat voluntar harti pentru Ploiesti (si alte 12 orase mai mici), in urma plimbarilor prin oras, m-am gandit ca pot crea ceva util si pot ajuta lumea sa cunoasca mai bine orasul, plus ca nu eram multumit de hartile existente pe piata. Am facut statistici ale numarului de blocuri si apartamente pentru vreo 30 orase, plus planuri ale blocurilor.

Din asta am prins o pasiune pentru tot ce s-a construit in Romania Comunista care ulterior, in 2008, a evoluat intr-o pasiune pentru arhitectura internationala.

Geografie (ro)

Geografia RomanieiCand eram la scoala am scris chestii despre geografia Romaniei si nu numai:
Impartirea administrativa, lista oraselor cu anul infiinarii
Lista munti, dealuri, campii, varfuri, rauri, lacuri, etc
Lista drumuri nationale si cai ferate
Populatia oraselor si judetelor (baza de date in Excel)
etc

 

Design de arhitectura (english)

ApartamenteCea mai mare pasiune a mea, inceputa in 2008, de a desena in scop artistic un oras virtual cu blocuri inteligent proiectate… cum nu veti vedea prea curand in Romania! O varietate de apartamente, de la garsoniere de 30 m² pana la penthouse-uri de 5 camere si 200 m².

Proiectate in scopul de a atinge o suprafata medie de 100 m² si 30 m² de persoana (pentru comparatie, apartamentele in Bucuresti au in medie 55 m², si 20 m² de persoana).

 

CaseAm intrat si in segmentul caselor in 2010, desenand pe acelasi principiu, al densitatii si optimizarii terenului. Case individuale si insiruite, ca si complexe de case, de la 50 m² pana la peste 300 m² si 6 dormitoare.

incepand cu 2012 am fost contactat de diversi arhitecti si dezvoltatori imobiliari, pentru servicii de arhitectura-design. Totusi, a desena cladiri pentru clienti s-a dovedit o meserie nu prea placuta comparat cu a desena cladiri dupa propriile reguli ca hobby artistic, datorita clientilor care cer nenumarate modificari si imi pierd prea mult timp pentru banii oferiti, si celor care cer planuri gratis.

Design interior (english)

Design interiorAm desenat si mobila si design interior, dar nu am experienta care o am in arhitectura.

 

 

 

 

 

Constructii in The Sims (english)

Orase in The Sims 2Inainte de a intra in domeniul arhitecturii in AutoCAD, mi-am aratat pasiunea de urbanism in The Sims 2 in 2007-2008 construind orase cu blocuri decorative, nefunctionale in scopul jocului. The Sims 2 ramane jocul preferat, il joc si in mod normal, construind case si simuland viata in ele. Dar sa stiti, nu sunt genul sa ma joc toata ziua. Cateva ore pe luna e destul!

 

 

Design de masini (english)

Masini desenateO mai veche pasiune de-a mea (2000-2007) erau masinile, colectionam poze si date tehnice cu care imi facusem o proprie enciclopedie auto despre masinile reale. In plus, desenam propriile masini marca Teoalida, in Paint si mai tarziu AutoCAD. Nu sunt masini foarte moderne, dar sunt masini desenate la un nivel inalt de detaliere.

 

 

 

Enciclopedia de masini (english)

Enciclopedia autoDin pasiune pentru masini si pentru a face tabele si statistici, din 2003 incoace am facut o enciclopedie auto. Liste in format .DOC si tabele in format .XLS. Masini de la al doilea razboi mondial pana azi. Incluzand un tabel cu peste 15000 modele auto cu 40 coloane de date tehnice, care a durat peste 1000 ore de munca.

Un hobby care s-a transformat in mod neintentionat intr-o sursa de venit, in 2012 am descoperit ca diverse companii cumpara astfel de baze de date.

 

Proiecte in Word si Excel (ro / en)

HDB DatabaseImi place sa colectionez date si sa le scriu in Word si Excel, exemple:
– Colectii de bancuri, adunate din ziare si scrise in Word in 1998-2000.
– Povesti umoristice, scrise in Word din proprie imaginatie, in 1998-2003 (nu le mai fac publice datorita reactiilor nedorite din partea unora).
Geografia Romaniei si Geografia lumii, facute in 1998-2005 inainte sa ma conectez la internet si sa descopar Wikipedia care a facut munca mea inutila.
Baza de date a muzicii cu rating in functie de preferintele mele, inceputa in 2005 (probabil unul din cele mai INUTILE lucruri facute de mine).
Baza de date a blocurilor din Singapore, peste 13000 blocuri incluse, inceputa in 2009 voluntar ca hobby, abandonata in 2010 si reinviata in 2014 pentru a o vinde la diverse companii si agenti imobiliari.
Baza de date a complexelor din Hong Kong, peste 1000 complexe rezidentiale, facuta in 2011 pentru companie de asigurari din Statele Unite (prima mea treaba majora facuta la cererea cuiva si nu ca hobby personal).
Baza de date a zgarie-norilor, peste 15000 cladiri din lume cu inaltime peste 100 metri.
– Si alte other 40 baze de date! Ce urmeaza?

Design diverse (english)

Desen graficNu ma limitez doar la arhitectura, aici vedeti alte chestii desenate de mine in AutoCAD pentru diversi clienti.

 

 

 

 

Studii la diverse tari, arhitectura si piata imobiliara (english)

Orasele lumiiImi place sa explorez lumea cu Google Earth sa studiez arhitectura si piata imobiliara.
Tari/regiuni studiate: North America, Latin America, Europe, North Korea, South Korea, Japan, China, Hong Kong, Singapore, Malaysia, Philippines, India.
Vizitati si pagina Celor mai superbe 10 orase din lume!

 

 

Games (english)

The Sims 2 house designJocurile sunt partea cea mai PUTIN importanta din viata mea, imi petrec maxim 5% din timpul stat la calculator in jocuri, uneori trec cateva luni fara sa intru in vreun joc. Imi place sa lucrez in Word si Excel facand tabele si statistici, inclusiv despre jocuri! De exemplu masurand viteza fiecarei masini din joc si creand un grafic.

Age of Empires, unul din cel mai mult jucate cand eram mic (jucat pana in 2005).
Beetle Crazy Cup, un cacat de joc cu curse de masini, dar se poate juca de 2 persoane la un calculator.
Caesar 3, cel mai bun city-building game (jucat 2005-2007 si 2011).Caesar 3
Grand Theft Auto
Vice City and San Andreas (jucate 2005-2006 si 2010-2011)
Need for Speed Porsche 2000, Hot Pursuit 2, Underground (jucate 2003-2007).
The Sims 2 & 3, jocul preferat al meu si probabil al oricarui student la arhitectura (jucat 2005-2008 si 2012).
Alte jocuri preferate (dar despre care n-am avut ce tabele sa fac): Bridge Builder / Bridge Construction Set, Railroad Tycoon 2 & 3, Quake 2 & 3, Worms, etc.

Jocuri prea vechi?
De cand am internet in 2005 am gasit si alte lucruri de facut decat sa pierd timpul in jocuri. Am descoperit ca exista mult maul multe jocuri si am decis sa nu le mai incerc. Am o varsta si multe alte responsabilitati ca sa mai am timp de jocuri. Daca ma plictisesc de munca in AutoCAD, prefer sa ma joc in acelasi AutoCAD in scop creativ. Daca totusi am chef de jocuri, prefer sa joc aceleasi jocuri pe care le jucam si cu ani in urma decat sa incep altele noi.

Istorie

Mi-am facut primul site in 2009, adresa lui era teoalida.webs.com (hosting gratuit), Anumite lucrari postate pe site sunt mai vechi de 2009.

O problema era ca avand pasiuni de interes mondial, a fost nevoie sa-mi fac site cu prima pagina in engleza. Am distribuit “produse” in Romania care contineau link la site, iar cei care dadeau click, vazand o pagina in engleza, riscau sa creada ca au gresit adresa, in loc sa caute mai adanc sa vada ca am si 3 pagini in romana, pentru romani.

Site-ui ajunsese in 2012 la 200 vizitatori zilnici, prea mult pentru latimea de banda oferita de Webs.com. Mi-am facut un nou site www.teoalida.com, cu peste 100 pagini in engleza, si un subfolder www.teoalida.com/ro cu WordPress separat, pe care am pus cele 3 pagini de interes romanesc (harta Ploiesti, Micul Trianon, Geografia Romaniei), plus o versiune in romana a primei pagini “despre mine”.

Traficul ajunsese la 1000 vizitatori pe zi, dar pe paginile in romana nu trecea de 10 vizitatori pe zi, In Aprilie 2017 am mai cumparat un domeniu www.teoalida.ro si voi vedea daca asta va mari traficul romanesc.

Ce fac in prezent

In timp ce majoritatea oamenilor isi petrec timpul liber in jocuri sau de vorba cu prietenii, eu inca din copilarie mi-am dezvoltat hobby-uri creative, inca din copilarie imi petrec timpul in AutoCAD, Word, Excel, facand voluntar lucruri, uneori inutile, dar care raman pentru totdeauna si le prezint pe acest site (jocurile nu sunt tot o activitate inutila?). Dupa 2012 am abandonat majoritatea lucrarilor voluntare pentru a ma concentra pe hobby-urile care produc bani.

Ce fac in prezent: proiecte pentru clienti individuali, iar in restul timpului fac baze de date si modele 3D care se pot vinde, sau doar ca hobby artistic. Prefer munca online, ca in timp ce lucrez pentru cineva, sa vorbesc cu alti clienti carora sa le vand alte lucrari. Deci majoritatea clientilor sunt in strainatate. Am o viata frumoasa si diversificata… comparat cu a avea un job full-time si a face acelasi lucru zi de zi.

Toate  articole, planurile, modele 3D, documentele Word si bazele de date Excel de pe site, reprezinta munca unei singure persoane. Respectati drepturile de autor! Exceptie fac fotografiile, care au link de la sursa originala sau sursa este indicata.

Harta blocurilor din Ploieşti

Daţi click pe puncte pentru a vedea detalii despre blocuri, perioada construirii, numărul de apartamente, etc.

Nici un oraş din România nu are o bază de date cu anul construirii blocurilor, ca să afli anul trebuie să întrebi la fiecare asociaţie să se uite în documente, nu am cum să fac asta, dar experienţa personala mi-a permis să clasific blocurile pe modele de blocuri care au următoarele perioade de construcţie:

Albastru = blocuri modele 1950-1960
Roz = blocuri modele 1960-1970
Roşu = blocuri modele 1965-1975
Maro = blocuri modele 1970-1980
Galben = blocuri modele 1975-1985
Verde = blocuri modele 1980-1990
Turcuaz = blocuri modele 1985-1990
Gri = blocuri private dinainte de 1990 (inclusiv blocuri interbelice)
Alb = blocuri private 1990-prezent (de adăugat în viitor)

De exemplu am făcut turcuaz doar modelele de blocuri cu suprafeţe sporite introduse în 1985, ele s-au construit în paralel cu blocurile verzi din generaţia anterioară 1980 cu camere mai mici.

Am găsit anul exact al construirii doar la blocurile propuse pentru expertiza seismică, pe https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Harta blocurilor în Google Maps se bazează pe o bază de date realizată în ianuarie 2018 care mi-a luat cam 20 ore să compun informaţiile şi să introduc coordonatele GPS ale fiecărui bloc, m-au ajutat hărţile desenate de mine în 2005-2007 care au necesitat zeci de plimbări prin oraş şi peste 100 ore de muncă.

Fiind o muncă manuală, este posibil să îmi fi scăpat câteva greşeli. La anumite blocuri nu sunt sigur de numărul de apartamente, le-am însemnat cu roşu în baza de date, în special blocurile unicat din zona centrală şi blocurile de colţ (non-standard). Rog toţi vizitatorii site-ului să verifice blocurile din zona lor şi să raporteze orice greşeală găsesc. Numai cu ajutorul dumneavoastră, Ploieştiul va avea o bază de date CORECTĂ!

Cumpără baza de date a blocurilor

Ofer baza de date pentru uz comercial, de exemplu agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, distribuitori de pliante, etc. Asta explică pretul. Oamenii de rând pot folosi harta de mai sus.

Conţine cartier, număr bloc, regim înălţime, scări, apartamente, adresa stradală (doar la unele blocuri), perioada construirii, modelul blocului (clasificare proprie), clasa de risc seismic, latitudinea şi longitudinea.

Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi baza de date la alte persoane sau firme.

Lista blocurilor din Ploiesti

Cumpără harta Ploieştiului în format PDF

în 2005-2007 am desenat hărţi cu blocuri pe cartiere din Ploieşti şi hărti pentru oraşele din împrejurimi, plus o hartă a Ploieştiului de ansamblu fără blocuri. Am folosit AutoCAD pentru a desena contururile şi le-am colorat în Paint pentru a le distribui în format PNG, la vremea respectivă nu aveam altă idee de distribuţie. O muncă megalitică ţinând cont că la vremea respectivă nu existau poze din satelit la rezoluţie mare, iar imaginile PNG nu aveau altă utilitate decât vizionare pe ecran sau pe hârtie, şi dificil de personalizat pentru uz comercial. Rezoluţia nu era suficientă pentru a fi imprimate pe format mare ca hartă de perete.

Câteva persoane mi-au oferit bani să redesenez Ploieştiul într-o singură hartă, dar ar fi fost prea greu ţinând cont de procedura prin care desenam la vremea respectivă.

Am descoperit în 2012 că AutoCAD 2007 a introdus exportarea ca PDF, asta îmi deschide o nouă eră în desenat hărti vectoriale, dar între timp îmi pierdusem interesul pentru România. În 2017 odată cu descoperirea hărţilor în Google Maps şi creşterea numărului de vizitatori pe site, m-am gândit să mă reapuc de hărţi

În ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. În viitor pot adăuga şi blocurile pe hartă.

Harta se poate personaliza în termeni de linii şi culori, sau cantitatea de informaţii incluse pe hartă, dar şi inserarea de logo-uri.

Harta Ploiesti AutoCAD DWG

Istoria cartierelor din Ploieşti

Ploieştiul avea 114544 locuitori la recensământul din 1956, fiind pe locul 4 în tară, a atins apogeul la recensământul din 1992 când avea 252715 locuitori, fiind pe locul 9 în ţară. Această evoluţie a creat unul din cele mai urâte oraşe din punct de vedere urbanistic, cu multe cartiere comuniste neterminate şi străzi late care se îngustează brusc sau se înfundă printre case vechi şi urâte (comparat cu alte oraşe resedinţe de judeţ care au fost mai bine sistematizate).

După calculele mele, Ploieştiul are 1745 blocuri, 3090 scări, 67981 apartamente +/- 0.5%, cu 2.90 persoane per apartament ar însemna că 78% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Zona centrală

În zona centrală s-au construit o serie de blocuri în 1960-1965 totalizănd aproximativ 1400 apartamente, apoi blocurile Mercur, Unirea în 1981 şi cele de pe C. D. Gherea, apoi o serie masivă de demolări şi construcţii noi a început în 1985, cu blocurile A1-A8, B1-B2, C1, D4-D10, F1, J3-J6, K1-K15, L1-L4, P, R, totalizând alte 1400 apartamente.

Presupun că proiectul includea încă vreo 1000-1500 apartamente. Dacă latura nordică a Pieţei Eroilor au fost construite, pe latura sudică au fost săpate fundaţii în 1989 şi nu s-au mai construit, o fundaţie era pentru un bloc de 17 etaje cu 3 laturi care se zvoneste că avea un restaurant rotativ în vârf (eu nu prea cred că poţi pune restaurant pe un bloc de locuinţe, cum ajungeai acolo? Împărţeai lifturile cu locatarii?), fundaţie folosită de blocul Petrom, alta fundaţie în spatele catredalei. Zona străzii George Coşbuc urma să fie demolată.

Un amănunt interesant e blocul Aroma cu 12 apartamente construit în stil Art Deco la sfârşitul anilor 1930, singurul bloc de 4 etaje cu lift! În perioada interbelică astfel de blocuri erau un lux şi se instalau lifturi în blocuri mai scunde ca în prezent. Un alt bloc interbelic de 4 etaje a fost construit la sfârşitul anilor 1930 lipit de vechea primărie şi a fost demolat după 1977 odată cu primăria, nu ştiu dacă avea lift. Lifturi mai există şi în blocul Băncii Comerciale pe Tache Ionescu din 1926, hotelul Central din 1928 s-ar putea să fi avut şi el lift.

Sud-Democraţiei

Zona Sud-Democraţiei cuprinde cvartalele Brazi (blocurile B1-B11 din 1957-1958), Milcov (blocurile 1-10 din 1958?) şi Constructorilor (blocurile A1-A2, B1-B6 tot din anii 1950), blocurile A-F pe Jianu-Democraţiei construite la începutul anilor 1960, blocurile Rodica, A1-A7 şi B1-B3 construite spre sfârşitul anilor 1960, Gioconda, F, F1, F1A, F1B, F1C, F2, F3, F4 construite în anii 1970. Total: 56 blocuri, 12 scări, 2202 apartamente.

Harta din 1970 arată că erau în proiect un bloc de 14 etaje retras care închidea strada Veronica Micle şi un bloc cu 12 etaje alăturat. Se pare că proiectul a fost schimbat, blocul cu 14 etaje fiind construit în aliniament stradal iar alte 5 blocuri de 4 etaje au fost construite pe Veronica Micle.

După spusele unui locatar din blocul Gioconda vecin cu arhitectul blocului care locuieste în propriul bloc, proiectul iniţial avea 17 etaje, iar cutremurul din 1977 a lovit când constructia ajunsese la etajul 10, a fost recalculată structura şi decis reducerea înălţimii la 14 etaje. Să fie asta explicatia pentru că etajul 10 arată diferit?

Alexandru Lăpuşneanu

Cartierul Muzicanţi, azi Alexandru Lăpuşneanu cuprinde blocurile 1-15 construite în anii 1960 (15 blocuri, 41 scări, 810 apartamente). 4 blocuri fără număr au fost adăugate în anii 1980 dar ele sunt numărate ca blocuri izolate.

Democraţiei II

Cartierul Democraţiei II a fost început în anii 1980 pentru a lărgi la 4 benzi străzile Democraţiei şi Ştefan cel Mare şi a creea o a doua axă nord-sud. Cuprinde blocurile G, H, J, K, M, N, O + număr, total 46 blocuri, 55 scări, 887 apartamente. Lipsa literei L arată că urma să se construiască la nord.

Republicii-Andrei Mureşanu

Cartierul Republicii-Andrei Mureşanu a fost primul cartier mare al Ploieştiului. Pe harta din 1960 apare sub numele “Cvartal Republica”. Cuprinde blocurile A1-A19, B1-B3, C1-C3 construite la începutul anilor 1960, blocurile R1-R6, E5, E6, E8, 201, 202A-C, 205, 207, 208, 209, 210, construite tot în anii 1960 şi blocurile M1, M2, M5 plus 2 blocuri fără număr adăugate în anii 1970. Total 49 blocuri, 140 scări, 2591 apartamente. Faptul că anumite numere au fost sărite şi apariţia unor blocuri cu număr de 3 cifre rămâne un mister.

Găgeni

Găgeni nu este un cartier oficial, este o denumire dată de mine care cuprinde blocurile 105A-B, 107A-C, 109A-B pe strada Găgeni, 8 scări, 84 apartamente, plus 63 case duplex, construite în anii 1950, plus blocurile 88 şi G1-G18 construite în anii 1970, 17 blocuri, 29 scări, 704 apartamente. Oficial e considerat parte din cartier Republicii-Andrei Mureşanu.

Ploieşti-Nord

Cartierul Ploieşti-Nord a fost început în anii 1960 şi terminat probabil după 1970. Cuprinde blocurile 1-71 şi 101-150, total 146 blocuri, 372 scări, 8622 apartamente, excluzând blocul 36A demolat în anii 2000 (ştie cineva câte apartamente avea şi motivul demolării?).

Anumite blocuri au o literă după număr şi se presupune că ele au fost adăugate ulterior proiectului iniţial, pentru îndesire. Din fericire cartierul a supravietuiţ îndesirilor din anii 1980 şi astfel a rămas cel mai frumos cartier din Ploieşti, cu mari spaţii verzi datorită distanţei minime între faţadele blocurilor de 30 metri.

Vest I

Cartierul Ploieşti-Vest I a fost început la sfărşitul anilor 1960, proiectul iniţial cuprindea blocuri numerotate de la 1 până la 100 şi presupun că era terminat în momentul cutremurului deoarece nu sunt multe numere lipsă, doar 34 şi 37 lipsesc.

După 1980 au fost adăugate blocurile A1-A14, B1-B15, C1-C2 în zona de nord-vest unde era propusă o scoală, precum şi blocurile I1-I5 la intersecţia cu strada Mărăşeşti, şi M1-M17 cam prea aproape de calea ferată (după părerea mea trebuia să râmănă zona liberă sau să fie plantaţi copaci pentru protecţie fonică). Blocurile M1-M3 nu au mai fost construite.

Alte 6 blocuri numerotate A-F apar la Piaţa Aurora în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, 4 dintre ele au fost începute de abia în 1989, 3 au fost terminate mulţi ani după revolutie, al 4-lea a devenit clădire de birouri, iar celelalte 2 nu au fost începute.

Total 154 blocuri, 392 scări, 8855 apartamente.

Vest II

Cartierul Ploieşti-Vest II a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cuprindea blocuri numerotate de la 101 la 182.

Este posibil ca datorită cutremului din 1977 care a oprit construcţia de blocuri monolit de 10 etaje, cartierul să fi fost reproiectat, zonele virane umplute ulterior de blocurile 152 şi 153 construite în anii 1980 lângă zona de case care urmau să fie demolate pentru a se construi parcul central.

Zona de sud-est cu blocul 163 s-a construit în 1988-1989 şi au fost demolate casele de peste strada Cosminele unde urma să se construiască probabil blocul 182.

Total: 91 blocuri, 244 scări, 6001 apartamente.

9 Mai

Cartierul 9 Mai a fost început în jurul anului 1980 într-o zonă de câmp cu doar câteva case pe strada Mărăşeşti, în prezent are 79 blocuri, 122 scări, 2730 apartamente.

La momentul revoluţiei era aproape terminat, lipsind doar câteva blocuri de 7-8 etaje pe strada Libertăţii, spaţiu umplut recent de blocurile ANL începute în 2008 din care unele neterminate nici în 2018.

În mijlocul cartierului era propusă o şcoală şi o grădiniţă, dar locul a rămas viran după revoluţie şi s-au construit 16 blocuri ANL în jurul anului 2000.

Încă din harta din 1970 se vede că la intersecţia străzii Mărăşeşti cu Şoseaua Vestului era propusă o intersecţie în trifoi cu 4 foi, strada Mărăşeşti urmând să treacă pe deasupra şi probabil podul continua peste calea ferată. De asemenea în spaţiul ocupat în prezent de magazinul Billa era propusă o gară destul de mare.

Mărăşeşti-Eroilor

Cartierul Mărăşeşti-Eroilor a fost început în anii 1980 deoarece nu apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, dar s-a construit rapid şi are în prezent 90 blocuri, 142 scări, 2523 apartamente.

Numerotarea blocurilor începe cu 4 şi se termină cu 18 + literă şi doar câteva sunt lipsă în zonele 13, 17 şi 18, se presupune că blocurile 1-3 + literă urmau să se construiască la nord de strada Mărăşeşti.

Ştie cineva când s-a construit stadionul Astra? La nord de stadion nu s-au construit blocuri deoarece era propusă o parcare mare pentru stadion, dar au rămas case.

Malu Roşu

Cartierul Malu Roşu a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cutremurul din 1977 a sistat lucrările, blocurile de 10 etaje din beton monolit au fost şterse şi cartierul a fost reproiectat cu blocuri în aliniament stradal din generaţia 1980, ceea ce a întins construcţia pe 2 decade iar la momentul revoluţiei încă nu au fost terminate blocurile din zona estică, unde între Intrarea Porumbiţei şi Aleea Profesorilor era planificat un parc. Total: 117 blocuri, 265 scări, 5718 apartamente +/- 1%

Enăchiţă Văcărescu

Cartierul Enăchiţă Văcărescu a fost proiectat încă din anii 1970 sub numele Malu Roşu III cu blocuri bară paralele în stilul celor din Vest I şi II, a fost reproiectat ulterior cu blocuri în aliniament stradal iar constructia a fost început în jurul anului 1980, în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 apărând blocurile 101-116+literă sub numele Etapa I iar restul 117-141+literă ca perspectivă. Total 171 blocuri, 247 scări, 4578 apartamente +/- 1%.

Cartierul era aproape terminat la momentul revoluţiei, lipsind câteva blocuri pe strada Enăchiţă Văcărescu, Cosmonauţilor, Zimbrului, etc şi cele din colţul sud-estic unde în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 se observă un complex comercial cu 4 blocuri turn. Total 25 blocuri, 30 scări, estimat 600 apartamente mai erau în proiect.

Cartierul urma să aibă un parc central, dar au rămas case.

Peneş Curcanul

Cartierul Peneş Curcanul apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 ca parte din cartierul Enăchiţă Văcarescu, cu blocuri numerotate 146-159 + literă, deoarece blocurile 142-145 + literă apar pe strada Podul înalt în noul cartier Cantacuzino. Proiectul a fost modificat iar cartierul din prezent a fost construit doar jumătatea vestică, cu blocurile 150-156 + literă, total 50 blocuri, 57 scări, 1163 apartamente +/- 1%, lipsind doar blocul 150I probabil 10 apartamente.

Se presupune că blocurile 142-149 urmau să se construiască în jumătatea estică, unde strada Torcători urma să fie lărgită la 4 benzi şi aliniată cu Podul Înalt.

Gheorghe Grigore Cantacuzino

Cartierul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost început la sfârşitul anilor 1980 şi cuprinde blocurile 1, 2, 3, 4, 10 + literă. Total 43 blocuri, 45 scări, 1026 apartamente +/- 1%.

Se presupune că blocurile 5, 6, 7, 8, 9 urmau să fie construite între Elena Doamna şi Cantacuzino / Vasile Lupu, ceea ce ar însemna că revoluţia a prins cartierul construit în proporţie de 30%.

Demolările selective şi blocurile 10C-10D construite departe de străzi arată că era în proiect realinierea străzii Cantacuzino cu Vasile Lupu pentru fluidizarea circulaţiei către Vest.

Ar fi interesant să găsim proiectul cartierului.

Republicii Vest I

Dacă partea estică a bulevardului Republicii era sistematizată încă din anii 1960, pe partea vestică construcţia a început după 1970, cu blocurile 1, 2, 3, 4, 6 + literă retrase de la stradă. După 1975 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, ajungând la o densitate insuportabilă, blocurile 5 şi 8-24 + literă, numerotarea e un haos total, blocurile 12E, 13D, 13E, 17B fiind construite pe partea vestică când restul blocurilor 12, 13, 17 sunt pe partea estică.

Total: 105 blocuri, 121 scări, 3722 apartamente +/- 1%.

Republicii Vest II

După 1980 construcţia blocurilor a fost prelungită la sud de Piaţa Mihai Viteazu, cu blocuri numerotate 26-33 + literă. Total 85 blocuri, 90 scări, 2299 apartamente +/- 1%.

Interesant e că blocurile 33 sunt A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, N, S, T, U, literele lipsă par a fi rezervate pentru o eventuală demolare a cvartalului Pistol construit la sfârşitul anilor 1950 şi reconstruirea unor blocuri noi.

Gheorghe Doja

Numerotarea blocurilor din Republicii II se continuă în cartierul Gheorghe Doja care conţine blocurile 34-37 + literă dar şi 45 + literă, total 51 blocuri, 54 scări, 1275 apartamente +/- 1%.

La momentul revoluţiei se construia blocul 45E-F la intersecţia Gheorghe Doja cu Văleni, care urma să fie continuat de 45D ca să fie simetric, însă nu a mai apucat. Vizavi a fost demolat însă nu a mai apucat să fie construit blocul, spaţiul fiind ocupat de Banca Comercială şi Petrom, e interesant de aflat ce număr avea blocul care urma să fie construit aici. Rămâne un mare mister unde erau planificate blocurile 38-44?

Poştei-Bucov

Cartierul Poştei-Bucov conţine blocurile A1-A2, B1-B4, C1-C2, construite în anii 1970. 8 blocuri, 8 scări, 320 apartamente.

Interesant e că pe harta din 1970 apar mai multe blocuri care urmau să fie construite, este posibl să se fi renunţat la ele datorită cutremului din 1977 care a pus capăt construcţiei de blocuri monolit.

Mihai Bravu

Cartierul Mihai Bravu a fost proiectat încă din anii 1970 sub forma unui cartier cu blocuri bară asemănător cu Vest II şi Malu Roşu, care se întindea de la maternitate până la Dâmbu la nord. Din proiectul iniţial s-a construit doar un grup de blocuri pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor inclusiv un bloc de 10 etaje de tip monolit care nu s-a mai construit după cutremur. După spusele unui prieten din zonă, primele blocuri au fost date în folosinţă în 1977.

Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 arată doar grupul de blocuri construite pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor, care în mod misterios au numere destul de mari 2, 6-7, 13, 16-19, 46-59 + literă, cartierul a fost reproiectat în anii 1980 cu blocuri în aliniament stradal care au umplut numerele lipsă de la 1 la 60 + literă, lipsind 8, 11, 14-15, 20, 27, 42-44. Se văd multe blocuri cu pereţi fără geamuri din care rezultă că urma să se construiască noi blocuri în continuarea lor, multe blocuri de colţ care urma să închidă frontul a 2 străzi lipsesc, pe strada Grădinari e o zonă virană mare.

Printre ultimele blocuri construite în 1989 se numără 5, 12, 40, şi 41. De notat că Aleea Chimiei e compusă din 2 segmente fără legătură, se presupune că urmau să fie demolate casele de pe strada Matei Basarab şi construirea unor blocuri în plus.

Mihai Bravu e singurul cartier din Ploieşti care nu are o şcoală. Ar fi interesant de găsit proiectul cartierului în forma din anii 1980, să vedem unde urmau să fie amplasate şcolile şi ce planuri mai erau pentru strada Matei Basarab.

Bulevardul Bucureşti

Trecerea peste calea ferată se făcea pe un pod sub formă de U cu rampe abrupte aflat la est de podul actual, apoi se mergea pe strada Industriei. Încă din anii 1930 se plănuia înlocuirea podului cu un pasaj subteran care însă nu s-a mai realizat din cauza războiului.

Podul actual s-a construit la începutul anilor 1960, la scurt timp a fost demolat vechiul pod rutier şi podul metalic pietonal aflat mai spre gară. Odată cu podul s-a construit şi Bulevardul Bucureşti prin spatele caselor aflate pe străzile Industriei şi Bărcăneşti. Presupun că priveliştea era urâtă. Aşa a apărut singurul cartier de blocuri construit în afara inelului de cale ferată.

Cartierul Bulevardul Bucureşti a fost început în 1975 sau 1976, după spusele unora blocul 9 a fost primul bloc dat în folosinţă, conform planului trebuia dat fix in martie 1977, dar datorită cutremurului nu li s-a permis oamenilor să se mute decât după o lună şi după ce a fost inspectat blocul.

Cartierul iniţial cuprindea blocurile 1-13, blocurile 14-17 s-au construit ulterior, probabil prin 1984-1987. Total: 67 blocuri, 77 scări, 2612 apartamente +/- 1%.

Ştie cineva când s-a construit Universitatea de Petrol şi Gaze şi Liceul 1 Mai?

Altele

Înainte de construirea cartierelor de mai sus, s-au construit la sfârşitul anilor 1950 Cvartalele 8 Martie (actuala strada Mândra) şi Pistol (strada 24 Ianuarie) plus o serie de blocuri izolate pe străzile Curcubeului, George Topârceanu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Ion Luca Caragiale, Kutuzov, Maramureş, Poştei, Mihai Bravu, şi în zona Democraţiei-Buna Vestire, unele par a fi blocuri construite în privat de un grup de familii dar stilul artitectonic se aseamănă cu blocurile comuniste. Total: 71 blocuri, 100 scări, aproximativ 1000 apartamente +/- 5%.

În anii 1970 şi 1980 s-au construit o serie de blocuri în zonele industriale, majoritatea garsoniere sau cămine nefamilişti cu băi şi bucătării la comun. Total 31 blocuri, 33 scări, aproximativ 2400 apartamente +/- 5%.

Ce urma?

Până în revoluţie a fost terminat Bulevardul Republicii şi strada Gheorghe Doja până la Văleni.

Studiind ritmul construcţiilor din 1985-1989 dar şi alte oraşe, pot zice că dacă mai rezistam regimului comunist încă 5 ani, oraşul era azi mult mai frumos şi traficul mergea mai bine pe directia est-vest, în 1990 se făcea legătura străzii Gheorghe Grigore Cantacuzino cu Vasile Lupu către Piaţa Eroilor iar până în 1995 urma să fie lărgită la 4 benzi cea dea 2-a axă nord-sud pe linia tramvaiului 101, străzile Mărăşeşti şi Mihai Bravu până în centru, strada Gheorghe Doja până la ieşirea spre Bucov, şi inelul 2 (străzile Eroilor, Podul Înalt, Nicolae Titulescu).

Probabil urmau să fie începute noi cartiere, unul din ele ar fi umplut zona dintre străzile Gheorghe Grigore Cantacuzino şi Mărăşeşti, la est de Torcători, dar este posibil să fi apărut blocuri şi în zone mai mărginase, ca Bereasca, după cum au apărut în alte orase la sfârşitul anilor 1980.

Alte oraşe

Băicoi

Băicoi are doar un număr mic de blocuri în zona centrală construite în 1970-1990 şi câteva blocuri în zona vestică unde sunt şi unele din anii 1960. Total 41 blocuri, 68 scări, 1578 apartmamente +/- 1%, 20681 locuitori la recensământul din 1992, la 3 persoane pe apartament ar însemna că 23% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Câmpina

În Câmpina construcţia blocurilor a început în 1960 fără demolări semnificative, s-au construit în zonele virane din spatele caselor fără nici un plan de sistematizare. S-au construit 196 blocuri totalizând 4541 apartamente.

Demolările şi sistematizarea au avut loc în anii 1980, chiar şi atunci nu s-a sistematizat aşa mult ca în alte oraşe, s-a demolat o mare parte din centrul vechi şi s-a construit Bulevardul Carol I (până atunci strada principală era Mihai Eminescu). Revoluţia a prins centrul neterminat, pe zona demolată din partea vestică au apărut clădiri de sticlă, Romtelecom şi BCR, iar în partea nordică e criză de locuri de parcare pentru că în spatele blocurilor stradale au rămas case şi nu s-a mai construit parcare. În ritmul in care s-a construit în anii 1980 ar mai fi trebuit 10 ani să fie demolate casele dintre blocuri (mai ales strada Maramureş şi Bogdan Petriceicu Haşdeu) şi să fie finalizat oraşul într-un stil modern.

Azi are 424 blocuri scări totalizând 9270 apartamente +/- 1%, 41554 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 66% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Floreşti

Floreşti seamănă cu Plopeni dar la scară mai mică, construcţia a început în anii 1950, cu 9 blocuri cu 1-2 etaje şi 11 case, în anii 1970 s-au construit 12 blocuri / 21 scări cu 4 etaje la nord, iar în 1980 s-a demolat şi construit la sud Centrul Civic cu 12 blocuri de 2-3 etaje. Total: 31 blocuri, 42 scări, 776 apartamente.

Interesant e că pe harta din 1970 arată un număr mai mare de blocuri la nord, inclusiv 5 blocuri cu formă similară cu blocurile de 10 etaje din Ploieşti-Vest, dacă nu cumva e vorba de blocuri cu 4 etaje cu formă similară, ar fi făcut Floreşti prima comună cu blocuri turn! Să fi avut comuniştii plan să transforme Floreştiul într-un oraş mediu?

Filipeşti de Pădure

Comuna Filipeşti de Pădure are 1 bloc / 2 scări în stil 1960, 2 blocuri / 4 scări în stil 1970, 18 blocuri / 29 scări în stil 1980, total 21 blocuri, 35 scări, 578 apartamente.

Minieri

Satul Minieri al comunei Filipeşti de Pădure a fost construit de la zero în perioada comunistă, este compus din 17 blocuri cu 1 etaj din anii 1950 şi 5 blocuri cu 2-3 etaje din anii 1960, total 288 apartamente, plus 89 case duplex si 16 case simple.

Rămâne un mister de ce au fost construite în mijlocul câmpului, fără nici o fabrică prin zonă. În prezent satul e foarte sărac, după cum arată blocurile şi după numărul mic de maşini parcate.

Moreni

Oraşul Moreni pare frumos din punct de vedere urbanistic, văzut din satelit, având blocurile grupate într-un singur cartier în centru fără case printre blocuri, plus câteva blocuri izolate la sud şi la vest. Dar când m-am dus să-l vizitez în 2007 am fost îngrozit de sărăcie, gunoaie pe străzi şi blocuri părăsite. Şi totuşi a devenit municipiu în 2003.

Construcţia blocurilor a început în anii 1960 şi pare că s-a plănuit dezvoltarea oraşului cu 30 ani în avans, în anii 1970 şi 1980 s-a construit în continuare după aceleaşi reguli. Probabil că în anii 1990 urma să se construiască şi pe Bulevardul Petrolului blocuri moderne care să le acopere pe cele din anii 1960.

Are 197 blocuri scări cu 4495 apartamente +/- 1%, 22886 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 57% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Există un singur bloc înalt, un bloc unic în formă de stea cu 9 etaje şi 52 apartamente, magazine la parter şi la etajul 1 în locul a 2 apartamente. Există 2 blocuri la care s-a construit parterul şi apoi au fost abandonate, plus încă câteva blocuri nefinisate dar totuşi locuite.

Pleaşa

Satul Pleaşa al comunei Bucov conţine 11 blocuri, 14 scări, 280 apartamente (incluzând căminul de nefamilişti cu 100 camere). În ce scop au fost construite în mijlocul câmpului rămâne un mister. Izolarea face ca satul să aibă unele din cele mai ieftine apartamente din România, similar cu Valea Jiului, când apare un 2 camere pe OLX costă sub 5000 EURO.

Plopeni

Plopeni a atins apogeul la recensământul din 1992 cu 10284 locuitori. Calea ferată şi Strada Victoriei împart oraşul în 4 părti, din care doar cele de sud şi de nord sunt rezidenţiale. Zona de vest conţine stadionul iar zona de est e industrială.

Construcţia blocurilor a început în anii 1950, 2 cartiere de blocuri, unul la sud, altul la nord, ceea ce mă face să mă întreb dacă în zona de mijloc erau case. S-au construit blocuri cu 1-2 etaje şi case duplex-quaduplex, tot atunci s-a construit şi Bulevardul Republicii pe partea estică (de fapt oficial sunt toate blocuri chiar daca unele au numai 2-4 apartamente). 36 blocuri cu 64 scări + 42 case, totalizând 1120 apartamente.

Satul, pe atunci având numele Stejarul, a fost declarat oraş în 1968 şi a primit numele Plopeni. În anii 1970 s-a construit la sud un cartier cu 21 blocuri de 45 scări totalizând 910 apartamente. În caz că zona de mijloc conţinea case, ele au fost demolate în anii 1980 când s-a construit masiv în zona nordică (actuala zonă centrală), blocurile AC1-AC19, B1-B5, C1-C17, C21, D1-D4, V4-V8, V22, plus bloc Diana la sud, 56 blocuri cu 85 scări, totalizând 1544 apartamente (5 blocuri sunt totuşi pe partea estică a căii ferate).

Plopeni mi se pare cel mai frumos oraş din punct de vedere urbanistic de pe raza de 100 km în jurul Ploieştiului unde am putut vizita, mic dar frumos pentru că pare un oraş complet, nu are zone neterminate sau case printre blocuri, 100% din populaţie locuia la bloc la momentul revoluţiei. Să fi fost un sat de case care au fost dărâmate în totalitate sau să nu fi fost deloc case, adică să fie un oraş complet nou construit de comunisti? Lipsa unei biserici vechi dă impresia că este un oras complet nou.

Totuşi în zona străzii Speranţei a fost defrisată o mare parte din pădure. Să fi fost aici noi blocuri în proiect?

În prezent nu locuieste toată lumea la bloc, există case, mai exact cocioabe construite din lemn şi tablă pe lângă calea ferată şi la nord după autogară, plus câteva case moderne construite printre blocurile din anii 1950.

Sinaia

În Sinaia construcţia blocurilor a început în 1960 şi este unul din cele mai mici oraşe care are blocuri turn, mai exact 2 blocuri monolot de 10 etaje lângă parcul central.

Târgovişte

Se spune pe vremea lui Mihai Viteazul, Târgovişte avea 60000 locuitori, aş vrea să stiu ce suprafaţă ocupa. La recensământul din 1912 avea doar 13041 locuitori, în 1956 24360 locuitori, a atins apogeul în 1992 cu 98117 locuitori. Cu alte cuvinte, populaţia s-a mărit de 4 ori în perioada comunistă, ceea ce a creat un oraş frumos din punct de vedere urbanistic cu câteva străzi de 4 benzi, multe blocuri şi puţine case vechi.

Construcţia blocurilor a început în jurul anului 1960, când s-au construt 21 blocuri scări cu 2-3 etaje (4 pe Calea Domnească şi 17 pe Bulevardul Carol), după 1965 a început construcţia cartierelor Micro 8 şi 9 la sud-est, Micro 6 la vest, şi un cartier cu nume nesunoscut lângă gară, iar după 1970 Micro 4 şi 5 la Nord. În anii 1980 s-a construit zona centrală, Micro 11 şi 12 la sud, şi s-au mai făcut îndesări în Vest, după 1985 a început construcţia unui nou cartier la Nord, pe teren viran, care a rămas incomplet, spaţiile neconstruite au fost ocupate după revoluţie de vile moderne.

Calea Bucureşti a fost reconstruită după 1985 cu blocuri moderne de 7-8 etaje, probabil era în plan pentru 1990-1995 să se continue cu blocuri până în centru, plus continuarea noului cartier din Nord.

Total: 1344 blocuri scări, 28777 apartamente +/- 1%, cu 2.9 persoane pe apartament rezultă că 85% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Curiozităţi: pe Bulevardul Mircea Cel Bătrân, blocurile încep de la 7-8 etaje şi coboarâ în până la 4 etaje dar continuă să aibă lift, fiind unul din puţinele blocuri comuniste de 4 etaje cu lift. În acelaşi timp, pe Bulevardul Independenţei sunt câteva blocuri din anii 1960 cu 5 etaje fără lift. Unele blocuri din anii 1980 au un fel de mansardă la etajul 5 unde se află 2 garsoniere.

Blocul ANL misterios: lângă sensul giratoriu de pe Calea Câmpulung se află un bloc ANL cu 7 etaje pe care scrie 2003, dar blocul e identic şi aliniat cu cele alăturate cu 10 etaje construite în perioada 1965-1975. Cum se explică acest mister? Să fie bloc nou construit pe baza unui proiect comunist, sau un bloc comunist care a fost evacuat din motive seismice şi renovat de ANL care a demolat ultimele 3 etaje?

Harti Romania

Prin 2010 facusem pe site-ul personal o pagina http://teoalida.webs.com/romania.htm cu chestii scrise de mine despre geografie, plus cateva harti, dar in 2011 am decis sa mut hartile pe http://hartiromania.blogspot.ro/ ca site-ul Teoalida sa ramana doar creatiilor personale. Pur si simplu AM UITAT de acest site pe Blogspot si mi-am adus aminte in 2017, unele linkuri nu mai mergeau. Am mutat hartile aici iar hartiromania.blogspot.ro va fi STERS.

Aceste harti nu sunt desenate de mine personal deci le puteti download-a gratis si folosi fara acordul meu. Totusi va rog sa respectati drepturile de autor ale celor care le-au facut, adica sa nu le imprimati si vindeti pe bani, sau altceva de gen.

Harta fizica Harta fizica Harta completa 2001
O harta din 1967, alta din 1993 si alta din 2001

Daca vreti alt fel de harti, lasati comment si spuneti-mi ce harti sa mai adaug

Harta unitatilor de relief

Harta unitatilor de relief, munti, dealuri, campii

Harta administrativa

Harta din anii 1990 incluzand orasele infiintate in 1989, excluzand orasele infiintate in anii 2000.
Harta administrativa

Romania antebelica

Ţinuturile sau judeţele Ţării Româneşti între 1601 şi 1718
Tara romaneasca 1601-1718

Ţinuturile Moldovei între 1601 şi 1718
Moldova 1601-1718

Judeţele ţărilor române în 1711
Judete 1711

Judeţele ţărilor române în 1800
Judete 1800

Judeţele Principatelor Unite între 1856 şi 1878
Judete 1856-1878

Județele Regatului României între 1878 și 1912

Harta detaliata a vechiului regat, in perioada 1881-1913 (stanga), harta istorica anul 1901
Harta detaliata in perioada 1913-1916 (dreapta), harta istorica incluzand Cadrilaterul

Romania interbelica

Județele României Mari între 1936 și 1939
Judete 1938

Județele României între 1945 și 1951
Judete 1948

Harta istorica cu judetele Regatului Romaniei
  Romania mare judete interbelice 1930

Judetele Romaniei interbelice comparate cu judetele actuale
Judete 1940-2010 border=

Harta administrativa si politica
Observati caile ferate planificate pe Valea Jiului si Valea Buzaului, care nu s-a mai construit niciodata, cantitatea redusa de cai ferate in Muntenia, lipsind liniile Bucuresti – Rosiori – Craiova sau Bucuresti – Urziceni – Faurei – Tecuci. Observati 5 orase care au fost retrogadate la comune.
Romania mare administrativa si politica

Harta Etnica Romania 1930
(SVG file, nominally 1,744 × 1,270 pixels, file size: 1.44 MB)
Harta etnica

Romania comunista

6 septembrie 1950 – Prin Legea nr.5 au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune).

19 septembrie 1952 – Prin Decretul 331 a fost modificată Legea nr. 5/1950 astfel încât, prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară.

10 ianuarie 1956 – Prin Decretul 12 a fost modificată din nou Legea nr. 5/1950 desființându-se regiunile Arad și Bârlad.

24 decembrie 1960 – Prin Legea nr. 3 s-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modificându-i-se, totodată, și teritoriul. În final numărul regiunilor s-a redus la 16.

Regiunile si raioanele Republicii Populare / Socialiste Romania, harta administrativa
Regiuni si raioane 1950-1952 Regiuni si raioane 1952-1956 Regiuni si raioane 1960-1968 Regiuni si raioane 1960-1968

16 februarie 1968 – Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.

Judetele Romaniei, propunerea initiala din 1968
Observati inexistenta judetelor Braila, Covasna, Mehedinti, Salaj, si unele granite diferite fata de cele finale.
Propunere judete 1968

Harta topografica

Romania topografica

Harta rauri

Romania hidrografica, harta rauri
Harta rauri

Harta rutiera

Harta e prea mare pentru a fi afisata pe site (13413 x 9821 pixeli si 16 MB)
Link de download http://www.tenereclub.ro/harti/romania/romania_harta_rutiera_www.tenereclub.ro.jpg

Harta CFR

Harta cailor ferate romane, magistrale si linii, cu numere
Harta cai ferate Harta feroviara Romania railroads

Harta CFR istorica
(sursa: userul Domologed de pe SkyscraperCity, din pacate el nu a stiut sa puna hartile la rezolutie intreaga)
1921 Harta CFR 1921 1938  1940 Harta CFR 1940 1953 Harta CFR 1953 1958 Harta CFR 1958 1961  1964 Harta CFR 1964 1966  1974 Harta CFR 1974 1980 Harta CFR 1980 1985 Harta CFR 1985 1990  1992-1993 Harta CFR 1992 prezent Harta feroviara

Evoluţia reţelei feroviare din România (1854-prezent)

Autor: Vlad Tozlovanu, sursa: historymaps.ro.

Evolutia retelei feroviare
Evolutia retelei feroviare

Harta Ploiesti si alte orase desenate de Teoalida

Cine e interesat de alte harti decat cele oferite aici, e rugat sa ma contacteze! Am nevoie de parerea dumneavoastra pentru a decide ce harti sa fac in viitor!

Ce am desenat si inclus in arhiva Harti de la Teoalida:
– Harta cu strazi Ploiesti (4096×3072), Targoviste (2560×2560), 2 metri / pixel.
– Harta cu blocuri si numerele lor, 18 harti cuprind toate cele 21 cartiere ale Ploiestiului, 50 cm / pixel.
– Harta cu blocuri fara numere, pentru Baicoi, Boldesti-Scaieni, Breaza, Campina, Filipesti, Floresti, Moreni, Otopeni, Plopeni, Urlati.
– Statistica, numarul blocurilor si apartamentelor cu cincinalul construirii, pentru Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, si alte 30 orase plus cateva comune, nu doar la cele cu harta.
– Plan apartamente la aproximativ 120 modele de blocuri din Romania (modelele standard), probabil util pentru cei care cauta sa cumpere apartamente vechi.

Descarcati arhiva… GRATIS sau cu donatie:

DOWNLOAD

Atentie!

Datorita numarului mic de clienti dispusi sa dea bani, ofer GRATUIT pentru folosire non-comerciala, hartile desenate in 2005-2007, fara actualizari pe viitor. Cine vrea actualizari sau orice noua munca, pot oferi ca servicii contra cost.

De asemenea, rog pe cei carora le sunt de ajutor hartile (in special firmele de taxi, pizza, curier, si alte firme care se deplaseaza la anumite adrese – asta e uz comercial), sa ma recompenseze cu o mica suma de bani, prin PayPal / credit card, sau cash!

Pentru folosire comerciala va pot da hartile PNG fara textul ingravat, contra cost. Daca e nevoie, dau si fisierul AutoCAD .DWG folosit la generarea contururilor strazilor si blocurilor.

Harta Ploiesti pe cartiere cu numerele blocurilor

Istoria hartilor – RUSINE celor care nu-mi recompenseaza efortul

Cum mi-a venit ideea: incepand cu 2003 imi place sa ma plimb prin oras, gen explorator urban. In 2005 m-am conectat la reteaua de calculatoare de cartier (LAN – RakNet) si am fost socat vazand cati oameni nu cunosc orasul si folosesc expresii gen “locuiesti in al 3-lea bloc din spatele blocului de la statia de autobuz”.

Aveam timp liber si m-am gandit ca pot crea ceva util si pot ajuta lumea sa cunoasca mai bine orasul, plus ca nu eram multumit de hartile noi existente pe piata. Harta Ploiestiului desenata de mine e color si contine blocurile si numerele blocurilor, casele (desi doar simbolice), plus unele detalii neexistente pe nici o alta harta, si am verificat-o pe teren. Aveam o carte “Ghid Municipiul Ploiesti”, publicata in 1981, continand harta Ploiestiului cu strazi plus harti cu cartiere individuale, detaliate cu blocuri. Pot zice ca acea carte mi-a dat inspiratia sa desenez hartile in stilul in care le-am desenat.

Multi locuitori din Ploiesti ma cunosc pentru cele 18 harti cu cartierele de blocuri plus o harta de ansamblu, pe care le-am facut in 2005 si le-am raspandit online prin prietenii (majoritatea 14-18 ani) de pe hubul DC++ al retelei RakNet si ulterior Yahoo Messenger, dar (pana in 2010) putini ploiesteni stiau ca in 2007 am desenat harta si la alte 12 orase mai mici din imprejurimi, din judetul Prahova si nu numai, in acelasi timp am refacut harta Ploiestiului.

Am facut si statistici ale numarului de blocuri si apartamente pentru orasele la care am facut harta, dar si pentru alte localitati, plus planuri interioare ale blocurilor. Din asta am prins o pasiune pentru urbanism din Romania Comunista care ulterior, in 2008, a evoluat intr-o pasiune pentru arhitectura globala (internationala).

Reteaua de cartier si hubul de DC++ s-au desfiintat in 2008, iar in 2009 mi-am facut site pe care sa-mi prezint munca personala, ocazie cu care am postat si hartile. Asa au ajuns hartile disponibile oamenilor seriosi si nu doar copiilor si piratilor care pierd timpul pe DC++.

Harta desenata de TeoalidaToata munca a fost VOLUNTARA. La vremea respectiva nu exista poza din satelit la Ploiesti, Google Street View nu se lansase nici in America. Desenam vectorial in AutoCAD apoi exportam in format bitmap, iar in Paint coloram, adaugam numerele blocurilor, simbolurile de case, etc. Harta provizorie scoasa la imprimanta, in timpul plimbarilor mele prin oras am luat foaia si pixul pentru a corecta harta si a imbunatatii detalii, inainte de a lansa harta finala.
Harta orasului Plopeni (poza) a fost prima harta realizata pe teren de la zero, fara a stii nici macar strazile in avans (vedeti poza).

Procedura de realizare a fost costisitoare ca timp, a durat cateva luni sa termin ploiestiul, iar hartile rezultate au fost o opera de arta digitala, dar si utila ca de exemplu gasirea unui bloc, util pentru firmele de taxi, pizza, curier, etc, insa inutila pentru masuratori, importare intr-o aplicatie de navigatie, sau alte scopuri mai profesionale.

Am pus accent pe partea artistica, aveam si o obsesie pentru a desena la coordonate precise, distantele intre intersectii au fost rotunjite la multipli de 16, 32, 64 metri, etc, sunt in toleranta de maxim 10% dar latimea strazilor a iesit exagerata. Blocuri idendice au dimensiuni diferite daca sunt la unghiuri diferite, etc.

Intre timp Google Maps s-a imbunatatit, de un numar mare de voluntari, numerele blocurilor adaugate in anumite orase, iar asta scade utilitatea hartilor mele.

In 2005 aveam 16 ani, locuiam cu parintii care nu-mi dadeau voie sa am bani in mana si sa-l cheltui cum vreau eu. Nu stiam ca pot cere bani pentru munca, nici cum sa iau banii in caz ca cineva imi oferea, nici ce face cu banii, ca parintii imi faceau nevoile. Ofeream gratuit hartile la prieteni si incurajam sa le dea mai departe.

Unii prieteni mi-a zis ca hartile NU trebuie oferite GRATUIT nimanui, sunt o munca din care se poate face profit, mi-a sugerat sa le vand pe site prin Paypal (cu un plugin prin care platesti si primesti automat linkul de download, plugin pe care il folosesc pentru alte proiecte de-ale mele in strainatate).

Eu vand in acest fel diverse proiecte catre clienti din strainatate, dar in cazul romanilor, doar 1% au cont Paypal, din care probabil 90% nu au pic de RESPECT si daca vad ca un site vinde pe bani, pleaca si cauta alt site care ofera gratis, aceasta mentalitate de tigan raportat la populatia Ploiestiului de doar 200.000 locuitori ar genera prea putine vanzari. Alta varianta: sa ma intalnesc personal cu clientii, plata in cash si inmanarea hartilor pe CD-ROM, dar ar fi o pierdere de timp atat pentru mine cat si pentru cumparatori.

In ambele cazuri, profitul din harti va fi insignificant comparat cu veniturile mele din ocupatia mea din prezent (desenare CAD si arhitectura pentru clienti din strainatate), in schimb ar crea nervi persoanelor fizice care vor de exemplu sa vizualizeze locatia unui bloc, gratis.

Are cineva vreo idee mai buna de “vanzare” pe bani?

In Aprilie 2017 am schimbat adresa site-ului din www.teoalida.com/ro in www.teoalida.ro si am pus hartile la download prin plugin Easy Digital Downloads. Sa vedem cati le download-eaza.

RUSINE celor care le-au folosit in scopuri comerciale (la firme), fara acordul meu!

Exemplu: X download-eaza arhiva in scop personal, trimite lui Y hartile din arhiva fara a include fisierul .DOC de termeni si conditii, Y nu stie si le da la firma Z. Dupa 2 ani, intamplator altul de la firma Z cauta “planuri blocuri”, si afla de site-ul meu si ma contacteaza pentru blocuri, afla si originea hartilor dar e prea tarziu ca sa mai fie dispusi sa  plateasca dreptul de utilizare a hartilor. Se pare ca am ingravat degeaba “Made by Teoalida” pe ele, nimeni nu are respect pentru dreptul de autor, sa dea un search pe google sa ceara / cumpere dreptul de autor si uz comercial? Am schimbat textul ingravat in 2012.

Am decis sa las hartile la download GRATUIT in forma in care erau in 2007 si nu imi voi mai dedica timp pentru actualizari, cu tristetea pentru timpul pierdut cand puteam face altceva mai profitabil. Daca vreti hartile fara ingravarea “pentru uz non-comercial”, vi le pot oferi contra cost. Pana nu se strang 10 platitori, nu ma voi mai ocupa de ele (actualizari, etc)!

Harti in format AutoCAD DWG

Asa arata versiunea AutoCAD a hartilor de cartiere, desenate in 2007, am desenat in AutoCAD doar liniile si numele strazilor, pentru producerea hartii finale in format bitmap. Numerele blocurilor au fost adaugate in Paint din motive artistice.

Probabil nu va satisface nevoile a 90% dintre dumneavoastra. Spuneti-mi nevoile dumneavoastra si vedem daca pot imbunatatii sau desena alte harti!

Harta Ploiesti pe cartiere in AutoCAD

Pot desena harti personalizate in format DWG / PDF

In 2008 si 2009 cateva persoane mi-au cerut sa fac o harta a intregului Ploiesti in stilul hartilor individuale pe cartiere, dar in 2007 implinisem 18 ani iar viata mi-a adus alte responsabilitati, nu mai am timp de munca voluntara, mai ales in stilul de desenare original.

In urma discutiei cu un potential client in 2014, m-am gandit ca in cazul in care voi mai desena harti, acesta vor fi personalizate pe nevoile clientului, stilul de desen trebuie simlificat, trebuie gasit un compromis al calitatii si detaliilor pentru economisirea timpului. AutoCAD 2007 a introdus exportarea ca PDF, care mi-a dat ideea de oferi la vanzare harta in format vectorial fara partea artistica in Paint, costisitoare ca timp.

O posibila solutie ar fi desenarea axelor strazilor, dublate la o anumita latime, blocurile desenate simplu dreptunghiular fara forma sau dimensiune precisa, scris numarul blocului, FARA rotunjiri a contururilor strazilor, fara parcari si alei intre blocuri, fara numarul de etaje, fara simboluri grafice, case, copaci, etc. Si fara verificari pe teren. Asta ar reduce timpul de executie cu 80-90%.

Harta Ploiestiului cu axele si contururile strazilor e deja facuta, urmeaza sa adaug contururile blocurilor si numerele dupa cum se vede in poza de mai jos, apoi personaliza harta dupa nevoile clientului, dumneavoastra alegeti scara hartii, culorile si daca sa includa strazile, blocurile, numerele blocurilor si alte detalii, fiecare fiind pe un layer separat in AutoCAD, ne intelegem la pret si va voi oferi harta in format PDF. Nu voi oferi PDF gratis pentru uz personal, cine vrea sa stie locatia unui bloc sau alte uzuri personale, poate folosi hartile din 2007 gratuite sau Google Maps.

Harta Ploiesti AutoCAD DWG

Cine e interesat e rugat sa-mi faca o oferta de pret
Si sa dea detalii despre cum ar trebui sa arate harta. In functie de oferte si de timpul meu disponibil, voi decide daca sa ma (re)apuc de munca!

Micul Trianon de la Floresti

English version   www.teoalida.com/design/palace

Cunosc Micul Trianon de la Floresti inca din 2003, m-am indragostit de el de prima data si chiar am visat ca il voi reconstrui si il voi face casa mea. In 2006 am vizitat zona din nou, de data asta cu o camera foto, ruleta, si hartie si am desenat palatul din pasiune pentru modelare 3D in AutoCAD. Niste lucrari, nu stiu daca de reconstructie sau doar consolidare, au inceput in 2013. Nu sunt implicat in lucrari.

Stie cineva ce filme a filmat Sergiu Nicolaescu la Floresti?
O cautare pe Youtube dupa numele filmului ne-ar ajuta sa vedem cum arata palatul inainte sa-l distruga.

Istoria palatului din Floresti

Nota: Articolul (text fara poze) a fost preluat din ziarul Adevarul din 2005.
Pozele sunt alese dintre cele de pe Google Earth / Panoramio. Credit la cei care le-au facut!

Trianonul de la Floresti

La Floresti, in Prahova, un palat candva plin de maretie se darama si moare incet, strivit de nepasare si de uitare nedreapta. Pe zidurile care stau sa cada am gasit amprenta scuipatului gros si batjocoritor al dispretului proletar, dar si amprenta scuipatului la fel de gros si mai plin de dispret al celor contemporani cu aceste ruine.

De la Moreni, soseaua urca pe un deal impadurit, lasand in urma orasul care de sus se vede asezat ca intr-o copaie. Panglica de asfalt denivelata si peticita pe care am mers lasa locul unui asfalt neted, semn ca am trecut granita in alt judet. Suntem in Prahova si ne indreptam spre Floresti, comuna aflata la doi kilometri de DN1, Bucuresti – Brasov.

Acasa la “cauciucari”

Dupa 1990, francezii au cumparat fabrica de anvelope, raspandind faima cauciucurilor de Floresti. Locuitorii fac parte din breasla “cauciucarilor”, a carei traditie incepe in perioada interbelica. Meserie grea, plina de fum si funingine, fabricarea cauciucurilor a creat de-a lungul anilor o imagine apasatoare pentru comuna, de zona intunecata, pe care e bine sa o ocolesti ca sa nu te murdaresti de funingine. Calatorii care au trecut prin Floresti au apasat din acest motiv pe acceleratia masinii, fara sa se uite prea mult in dreapta sau in stanga. Foarte putini au vazut din fuga masinii, stralucind in soare, coloanele albe ale unui palat care parea coborat pe pamant nu dintr-un alt secol, ci dintr-o alta lume: Micul Trianon.

Nababul Cantacuzino

In 1907, Grigore Cantacuzino, politician influent si bogat al vremii, fost prim-ministru, incepea construirea unui palat care trebuia sa fie copia Trianonului de la Versailles. Tendinta spre rafinament si viata fastuoasa ii adusese printului Cantacuzino porecla de Nabab, politicianul fiind in acelasi timp invidiat si admirat de catre contemporani. Si pentru ca unui nabab nu ii sta bine daca nu este si galant, Grigore Cantacuzino a hotarat sa construiasca un palat asemanator celui din Versailles, pe care sa-l daruiasca fiicei sale Alice Cantacuzino, careia poporenii din Floresti i-au spus simplu: Domnita. Finalizat in 1914, palatul a reprezentat o minune autohtona pentru acele timpuri. In palat, 365 de camere isi asteptau cuminti randul la locuit, intr-una din cele 365 de zile ale anului. Saloane de dans fastuoase, terenuri de golf si de echitatie, precum si o piscina imbogateau zestrea palatului. Domeniul Cantacuzinilor de la Floresti cuprindea aproape 200 de hectare si se intindea pana la Cap Rosu, un catun asezat aproape de dealurile care urca spre Campina.

In razboaie mor si palatele

Fastuos si rafinat, palatul Nababului si-a inceput existenta cu o mare provocare: Primul Razboi Mondial. Palatul a fost pradat de nemti, zic unii, altii afirma ca datorita acestora a fost oprit jaful. Celebrul general von Paulus a fost cucerit de frumusetea si rafinamentul constructiei pe care a considerat-o o copie perfecta a palatului de la Versailles. Daca datele din timpul Primului Razboi Mondial sunt confuze, cele din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt categorice: la sfarsitul razboiului, Armata Rosie a devastat fara mila palatul.

Dupa plecarea rusilor, a urmat cel de-al doilea jaf pus in practica de populatia din zona. Localnicii au furat tot ce s-a putut fura. Caramizile din pereti, fierul din constructie, piatra scumpa, acoperisul, ferestrele, usile, covoarele si mobila. Distrugerile si furtul au fost o stare de spirit a acelor ani, iar autoritatile slabe si politizate nu au reactionat. Dimpotriva, au contribuit la jaf si distrugere. Guvernul Petru Groza a cazat, se spune, in palat o mare satra de tigani. Dincolo de adevar si fabulatie un lucru este sigur: la sfarsitul deceniului cinci din secolul trecut, palatul s-a transformat intr-o imensa latrina. In anii care au urmat, s-a luat hotararea ca aici sa functioneze sediul CAP-ului din comuna. Infrigurati si cu cizmele pline de noroi, tractoristii care veneau din camp intrau in saloanele de dans sa bea un ceai cald si injurau vartos: “Ai dracu’ boieri! Ce bine traiau! Au supt atatia ani sangele poporului!”


Timpul ruinelor

La palat ajungi mergand pe o straduta ingusta, care te duce catre o poarta de intrare unde poarta nu mai exista. Niciun panou sau indicator nu semnaleaza prezenta in zona a palatului. Trecem de poarta tiganeasca a palatului si pasim pe iarba unui maidan caruia nu-i lipseste nimic pentru a fi pe picior de egalitate cu maidanele sordide ale mahalalelor de la marginea marilor orase. Doua vaci si un cal pasc nestingherite in iarba presarata cu PET-uri, pungi de plastic si pachete goale de tigari. Buturugile pomilor taiati zambesc ciuntite langa baligi de cal. Inconjurata de buruieni inalte, o groapa imensa ranjeste din mijlocul parcului. Inaltam fruntea si zarim maretul palat aflat in ruina, care asa cum e, ranit de moarte, este inca demn. Coloanele albe si zvelte tasnesc spre cer, amintind de o glorie trecuta. Pe un perete inca neprabusit, cineva a scris stangaci: “Pericol de prabusire.”

Parcul este taiat in doua de o poteca serpuitoare. O femeie cu parul alb paseste cu sfiala pe poteca, avand aerul unui om care a intrat fara voie pe o mare proprietate. Are casa vecina cu parcul palatului. Si-a cumparat teren acum cativa ani, pentru ca: “aici e aerul tare”. Sambata si duminica se uita la vizitatorii care vin in parc din Bucuresti, din Dambovita si din Prahova. Fac gratare, dau drumul tare la muzica si lasa in urma mizerie. Cand se scoala dimineata si iese in curte arunca o privire si la palat. Ii pare rau de el. “A fost un palat frumos! S-a prapadit in timpul razboiului!”, ofteaza Maria Popovici. Oamenii au auzit ca i se spune Micul Trianon, dar habar nu au ce inseamna. Nici ea nu stie de ce ii zice asa. Acum a pus Primaria un gardian sa pazeasca noaptea, ca furau oamenii pe apucate, tot ce se putea lua. “Ar fi pacat sa se darame!”, spune dand din cap cu mahnire. Apoi pleaca pasind cu grija pe poteca. Se grabeste sa ajunga la Cap Rosu unde o asteapta barbatul sa cumpere lemne. Maria Clinci trece si ea prin parcul palatului. Merge la sipot sa ia apa pentru ca acolo e cea mai buna apa din comuna. Spune ca in serile de vara in parc vin indragostitii sa viseze si sa se sarute langa Palat. “In loc de zona turistica, avem ruine!”, regreta femeia.

Domnita

Printesa Alice Cantacuzino, supranumita de poporeni Domnita, a plecat din palat cand au venit rusii. Cand a plecat Domnita, Elena Samoila avea sase ani. Isi aminteste ca a venit fratele ei cu avionul si a luat-o. Cand era copil mergea la palat sa adune cioburi colorate de la farfuriile sparte, din care facea case si gradini fermecate pentru papusi. Domnita era o femeie apriga si frumoasa, care umbla toata ziua calare. Veneau la palat fel si fel de boieri de la Bucuresti si faceau petreceri cu lumini multe si cu muzica. “La ruine nu mai vine nimeni! Doar boschetarii!”, spune femeia. “Nu mai traiesc eu sa vad palatul refacut, cum a fost inainte!”, se hazardeaza Elena Samoila. Are 74 de ani, dar se tine dreapta si paseste cu hotarare pe langa ruine.

  
 

Inca cincizeci de ani de uitare

In 1960, dupa ce fusese sediu de CAP si cazarma militara, palatul a fost trecut sub obladuirea autoritatilor locale. Era inceputul unui nou dezastru. Au urmat aproape 30 de ani de nepasare si dispret total, din cauza faptului ca din 1965 o inspiratie nefericita a autoritatilor a dus la construirea in parcul palatului a unui spital TBC. Spitalul s-a transformat de-a lungul anilor intr-o sperietoare pentru turisti si chiar pentru localnici. Unele surse medicale afirma ca bacilul TBC este in prezent infiltrat in tencuiala zidurilor si ca pamantul din parc ar trebui decopertat si inlocuit pentru a fi inlaturat temutul bacil. In 1982, planurile lui Ceausescu de refacere a palatului s-au naruit tot din cauza Spitalului TBC.

La distrugerea palatului au contribuit si desele filmari efectuate in incinta lui pentru realizarea unor productii cinematografice grandioase, in perioada antedecembrista. Filmarile facute sub obladuirea regizorului Sergiu Nicolaescu au contribuit la degradarea palatului. Dupa 1990, ignoranta si dispretul comunistilor au fost inlocuite cu ipocrizia si dispretul primarilor tanzitiei. Pentru a nu risca sa cadem intr-un derizoriu cerc vicios nu am transformat acest reportaj intr-o ancheta. Suntem siguri ca atat la Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Prahova, cat si la Ministerul Culturii si Cultelor am fi primit acelasi raspuns sec: “Nu exista bani pentru renovarea palatului!” Am constatat la Primaria Floresti ca problema spinoasa a renovarii palatului a fost intoarsa in mod neprincipial catre presa, careia se incearca a-i fi pusa in carca tergiversarea problemei renovarii. Marius Soare, consilier al Primariei, s-a aratat foarte revoltat de faptul ca presa a scris de foarte multe ori despre palatul din Floresti si: “nu s-a rezolvat nimic!”, uitand sa fie revoltat de faptul ca scaunele pe care stau consilierii si primarul nu s-au daramat inca. In timp ce in occident o simpla piatra devine istorie, cultura si obiectiv turistic profitabil, la Floresti, singura copie din lume a Palatului Trianon din Versailles nu inseamna nimic.

Peste ruine si peste oameni pluteste un nor negru si greu de lehamite si nepasare.

Mai multe poze: http://entertainment.webshots.com/album/573565104jSqRYM?start=0

NEWS – reconstructia a inceput?

Domeniul Cantacuzino se intinde pe circa 3 km de-a lungul Vaii Prahovei, cuprinde 7 cladiri contruite in 1830-1850, o biserica, plus turnul de apa de asemenea construit in anii 1830, care oferea o vedere panoramica asupra Vaii Prahovei pana cand scara din beton s-a prabusit in anii 1990. In parc se afla un lac, candva fiind alimentat din raul Prahova prin canale, lacul are o insula pe care se ajunge pe un pod din beton scluptat care da impresia ca este din lemn. Cele 7 cladiri din secolul 19 gazduiesc spitalul TBC. O a 8-a cladire pentru spital s-a construit in perioada comunista.

Palatul a fost retrocedat urmasilor Nababului, care l-au vandut in 2009 lui Radu Tudorache, primul consultant al Google in Romania.

In 2012 a fost imprejmuit cu un gard… din pacate amatorii de poze nu mai au acces.

In 2013 au inceput niste lucrari, s-au montat schele de sustinere si au fost indepartate pietrele instabile, nu e clar daca sunt lucrari de reconstructie sau doar de conservare a ruinelor, nu e clar nici de unde ar veni fonduri pentru lucrari, cine e dispus sa riste sa investeasca bani intr-un monument care desi e frumos, s-ar putea sa nu ajunga niciodata la recuperarea investitiei?

In timpul “reconstrucitiei”, peretele din stanga intrarii principale a fost distrus (vizibil in video-ul de mai jos, comparati cu poza aeriala EyeCloud). Intr-adevar era un perete crapat.

Video din 2013
Asa arata interiorul palatului in prezent, cu schele si curatat partial de moloz.
La 2:40-3:10 puteti vedea poze vechi, cu acoperisul si cosurile intregi (dinainte de 1977, poate chiar dinainte de razboi?)

Flmare cu drona

Locatia Micului Trianon vazuta din satelit in Google Maps

View Larger Map

Model 3D in AutoCAD – reconstructia desenata de mine

Locuiesc in Ploiesti, cunosc Micul Trianon de la Floresti inca din 2003 adica de cand aveam 14 ani, l-am vizitat in 2003 m-am indragostit de el de prima data si chiar am visat ca il voi reconstrui si il voi face casa mea, dar eram doar un copil lipsit de posibilitati. In 2006 am vizitat zona din nou, de data asta cu o camera foto, ruleta, si hartie. Am masurat fiecare zid si piatra, chiar si cele ale cosurilor (ale celor prabusite). Am facut cateva schite pe hartie plus cam 100 poze din toate directiile posibile, exterioare si interioare, sa nu scape vreun detaliu. Apoi acasa l-am desenat folosind AutoCAD din pasiune pentru modelare 3D.

Poate as fi vrut sa desenez (si) Castelul Peles sau Palatul Parlamentului, dar acesta, fiind ruina si neingrijit, nu muzeu, am avut acces peste tot si l-am putut masura, totusi este suficient de bine pastrat ca sa-mi dau seama de aranjarea interioara a camerelor, peretii subsolului sunt intacti iar la parter si etaj se poate vedea unde a fost perete si unde arcada.

Majoritatea distrugerilor s-au petrecut in anii ’90. Cand l-am vizitat in 2003 bucati din podea mai erau intregi, dar in 2006 se furase. Peretele din spatele coloanelor s-a prabusit in 2006, desi imi da impresia de demolare cu mana omului, iar tavanul a ramas atarnat pana in 2007.

Perspective aeriene
 
 

Fatadele principale
 

Perspective de la sol
 

Vederi interioare
Interiorul e desenat simplu si fara ornamente, pentru a nu supraincarca desenul.
 
 

Plan si fatade

Vederi FUNNY
Stanga: modelul 3D in format wireframe. Puteti numara poligoanele?
Dreapta: “Am construit fundatia, planseele, acoperisul, si scarile, am instalat toate usile si ferestrele, chiar si burlanele, am cumparat inclusiv perdelele… cred ca n-am uitat nimic, ne mutam acum?”

Istoria proiectului 3D Micul Trianon

Octombrie 2006: am vizitat palatul dupa 3 ani de cand l-am descoperit, am facut poze, masuratori, am desenat primul model 3D detaliat in AutoCAD.

Ianuarie 2007: am vizitat din nou palatul si am facut noi masuratori, am corectat modelul 3D care avea cateva elemente subdimensionate.

Octombrie 2009: multumita cumpararii unui calculator mai performant (2 GB RAM in loc de 512 MB), am imbunatatit nivelul de detaliere, am adaugat ochiuri mici de geam in toate ferestrele, am pus pe site 15 imagini renderizate in loc de 2 imagini cum fusese anterior (site-ul fusese creat in Aprilie 2009).

Mai 2014: prima redesenare semnificativa din 2007 incoace. Ideea era sa reflecte cunostintele mele actuale de AutoCAD, noi texturi, plante, etc. Dar in final am redesenat multe, alungit cladirea cu 2 metri multumita unor prieteni care aiu vizitat palatul in 2011 cu o ruleta cu laser (au masurat ceea ce eu nu puteam masura cu ruleta de 3 metri). Inaltat subsolul cu 50 cm (o greseala cam rusinoasa de masurare), redesenat scarile exterioare, imbunatatit interiorul, desenat scarile interioare (nu fusesera desenate), imbunatatit cornisele rama geamurilor ingustata, plus corectarea unor greseli geometrice care se puteau vedea in renderizarile 3D din 2009. In plus am desenat planuri detaliate si elevatii in 2D (un plan schematic desenasem inca din 2003).
Il voi folosi pentru prezentarea serviciilor de proiectare AutoCAD 2D & 3D.

Am observat ca Micul Trianon a fost proiectat in sistemul metric, multe din detaliile sale au dimensiuni precise fara prea multe zecimale. Dimensiunea intre axele peretilor exteriori este de 43 × 35 metri, iar cornisa de la acoperis se intinde 1 metru de la axa peretilor.

Diferentele dintre modelul 3D desenat de mine si Micul Trianon de la Floresti

Culorile: m-am inspirat din Grand Trianon de la Paris. Micul Trianon e alb, monocolor. azi unele zone sunt innegrite de timp.
Tamplaria: din nou m-am inspirat din Grand Trianon. La Floresti nu a fost montata niciodata.
Ornamente sub ferestre si in balustrada terasei: din nou inspirat din Grand Trianon. Nu a existat asa ceva la Floresti, nu stiu daca se planuia montarea vreunor ornamente sub ferestere, dar in balustrade ar fi trebuit montat ceva, la redesenarea din 2014 am adaugat ornamente si sub ferestre.
Cosurile: am sters unul din cosuri (chiar cel ramas in picioare) pentru a da un surplus de frumusete prin simetrie. Palatul original avea 5 cosuri, ele sunt inca vizibile unde s-au prabusit.
Cele 3 ferestre catre terasa de est: acel perete s-a prabusit de mult, n-am de unde sa stiu ce ferestre erau pe el.
Peretii interiori: resturile de pereti interiori la imbinarea cu peretii exteriori, plus subsolul intact, m-au ajutat sa ghicesc planul interior. Dar nu garantez ca am nimerit 100% corect, mai ales la numarul de usi si pozitia lor.
Acoperisul: pe cosurile prabusite am putut masura ca acoperisul avea o panta cam de 2:5, am respectat panta in desenul meu, DAR nimeni nu stie cum arata acoperisul original, este posibil sa fi avut mansarda sau pod cu ochiuri?
Fantana: am apropiat-o de palat cu 10 metri din motive estetice.
Ornamente: palatul e extrem de bogat in ornamente greu-imposibil de desenat 3D in AutoCAD. Desenul 3D e deja destul de complex incat sa dea crash-uri AutoCAD-ul.

Acestea sunt cele 2 Trianonuri de la Paris, observati similaritatile cu desenul meu?
Grand Trianon, Paris Grand Trianon, Versailles Grand Trianon, Versailles

Model in The Sims 2

Pentru cine nu stie jocul: am construit o casa in The Sims dupa regulile jocului inspirata din Micul Trianon, 26 x 21 m / 586 m² in versiunea 2009, 28 x 21 m / 672 m² in versionea 2013, pe un teren de 50 x 50 m (cel mai mare teren disponibil in joc), o casa mai mare de atat ar fi ingreunat rularea jocului.
O reconstructie precisa in The Sims e imposisibla, jocul avand cam 4000 obiecte (mobila, plante, usi, ferestre, tapet, podele, etc), inaltimea etajului e standard si nu poate fi modificata.

 
 

Planuri si fatade
  
  

Design interior
  
  
  

Download link: Palace Trianon Floresti by Teoalida.Sims2Pack.
Expansion pack necesar: University, Nightlife, Apartment Life.
Pentru alte cladiri celebre reconstruite in The Sims vizitati http://www.teoalida.com/thesims/tag/reallife/ (Palatul Parlamentului, Castelul Peles, plus altele din strainatate).

Geografia Romaniei

In 1998-2002, o vreme in care eram si la scoala, aveam o pasiune pentru geografie. Atat a Romaniei cat si a intregii planete. Am scris diferite lucrari in Word si Excel, din hobby propriu si nu pentru ca s-ar fi cerut referat la scoala sau etc. Totusi unii elevi mi-au apreciat lucrarile.

In 2006 cu ajutorul internetului, le-am verificat si corectat putin, in 2009 mi-am facut site, ocazie cu care am facut publice cateva din lucrari. Ulterior am mai adus doar modificari vizuale, ultima modificare fiind in 2017 datorita schimbarii adresei site-ului si pentru a le pune la download gratuit prin plugin Easy Digital Downloads care imi permite sa urmaresc numarul de download-uri, in loc de linkuri simple.

Impartirea administrativa a Romaniei – DOC, 10 pagini, 105 KB

Impartirea administrativa in judeteLista judetele Romaniei, lista oraselor si municipiilor cu anul infiintarii fiecaruia.

Sursa: orice harta, scris initial in 1998, imbunatatit in 2006 cu noile orase si anul infiintarii fiecarui oras.

Numarul de orase in Romania a crescut de la 236-237 in perioada 1968-1989 la 320 orase din care 103 municipii in 2006. Conform Legii 351/2001, populatia minima pentru a deveni oras era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, si totusi orase cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu in 2003 (exemplu Beius). Legea a fost modificata in 2007, ridicand populatia minima la 10.000 pentru oras si 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai infiintat noi orase sau municipii. Daca legea s-ar aplica localitatilor existente, jumatate din municipii ar deveni orase iar jumatate din orase ar deveni comune.

Impartirea administrativa in regiuni si raioane – DOC, 8 pagini, 82 KB

Impartirea administrativa in regiuni si raioaneLista regiunilor si raioanelor, oraselor, populatia regiunilor Romaniei din perioada 1952-1968.

Sursa: harti vechi, scris in 2000.

 

 

Impartirea administrativa interbelica – DOC, 11 pagini, 167 KB

Impartirea administrativa interbelicaLista judetelor din Romania Mare, municipiilor, oraselor si plasilor, cu populatia fiecaruia la recensamantul din 1930.

Sursa: romaniainterbelica.memoria.ro, scris in 2006 si abandonat datorita erorilor si paginilor innaccessibile de la site-ul sursa, mi-am adus aminte de el in 2015, l-am terminat si publicat pe site.

 

Geografia Romaniei – DOC, 23 pagini, 192 KB

Geografia RomanieiLista formelor de relief, campii, dealuri, podisuri, munti, incluzand orasele si varfurile aflate pe ele, lista de pasuri si trecatori, reteaua hidografica (lista raurilor, 435 rauri incluse) sub forma de arbore si cu localitatile de pe ele, lista lacurilor.

Sursa: harta fizica (Editura Didactica si Petagogica – R.A. Bucureşti 1993) pe care o aveam atarnata de perete (harta similara cu cea din poza de mai jos), compus in 1999-2000, imbunatatit 2006.

In ultimii ani Wikipedia s-a dezvoltat si are o lista cu cateva mii de rauri, incluzand localitatile traversate, similar cu ce am scris eu (nu uitati ca la vremea cand le-am scris, Wikipedia nu exista), plus altitudinea la izvor si la varsare, coordonate, etc. Are cineva DESTUL TIMP sa copieze din Wikipedia si rescrie toate raurile sub forma de arbore in Word sau Excel?

 

Drumuri in Romania – DOC, 6 pagini, 72 KB

Drumuri in RomaniaLista autostrazilor, drumurilor europene si nationale din Romania, tara are 5 autostrazi in plan si 132 drumuri nationale.

Sursa: diverse harti care afiseaza numerele drumurilor, scris in 1999, imbunatatit 2006. Corectat in 2011 multumita lui Nutzu si comment-ul lasat de el.

 

 

Cai ferate in Romania – DOC, 6 pagini, 74 KB

Cai ferate in RomaniaLista liniilor CFR din Romania, cu numerele lor, magistrale, incluzand liniile inchise si desfiintate, si liniile cu ecartament ingust.

Sursa: mersul trenurilor, scris in 1999, imbunatatit 2006.

 

 

Cai ferate cu statii – DOC, 52 pagini, 348 KB

Cai ferate in Romania cu statiiLista liniilor CFR din Romania, cu toate statiile si pozitia indicata in kilometri, plus lista statiilor si indicat liniile pe care apare, de fapt e lista asa cum apare in Mersul Trenurilor. Sper sa fie util railway-fanilor. Pentru ca mi-a luat zeci de ore sa le scriu, acesta fisier nu va fi gratuit.

Sursa: mersul trenurilor, scris in 2000-2001. Imbunatatit in 2013 si incluzand liniile desfiintate inainte de 1997, multumita anonimului care mi-a zis de http://tren.transira.ro/Arhiva/ – mersul trenurilor vechi.

Populatia judetelor si oraselor – XLS, 214 KB

Populatia judetelor si oraselor2 tabele care permit sortarea in ordine alfabetica, pe judete, in ordinea anului infiintarii, dupa populatia la oricare din recensamantele 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011, sau in functie de rata de crestere a populatiei a fiecarui judet si oras.

Sursa: Wikipedia, compus in 2006 cu cele 236-237 orase din perioada 1968-1989. Actualizat in 2015 cu recensantul 2011 si cu orasele infiintate dupa 1989, imbunatatit prin indicarea anului infiintarii fiecarui oras, ceea ce face inutil fisierul anterior “Impartirea administrativa.doc”.

Observati cresterea rapida a anumitor orase in perioada comunista. De exemplu in 1930 Baia Mare era mai mic decat Sighetu Marmatiei, iar Suceava mai mic decat Radauti. Regimul comunist a reorganizat Romania in regiuni si raioane in 1952 si a dezvoltat masiv “orasele regionale”. Regiumul Ceausescu a reorganizat Romania in judete in 1968 si a ales ca resedinţa un oras amplasat cat mai central pe teritoriul judetului, nu neaparat orasul cel mai mare, o noua serie de orase au intrat intr-o dezvoltare rapida. De exemplu Suceava a crescut cu 1131% iar Radauti cu 214% intre 1948 si 1992. Recordul e detinut de Hunedoara, 1159% între 1948 şi 1992, din care 984% intre 1948 si 1966, in 1966 era de 2.6 ori mai mare ca Deva (ambele fiind orase regionale, in ciuda faptului ca Deva era resedinta regiunii), dar ulterior populatia Devei s-a triplat iar in 1992 ajuns aproape la populatia Hunedoarei. Miercurea Ciuc si Slobozia de asemenea nu erau cele mai mari orase din judetul la care au primit resedinta in 1968. In prezent mai exista doar 2 orase resedinta care nu sunt pe primul loc ca populatie in judet: Deva si Vaslui.

Altele

In primii ani am mai facut si alte lucrari dar nu sunt asa utile ca sa merite mentinute si publicate, de exemplu o lucrare a fost un tabel cu trenurile, distanta parcursa si viteza medie. O lucrare INUTILA pentru ca mersul trenurilor se schimba in fiecare an.

Nota: fisierele sunt destinate vizualizarii in Microsoft Word si Excel, ele pot sa nu apara corect in Google Docs. Le-am optimizat pentru vizualizare pe ecran si nu pentru a fi printate, in 2015 le-am re-editat, scotand culorile de fundal ale textului, ceea ce ar usura printarea.

Arhitectura comunista

Comunistii au construit in Romania 3 milioane apartamente, mi-e greu sa estimez cat % stau la bloc in orasele mici, dar la nivel national cam 40% locuiesc la bloc. (conform acestui articol – Nu inteleg cum au obtinut suprafetele in articolul respectiv, sunt gresite, umflate, probabil includ balcoanele, probabil exclud garsonierele, etc).

Giulesti

Populatia Bucuresti la recensamantul din 2002: 1.926.334 locuitori, cu 10% mai putin ca apogeul din 1990 (daca aveti nevoie, Populatia judetelor si oraselor.xls).

Conform statisticilor proprii, sunt 610.000 +/- 1% apartamente in Bucuresti, in care sta cam 85% din populatie. Suprafata medie a unui apartament in jur de 55 m², si distributia: garsoniere 15%, 2 camere 35%, 3 camere 40%, 4 camere 10%, in medie 2,8 persoane pe apartament si 20 m² de persoana. In orasele mici distributia ajunge la: garsoniere 10%, 2 camere 45%, 3 camere 40%, 4 camere 5%, mai multe persoane pe apartament si chiar si numai 10 m² de persoana (estimarile s-ar putea sa nu fie corecte datorita numarului necunoscut de persoane cu domiciliul in orase mici dar care ocupa apartamente in Bucuresti, care stau in locul numarului tot necunoscut de persoane care lucreaza in strainatate).

Studiul evolutiei apartamentelor comuniste

In anii 1950 constructia de blocuri s-a limitat la microcartiere, exemple:
In Bucuresti: Floreasca, Pieptanari, Vatra Luminoasa.
In Ploiesti: Eminescu, Hasdeu, Mandra, 8 Martie.
De notat: un oras dominat de blocuri in stil 1950 este Hunedoara, unde datorita combinatului siderurgic, populatia a crescut rapid, de la 7018 locuitori in 1948 la 36498 locuitor in in 1956 si 69085 locuitori in 1966, apoi stagnand pana la 81337 locuitori in 1992.

Cartierele anilor 1950 erau compuse de blocuri de 2-3 etaje, iar spre sfarsitul anilor 1950 s-au introdus blocurile turn de 7 etaje.

In 1959-1960 s-au facut demolari in zonele centrale ale multor orase, si au fost inlocuite cu blocuri. Exemplu: blocurile de la Palatul Regal si cateva “plombari” pe Magheru, iar in Ploiesti cele din centru (Piata Victoriei).

In anul 1960 a inceput constructia masiva de blocuri: exemple:
In Bucuresti: Grivita, Ferdinard.
In Ploiesti: Republicii-Andrei Muresanu.

Cartierele anilor 1960-1965 erau dominate de blocuri cu 4 etaje si 9 etaje, la distanta minima de 30 metri, astfel lasand mult spatiu verde. Mai mult, se evita construirea de blocuri paralele cu soselele principale, se construiau blocuri turn perpendiculare. Daca totusi se construiau paralele, se lasa spatiu de 15 metri pana la strada. Suprafata apartamentelor era cam asa: garsoniera 30 m². 2 camere 40-45 m², 3 camere 55-60m², 4 camere 70-75 m².

In anul 1965 a inceput constructia mega-cartierelor in marginea orasului.

Exemple de cartiere construite in 1965-1975:
In Bucuresti: Berceni (zona dintre Soseaua Berceni si Bulevardul Constatin Brancoveanu), Drumul Taberei, Militari, Titan
In Ploiesti: Nord.

Cartierele anilor 1965-1975 erau dominate de blocuri cu 4 si 10 etaje, la distanta minima de 20 metri. cuprinzand apartamente amestecate confort, 1, 2, 3, avand suprafata cam asa: garsoniera 25-35 m², 2 camere 35-50 m², 3 camere 45-65 m², 4 camere 55-75 m².

Exemple de cartiere construite in 1970-1980:
Bucuresti: Berceni (zona dintre Bulevardul Costantin Brancoveanu si Soseaua Giurgiului), Drumul Taberei (jumatatea estica), Pantelimon.
Ploiesti: Vest I, Vest II, Malu Rosu, Postei.

Exemple de cartiere constuite in 1975-1985:
Bucuresti: Berceni (zona dintre Soseaua Berceni si Soseaua Oltenitei, Baicului.
Ploiesti: Republicii I (intre Piata Mihai Viteazu si McDonalds), Bulevardul Bucuresti.

In anul 1975 a avut loc o schimbare majora. S-a trecut la construirea de siruri de blocuri paralele cu strazile, inconjurand o parcare din spate, calitatea vietii a scazut, locuitorii din apartamentele de pe fata inhaland fumul de la masini iar locuitorii de pe spate avand vedere catre celelalte blocuri si catre ghena de gunoi.

Demolarile au inceput. La bulevardele principale s-au amplasat blocuri cu 8-10 etaje iar in spate blocuri cu 4 etaje. 1 cartier din Bucuresti fiind compus in intregime de blocuri cu 8-10 etaje: Colentina. Distanta minima intre blocuri a ramas 20 metri in Bucuresti, dar s-a redus la 12 metri in majoritatea oraselor, totusi in multe cazuri e mai mare. Acest still arhitectural da un aspect de indesire, dar in realitate densitatea de apartamente pe hectar fost chiar mai scazuta decat in cincinalul anterior, datorita risipei de spatiu in prea multe strazi si intre blocurile care nu sunt echidistante.

Tot in 1975 s-a introdus a 2-a baie in apartamentele de 3 camere confort 1. Inainte, doar apartamentele cu 4 camere aveau 2 bai.

Exemple de cartiere construite in 1980-1990:
In Bucuresti: Aviatiei, Baneasa.
In Ploiesti: 9 Mai, Enachita Vacarescu, Penes Curcanul, Republicii II (intre Piata Mihai Viteazu si Piata Eroilor)

Majoritatea cartierelor de dupa 1980 sunt construite in interorul orasului, prin demolarea caselor, cu exceptia oraselor mici unde nu erau prea multe case de demolat.

Exemplu de cartiere construite in 1985-1990 (-1995 conform planului):
In Bucuresti: Bulevardul Unirii, Electronici, Vacaresti
In Ploiesti: Cantacuzino, Democratiei II, Eroilor, Gheorghe Doja.

In 1985 s-a introdus o noua serie de blocuri avand apartamente cu suprafata cu 15% mai mare decat cele confort 1 din cincinalul anterior: garsoniera 40 m², 2 camere 60 m², 3 camere 80 m², 4 camere 100 m. Dar inca se construiau blocuri din generatiile introduse in 1975 si 1980 cu apartamente mai mici.

Tot in 1985 a inceput constructia de blocuri la sate, Otopeni fiind comuna cu cele mai multe blocuri (~2000 apartamente), urmata de Bragadiru (~1900 apartamente), Magurele si Snagov (ambele ~1200 apartamente), ele fiind si localitatile cu cea mai mare suprafata medie a apartamentelor, in jur de 70 metri patrati dupa estimarile mele, neavand blocuri din generatiile anteriloare. Oare cum ar fi aratat aceste comune peste inca 5-10 ani de comunism?

Revoutia din 1989 a lasat planuri de sistematizare neterminate:

In Bucuresti: Bulevardul Burebista se infunda in case in loc sa faca conexiunea cu Bulevardul Camil Ressu, Strada Matei Basarab e blocata de o casa, Calea Calarasilor se ingusteaza la 2 benzi pe o bucata de 1 km, Soseaua Panduri face un cot desi pe poza din satelit se poate observa ca au fost demolate casele pentru indreptarea strazii, etc.

In Ploiesti: strada Stefan Greceanu se ingusteaza la 2 benzi pe o bucata de 300 metri, strada Gheorghe Grigore Cantacuzino nu face conexiunea cu strada Vasile Lupu si Piata Eroilor.

De notat ca nici Casa Poporului nu a fost data in folosinta pana in 1997 si nici pana in prezent nu e terminata (subsolurile).

Acest video din timpul revolutiei arata blocurile din Piata Victoriei erau inca in constructie. Un bloc pe Lascar Catargiu a devenit bloc de birouri. Coltul din nord-vest al pietei a fost de asemenea demolat, si turnat fundatia unor blocuri, care a ramas pana prin 2004 cand a inceput constructia America House si turnului BRD.

4 blocuri pe strada Nerva Traian, abandonate in 1989 si trasformate in cladiri de birouri
Nerva Traian blocks Nerva Traian blocks

Bloc abandonat in cartierul Aviatiei
Unfinished block in Aviatiei neigborhood Unfinished block in Aviatiei neigborhood

Cum ar fi aratat Romania daca comunismul ar fi cazut mai devreme, la tentativa de revolutie de la Brasov din 1987?

Ar fi fost un dezastru si mai mare, in Ploiesti Bulevardul Republicii si strada Gheorghe Doja ar fi fost si ele pe o portiune ingustate la 2 benzi ceea ce ar fi insemnat un trafic greoi pe axa nord-sud.

Parerea mea este ca ar fi trebuit sa mai suportam masurile de austeritate inca vreo 5 ani, sa apuce Ceausescu sa isi termine planurile de sistematizare, traficul auto ar fi fost mult mai fluid azi.

Nota: cifrele in metri patrati reprezinta suprafata utila interioara. Nu va lasati sedusi de cifrele din anunturile de imobiliare… e la moda sa se exagereze la metri patrati, sa se specifice suprafata totala incluzand peretii si balcoanele, ceea ce nu e corect!

Proiectele megalitice ale lui Nicolae Ceausescu

Regimul Ceausescu e adeseori asociat cu Parlamentul supradimensionat, dar de fapt el e doar una din cele 7 cladiri megalitice are lui Ceausescu. Majoritatea proiectelor lui Ceausescu au ramas neterminate pana azi, aratand incompetenta idiotilor capitalisti in comparat cu puterea comunismului. Se zice ca Ceausescu a fost inspirat de vizita din 1971 in Coreea de Nord, totusi eu am studiat arhitectura Nord-Coreeana si nu am vazut vreo similaritate cu Romania.

Casa Poporului, cea mai mare cladire guvernamentala din lume si cea mai mare cladire numita “palat”. 270 x 240 metri, inaltime 86 metri, 12 etaje si 8 subsoluri incluzand adapost anti-atomic, amplasata pe un teren de 1.8 km². Constructie inceputa in 1984, conform planului trebuia terminata in 1990, dar dupa revolutie constructia a decurs lent si dabia in 1997 a fost data in folosinta, in timp ce subsolurile au ramas neamenajate pana azi.

Palatul Parlamentului Inside of Palace of the Parliament Casa Poporului

Casa Radio, 200 x 145 meters, neterminata. Vanduta in 2006 unul investitor din Israel investor care planuia sa demoleze 70% din cladire si sa fac un mall, birouri si apartamente. Dar proiectul a fost abandonat din cauza crizei din 2008.

Casa Radio

Casa Academiei, 220 x 80 metri, aflata in partea stanga a Palatului Parlamentului. Nu stiu cand s-a dat in folosinta, dar partea din spate e inca neterminata.

Academia Romana Academia Romana

Mnisterul Apararii, 195 x 80 metri, localizata in spatele parlamentului. Nu stiu cand s-a construit si s-a dat in folosinta.

Ministerul Apararii Nationale

Cladire cu nume necunoscut, in stanga la Ministerul Apararii, 140 x 80 metri, deschisa in 1999 ca JF Marriott Hotel.

JF Marriott Hotel

Biblioteca Nationala, 120 x 150 metri, constructie inceputa in 1986, abandonata in 1990, reinviata in 2009, fatadele demolate partial si inlocuite cu fatade de sticla, urat dupa parerea mea, data in folosinta in 2012.

Abandoned National Library Abandoned National Library Biblioteca Nationala Biblioteca Nationala

Magazin Junior, vizavi de Biblioteca, 120 x 50 metri, deschis in 1987 numai parterul, inchis in 1992. Intrat in reconstructie in anii 2000, iar din 2006 gazduieste Tribunalul.

Tribunalul Bucuresti

Bulevardul Unirii, complex de locuinte sociale de lux construit in jurul celor 7 cladiri megalitice de mai sus. Bulevardul avand 3 km lungime si 90 meter latime intre fatade.

Bulevardul Unirii Bulevardul Unirii
Bucharest aerial view

Centrul Cultural, un proiect despre care nu am gasit informatii, doar ce se vede din satelit: o fundatie masiva de 230 x 150 metri la jumatatea Bulevardului Unirii. Nu stiu daca aici era in plan o cladire sau o piata in aer liber.

Centrul cultural

Circul Foamei, o serie de cladiri identice, 100 x 60 meters. Constriuctii incepute in anii 1980 pentru distribuirea alimentelor, 2 din ele fiind terminate in 1989 in timp ce altele au ramas abandonae pana prin anii 2000 cand au fost transformate in mall-uri sau demolate.

Circul Foamei din Rahova

Parcul Vacaresti, parc de 2 kilometri patrati cu un lac imens in centrul Bucurestiului, inceput in 1988, azi fiind o jungla.

Metroul, unul din putinele proiecte comuniste care intr-adevar au imbunatatit calitatea vietii, a fost proiectat initial in 1938 dar proiectul nu a fost pus in practica din cauza razboiului. Constructia a inceput in 1975 in timpul lui Ceausescu si urma sa fie finaliata in anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizand in jur de 100 km. Prima linie s-a deschis in 1979, iar pana in ziua revolutie se deschisesera 3 lunii totalizand 55 km. Intre 1990 si 2000 idiotii capitalisti au reusit performanta sa deschida inca 8 km de linii incepute de comunisti. Oare cat le vor lua capitalistilor sa construiasca o linie de metrou de la zero?

Cernavoda nuclear power plant, inceputa in anii 1980, avand 5 reactoare in plan. Doar 2 au fost date in functiune, primul in 1996 si al doilea in 2007, producand 18% din consumul national de energie.

Canalul Dunare – Marea Neagra, lung de 95 kilometri, lat de 90 metri, adanc de 7 metri, inceput in 1973, deschis in 1984, bratul nordic deschis in 1987, considerat un o risipa de bani deoarece e nevoie de cateva sute de ani ca sa acopere investitia.

Canaul Dunare – Bucuresti, lung de 73 kilometri, facand capitala un port la Dunare, a fost incept in 1986 si era finalizat in proportie de 60% la momentul revolutiei cand a fost abandonat.