Sari la conținut

Evoluţia coronavirus COVID-19 pe judeţe

Am copiat datele din fiecare buletin de presă zilnic de pe StiriOficiale.ro şi le-am transpus în acest tabel Excel, după care am generat 3 grafice (fiecare pentru câte 14 judeţe) cu evoluţia cazurilor confirmate pe judeţe. Aveţi răbdare 10 secunde pentru încărcarea graficelor, daţi click pe linii pentru a vedea cifrele exacte pe zi.

Graficele arată numărul de cazuri raportate pe ultimele 14 zile împărţit la populaţia judeţelor la recensământul din 2011. Incidenta rezultată este diferită de cea raportată oficial, care foloseşte numărul de locuitori de la evidenţa populaţiei, care nu ştiu de unde l-as putea obţine (în majoritatea judeţelor populaţia a scăzut, în Ilfov populaţia a crescut şi incidenţa oficială e mai mică ca cea din graficul meu).

Grafice actualizate 10 Aprilie 2021. Actualizez pagina in zilele cand vreau sa dau share pe Facebook. Fara Facebook aceasta pagina are maxim 1-2 vizitatori pe zi si nu se merita sa pierd 10 minute in fiecare zi pentru actualizare.

Mulţumesc celui care mi-a spus de covid19.geo-spatial.org se pare că ăştia au făcut hărţi mai detaliate decât îmi permite experienţa mea

Date zilnice

Primul caz de infecţie în România a fost confirmat pe 26 februarie iar pe 22 martie s-au înregistrat primele decese. Pe 26 martie s-a ajuns la 1.000+ cazuri confirmate iar pe 23 Aprilie la 10.000+ cazuri confirmate.

StiriOficiale.ro oferă numărul de cazuri confirmate, vindecări şi teste începând cu 19 martie 2020. Tabelele cu numărul de cazuri pe judeţe au apărut începând cu 2 aprilie 2020. Până în martie raportările se făceau haotic, se raporta la ora confirmării cazului sau decesului, până pe 30 martie de pe Wikipedia NU corespund celor de pe stirioficiale.ro iar până pe 18 martie, Wikipedia este singura sursă.

NU sunt afiliat cu nici o organizaţie guvernamentală sau non-guvernamentală, şi NU am fost plătit să fac asta. Am făcut asta voluntar, din interes personal pentru analiza datelor, la fel ca multe alte baze de date realizate de mine.

Coronavirus în lume

Primul caz de Coronavirus se presupune că a fost în decembrie 2019 într-o piaţă din Wuhan. În ianuarie 2020 virusul era limitat la China, în februarie rata de răspândire în China a scăzut semnificativ, dar au fost confirmare noi cazuri în afara Chinei, iar din martie situaţia a scăpat de sub control pe toate continentele.

Dacă în China numărul de infectări ajunsese la 80.000 pe 1 martie iar până la sfârşitul lunii martie au fost înregistrate mai puţin de 2.000 noi îmbolnăviri, în afara Chinei numărul de infectări confirmate a crescut de la 1.000 persoane pe 18 februarie la 10.000 persoane pe 2 martie, 100,000 persoane pe 16 martie, 1.000.000 persoane pe 3 aprilie. Pe 2 aprilie numărul de cazuri infectate la nivel mondial a depăşit 1 milion iar aceeaşi zi numărul de decese a depăşit 50.000 oameni (sursa: worldometers.info).

Aparent coronavirusul suferă mutaţii şi devine din ce în ce mai contagios. Ţările afectate la urmă au fost afectate cel mai tare.

Italia a fost prima ţară din Europa care a atins 1.000, 10.000, 100.000 cazuri confirmate, dar ulterior Spania a luat avans în ciuda populaţiei mai mici, apoi Marea Britanie, apoi Rusia (vedeţi graficele de pe corona.help/compare/linear/germany/italy/russia/spain/united-kingdom + videourile de mai jos. Statele Unite şi Brazilia au fost afectate ulterior Europei, şi totuşi au ajuns pe primele 2 locuri. Dar este posibil ca India să câştige cursa, mai ales datorită populaţiei (se estimează că în 2022 India va lua locul Chinei ca cea mai populată ţară din lume).

Dacă în China epidemia a fost aproape izolată în regiunea Hubei şi au putut importa doctori din alte regiuni ale ţării de 1.4 miliarde de oameni, vindecând 96% din cei infectaţi, în Europa numărul de cazuri vs populaţia totală a ajuns mult mai mare ca în China, cel puţin în Italia sistemul medical e depăşit iar medicii sunt nevoiţi să aleagă pe cine să salveze (pe cei tineri) în timp ce persoanele în vârstă (cu şanse reduse de recuperare) sunt lăsate să moară, rata de decese vs vindecări e aproximativ 45-55% (vedeţi graficul).

Începând cu martie 2020 majoritatea ţărilor lumii au închis şcolile, pentru prima dată în istoria omenirii numeroase evenimente au fost amânate sau anulate: alegerile locale 2020, Eurovision 2020, Formula 1, UEFA EURO 2020, etc (poate amânarea campionatului de fotbal e salvarea noastră să nu ne facem de ruşine că avem singura capitală europeană fără linie de tren/metrou către aeroport, iar la cum se lucrează la calea ferată spre Otopeni erau slabe şanse să fie terminată la timp).

Statele Unite înregistrează cea mai rapidă creştere, Donald Trump pare mai mult preocupat de căderea economică şi nu de moartea oamenilor, restricţiile de circulaţie sunt precare iar lumea continuă să participe la evenimente în grupuri mari. Preşedintele încurajează lumea să protesteze ca guvernatorii unor state să ridice restricţiile, ceea ce ar duce la o nouă explozie a numărului de cazuri, iar toate măsurile de prevenţie aplicate până acum vor deveni inutile.

Părerea mea e că NU ar trebui redeschise şcolile şi locurile de muncă neesenţiale atâta timp cât numărul de cazuri active este încă în creştere. Doar atunci când numărul de vindecări pe zi depăseşte numărul de noi cazuri de infectare pe zi, putem vorbi de ridicarea unor restricţii. Dacă unele ţări (Italia, Spania) au reuşit să încetinească răspândirea virusului şi au atins apogeul numărului de cazuri active în aprilie, restricţiile de circulaţie internaţionale ar trebui ţinute minim 1 an pânâ când TOATE ţările scapă de coronavirus.

Dacă credeţi că scăderea cazurilor zilnice ne scapă de virus definitiv, vă înşelaţi. Israel e una din ţările care aproape scăpase de coronavirus (în decursul lunii mai se înregistrau doar 10-20 cazuri noi pe zi), dar din iunie virusul a scăpat iar de sub control şi s-a ajuns la un număr record de 1500 cazuri pe zi.

Staţi acasă!

Vedeţi şi poze făcute de mine pe 25 martie, cu parcurile pustii din Ploieşti.

Unii se întreabă de ce trebuie să stăm în case din moment ce numărul de cazuri din România era sub 1000 la data primei ordonanţei militare din 23 Martie, iar cei infectaţi sunt izolaţi prin spitale şi carantină la domiciliu. Problema e că acest număr reprezintă doar cazurile confirmate de infectare, unele persoane au fost confirmate cu coronavirus de abia după ce au murit, coronavirusul nu-şi arată simptomele decât după 2-14 zile (5 zile în medie), unele persoane nu dezvoltă deloc simptome, pe nava de croazieră Diamond Princess, jumătate din pasagerii testaţi şi confirmaţi că au coronavirus au fost asimptomatici (sursa: CNN), aceste persoane pot căra virusul dar fără simptome pentru care să se ducă la doctor să confirme sau infirme virusul şi să fie carantinate, continuă să meargă la muncă cu autobuzul, riscând să infecteze pe oricine în calea lor. Coronavirusul se poate răspândi uşor chiar şi respirând acelaşi aer cu o persoană infectată, sau dacă atingeţi obiecte (de exemplu barele din autobuz) care au fost atinse anterior de persoane infectate, apoi puneţi mâna la nas sau gură.

E de preferat să nu vă mai vedeţi prietenii 1 lună sau 2, decât să nu îi mai vedeţi pentru totdeauna, sau să nu vă mai vadă ei pe voi. România se confruntă cu personal medical insuficient şi pe timp de pace, iar dacă numărul cazuri de infectare depăşeşte numărul de medici şi aparate respiratorii, plus îmbolnăviri în rândul medicilor, rata mortalităţii va creşte drastic şi vom ajunge ca Italia.

Comparaţie

Pandemia SARS-CoV-2 îmi aminteste de gripa spaniolă din 1918-1920 care se estimează că a infectat 500 milioane de oameni (un sfert din populaţia lumii la acea vreme) şi a cauzat moartea a 17-50 milioane de oameni.

Azi, la un secol distanţă, medicina a evoluat aşa că numărul de morţi de COVID-19 probabil nu a atinge cifrele de mai sus, dar măsurile de prevenţie vor afecta economia globală mai tare ca recesiunea din 2008-2009, poate chiar mai tare ca criza de pe Wall Street din 1929.

Etichete:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *