Harta blocurilor din Ploieşti

Asteptaţi 15 secunde să se încarce harta. Daţi click pe blocuri pentru a vedea perioada construirii, numărul de etaje, apartamente, etc. Un proiect original Made by Teoalida realizat voluntar. Mă puteţi contacta şi pentru consultanţă imobiliară (exemplu). Astept sugestii!

Experienţa personala mi-a permis să clasific blocurile pe modele de blocuri care au următoarele perioade de construcţie:

Albastru = blocuri modele 1950-1960
Roz = blocuri modele 1960-1970
Roşu = blocuri modele 1965-1975
Maro = blocuri modele 1970-1980
Galben = blocuri modele 1975-1985
Verde = blocuri modele 1980-1990 (unele terminate dupa 1990)
Turcuaz = blocuri modele 1985-1990 (unele terminate dupa 1990)
Gri = blocuri private dinainte de 1990 (inclusiv blocuri interbelice)
Alb = blocuri private 1990-prezent (de adăugat în viitor)

De exemplu am făcut turcuaz doar modelele de blocuri cu suprafeţe sporite introduse în 1985, ele s-au construit în paralel cu blocurile verzi din generaţia anterioară 1980 cu camere mai mici.

Nici un oraş din România nu are o bază de date cu anul exact cand blocurile s-a dat in folosinta, acest lucru se poate afla doar întreband la fiecare asociaţie să se uite în documente. Agentiile imobiliare de obicei scriu in anunt anul construirii spus de vanzator, care poate fi corect sau nu, dar nu scriu numarul blocului asa ca nu ma pot folosi de ele pentru a completa baza mea de date. Poate intr-o zi agentiile imobiliare ma vor ajuta sa imi spuna numarul blocului si anul construirii al fiecarui apartament pe care il pun la vanzare?

Am găsit anul exact al construirii doar la blocurile propuse pentru expertiza seismică, pe https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Harta blocurilor în Google Maps se bazează pe o bază de date realizată în ianuarie 2018 care mi-a luat cam 20 ore să compun informaţiile şi să introduc coordonatele GPS ale fiecărui bloc, m-au ajutat hărţile desenate de mine în 2005-2007 care au necesitat zeci de plimbări prin oraş şi peste 100 ore de muncă.

Fiind o muncă manuală, este posibil să îmi fi scăpat câteva greşeli. La anumite blocuri nu sunt sigur de numărul de apartamente, le-am însemnat cu roşu în baza de date, în special blocurile unicat din zona centrală şi blocurile de colţ (non-standard). Rog toţi vizitatorii site-ului să verifice blocurile din zona lor şi să raporteze orice greşeală găsesc. Numai cu ajutorul dumneavoastră, Ploieştiul va avea o bază de date CORECTĂ!

4 luni in urma, in Septembrie 2017 am realizat o harta similara pentru Singapore, cu mai multe informatii ca in cazul Ploiestiului.

Harta Ploiesti cu blocuri in Google Maps

Harta Ploieştiului de perete realizată în AutoCAD / PDF personalizată

Ofer harta de perete a Ploieştiului pentru uz comercial. Se poate printa ca hartă de perete cu dimensiune până la 160 cm înălţime (2048 x 1536 mm – scară 1:4000).

Harta se poate personaliza în cantitatea de informaţii incluse pe hartă (activaţi şi dezactivati layerele din PDF), sau pot schimba culorile şi grosimea liniilor, dar şi inserarea logo-ului firmei dumneavoastră.

Preţ pentru o hartă: 50 euro hartă cu străzi, 100 euro hartă cu străzi şi blocuri, plata cu card sau PayPal, sau 250 / 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. A doua hartă şi următoarele sunt la jumătate de preţ. La suma care mi-o daţi mie se adaugă pretul tipăririi, 50 lei pe metru pătrat în funcţie de dimensiunea dorită.

Harta de perete Ploiesti
Harta Ploiesti de perete

În ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. Am postat-o pe site în februarie, iar în prima lună am fost deja contactat de 3 persoane care voiau să cumpere o hartă de perete, toţi au vrut ca harta să conţină blocurile. Adăugarea blocurilor pe hartă a durat cam 100 ore lucrând intermitent timp de 3 luni, fiind nevoit să modific multe străzi deoarece nu fuseseră desenate tocmai la unghiul corect.

Harta Ploieştiului are 8 x 6 km ceea ce acoperă aproape tot teritoriul administrativ al oraşului (exceptând zona industrială Teleajen şi zona de la sud de Hipodrom unde nu e mare lucru de văzut).

De fapt are 8192 x 6144 metri, din motive artistice am desenat totul pe baza sistemului de numeraţie în baza 2, străzile având unghiuri gen 1:8, 1:4, 3:8, 1:2, 5:8, 3:4, 7:8, etc, având capetele în puncte divizibile cu 64, 32, 16 metri, etc. Careajul “kilometric” al hărţii având 1024 x 1024 metri. Observaţi câtă atenţie am dat formelor blocurilor, toate blocurile identice din Ploieşti au aceeaşi dimensiune pe hartă. Am scris numerele blocurilor şi numele şcolilor.

Aştept sugestiile voastre, harta fiind desenată pentru VOI, nu pentru mine, voi continua să aduc modificări hărţii în funcţie de părerile clienţilor.

Cumpără baza de date a blocurilor

Dupa ce am compus baza de date a blocurilor din Singapore in 2014-2015 care imi aduce cateva mii de dolari pe an, am decis sa fac o baza de date similara si pentru Ploiesti. Conţine cartier, număr bloc, regim înălţime, scări, apartamente, adresa stradală (doar la unele blocuri), perioada construirii, modelul blocului (clasificare proprie), clasa de risc seismic, latitudinea şi longitudinea.

Compunerea datelor folosindu-ma de hartile desenate de mine anterior mi-a luat cam 10 ore iar adaugarea coordonatelor GPS alte 10 ore. Daca e nevoie, pot sa mai lucrez cateva ore sa adaug si codurile postale si adresele de strada la restul blocurilor.

Preţ: 100 euro pe care îi puteţi plăti cu cardul sau PayPal şi download-a fişierul Excel instantaneu, sau 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi baza de date la alte persoane sau firme.

Baza de date este pentru uz comercial, de exemplu agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc. Asta explică pretul.

Pentru uz personal puteti obtine GRATIS informatii din harta de la inceputul paginii.

Lista blocurilor din Ploiesti

Harti vechi ale Ploieştiului

Aceste harti nu existau pe internet, eu le-am pozat si pus pe internet pentru prima data.

Harti foarte vechi

Aceste harti le-am gasit pe DC++ undeva prin 2005-2007. Nu stiu cine le-a scanat.

 

Ghid Municipiul Ploiesti 1981

O carte de ~200 pagini care avea la final o harta de ansamblu a Ploiestiului cu strazi si 15 harti de cartiere cu blocuri si numerele lor.

               

Propuneri cartiere ~1970

Aceasta colectie de 18 planuri care nu are nici un titlu mi-a adus-o tata spunand ca a gasit-o in casa unui prieten, s-ar putea sa fie de la cineva care a lucrat la Consproiect sau ICRAL si a salvat niste planuri, din ce se vede in planuri presupun ca ele dateaza din jurul anului 1970, cand Ploiesti Nord si Vest I erau terminate iar Vest II era construit partial iar planul propunea blocuri in plus. Interesant e planul cartierului Mihai Bravu care e mai mare si foarte diferit de ceea ce s-a construit in 1975-1990, si cel al cartierului Malu Rosu III care s-a construit de abia dupa 1980 sub numele Enachita Vacarescu intr-un mod total diferit.

Istoria cartierelor din Ploieşti

Ploieştiul avea 114544 locuitori la recensământul din 1956, fiind pe locul 4 în tară, a atins apogeul la recensământul din 1992 când avea 252715 locuitori, fiind pe locul 9 în ţară. Această evoluţie a creat unul din cele mai urâte oraşe din punct de vedere urbanistic, cu multe cartiere comuniste neterminate şi străzi late care se îngustează brusc sau se înfundă printre case vechi şi urâte (comparat cu alte oraşe resedinţe de judeţ care au fost mai bine sistematizate).

După calculele mele, Ploieştiul are 1745 blocuri, 3090 scări, 67981 apartamente +/- 0.5%, cu 2.90 persoane per apartament ar însemna că 78% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Zona centrală

În zona centrală s-au construit o serie de blocuri în 1960-1965 totalizănd aproximativ 1400 apartamente, apoi blocurile Mercur, Unirea în 1981 şi cele de pe C. D. Gherea, apoi o serie masivă de demolări şi construcţii noi a început în 1985, cu blocurile A1-A8, B1-B2, C1, D4-D10, F1, J3-J6, K1-K15, L1-L4, P, R, totalizând alte 1400 apartamente.

Presupun că proiectul includea încă vreo 1000-1500 apartamente. Dacă latura nordică a Pieţei Eroilor au fost construite, pe latura sudică au fost săpate fundaţii în 1989 şi nu s-au mai construit, o fundaţie era pentru un bloc de 17 etaje cu 3 laturi care se zvoneste că avea un restaurant rotativ în vârf (eu nu prea cred că poţi pune restaurant pe un bloc de locuinţe, cum ajungeai acolo? Împărţeai lifturile cu locatarii?), fundaţie folosită de blocul Petrom, alta fundaţie în spatele catredalei. Zona străzii George Coşbuc urma să fie demolată.

Un amănunt interesant e blocul Aroma cu 12 apartamente construit în stil Art Deco la sfârşitul anilor 1930, singurul bloc de 4 etaje cu lift! În perioada interbelică astfel de blocuri erau un lux şi se instalau lifturi în blocuri mai scunde ca în prezent. Un alt bloc interbelic de 4 etaje a fost construit la sfârşitul anilor 1930 lipit de vechea primărie şi a fost demolat după 1977 odată cu primăria, nu ştiu dacă avea lift. Lifturi mai există şi în blocul Băncii Comerciale pe Tache Ionescu din 1926, hotelul Central din 1928 s-ar putea să fi avut şi el lift.

Sud-Democraţiei

Zona Sud-Democraţiei cuprinde cvartalele Brazi (blocurile B1-B11 din 1957-1958), Milcov (blocurile 1-10 din 1958?) şi Constructorilor (blocurile A1-A2, B1-B6 tot din anii 1950), blocurile A-F pe Jianu-Democraţiei construite la începutul anilor 1960, blocurile Rodica, A1-A7 şi B1-B3 construite spre sfârşitul anilor 1960, Gioconda, F, F1, F1A, F1B, F1C, F2, F3, F4 construite în anii 1970. Total: 56 blocuri, 12 scări, 2202 apartamente.

Harta din 1970 arată că erau în proiect un bloc de 14 etaje retras care închidea strada Veronica Micle şi un bloc cu 12 etaje alăturat. Se pare că proiectul a fost schimbat, blocul cu 14 etaje fiind construit în aliniament stradal iar alte 5 blocuri de 4 etaje au fost construite pe Veronica Micle.

După spusele unui locatar din blocul Gioconda vecin cu arhitectul blocului care locuieste în propriul bloc, proiectul iniţial avea 17 etaje, iar cutremurul din 1977 a lovit când constructia ajunsese la etajul 10, a fost recalculată structura şi decis reducerea înălţimii la 14 etaje. Să fie asta explicatia pentru că etajul 10 arată diferit?

Alexandru Lăpuşneanu

Cartierul Muzicanţi, azi Alexandru Lăpuşneanu cuprinde blocurile 1-15 construite în anii 1960 (15 blocuri, 41 scări, 810 apartamente). 4 blocuri fără număr au fost adăugate în anii 1980 dar ele sunt numărate ca blocuri izolate.

Democraţiei II

Cartierul Democraţiei II a fost început în anii 1980 pentru a lărgi la 4 benzi străzile Democraţiei şi Ştefan cel Mare şi a creea o a doua axă nord-sud. Cuprinde blocurile G, H, J, K, M, N, O + număr, total 46 blocuri, 55 scări, 887 apartamente. Lipsa literei L arată că urma să se construiască la nord.

Republicii-Andrei Mureşanu

Cartierul Republicii-Andrei Mureşanu a fost primul cartier mare al Ploieştiului. Pe harta din 1960 apare sub numele “Cvartal Republica”. Cuprinde blocurile A1-A19, B1-B3, C1-C3 construite la începutul anilor 1960, blocurile R1-R6, E5, E6, E8, 201, 202A-C, 205, 207, 208, 209, 210, construite tot în anii 1960 şi blocurile M1, M2, M5 plus 2 blocuri fără număr adăugate în anii 1970. Total 49 blocuri, 140 scări, 2591 apartamente. Faptul că anumite numere au fost sărite şi apariţia unor blocuri cu număr de 3 cifre rămâne un mister.

Găgeni

Găgeni nu este un cartier oficial, este o denumire dată de mine care cuprinde blocurile 105A-B, 107A-C, 109A-B pe strada Găgeni, 8 scări, 84 apartamente, plus 63 case duplex, construite în anii 1950, plus blocurile 88 şi G1-G18 construite în anii 1970, 17 blocuri, 29 scări, 704 apartamente. Oficial e considerat parte din cartier Republicii-Andrei Mureşanu.

Ploieşti-Nord

Cartierul Ploieşti-Nord a fost început în anii 1960 şi terminat probabil după 1970. Cuprinde blocurile 1-71 şi 101-150, total 146 blocuri, 372 scări, 8622 apartamente, excluzând blocul 36A demolat în anii 2000 (ştie cineva câte apartamente avea şi motivul demolării?).

Anumite blocuri au o literă după număr şi se presupune că ele au fost adăugate ulterior proiectului iniţial, pentru îndesire. Din fericire cartierul a supravietuiţ îndesirilor din anii 1980 şi astfel a rămas cel mai frumos cartier din Ploieşti, cu mari spaţii verzi datorită distanţei minime între faţadele blocurilor de 30 metri.

Vest I

Cartierul Ploieşti-Vest I a fost început la sfărşitul anilor 1960, proiectul iniţial cuprindea blocuri numerotate de la 1 până la 100 şi presupun că era terminat în momentul cutremurului deoarece nu sunt multe numere lipsă, doar 34 şi 37 lipsesc.

După 1980 au fost adăugate blocurile A1-A14, B1-B15, C1-C2 în zona de nord-vest unde era propusă o scoală, precum şi blocurile I1-I5 la intersecţia cu strada Mărăşeşti, şi M1-M17 cam prea aproape de calea ferată (după părerea mea trebuia să râmănă zona liberă sau să fie plantaţi copaci pentru protecţie fonică). Blocurile M1-M3 nu au mai fost construite.

Alte 6 blocuri numerotate A-F apar la Piaţa Aurora în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, 4 dintre ele au fost începute de abia în 1989, 3 au fost terminate mulţi ani după revolutie, al 4-lea a devenit clădire de birouri, iar celelalte 2 nu au fost începute.

Total 154 blocuri, 392 scări, 8855 apartamente.

Vest II

Cartierul Ploieşti-Vest II a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cuprindea blocuri numerotate de la 101 la 182.

Este posibil ca datorită cutremului din 1977 care a oprit construcţia de blocuri monolit de 10 etaje, cartierul să fi fost reproiectat, zonele virane umplute ulterior de blocurile 152 şi 153 construite în anii 1980 lângă zona de case care urmau să fie demolate pentru a se construi parcul central.

Zona de sud-est cu blocul 163 s-a construit în 1988-1989 şi au fost demolate casele de peste strada Cosminele unde urma să se construiască probabil blocul 182.

Total: 91 blocuri, 244 scări, 6001 apartamente.

9 Mai

Cartierul 9 Mai a fost început în jurul anului 1980 într-o zonă de câmp cu doar câteva case pe strada Mărăşeşti, în prezent are 79 blocuri, 122 scări, 2730 apartamente.

La momentul revoluţiei era aproape terminat, lipsind doar câteva blocuri de 7-8 etaje pe strada Libertăţii, spaţiu umplut recent de blocurile ANL începute în 2008 din care unele neterminate nici în 2018.

În mijlocul cartierului era propusă o şcoală şi o grădiniţă, dar locul a rămas viran după revoluţie şi s-au construit 16 blocuri ANL în jurul anului 2000.

Încă din harta din 1970 se vede că la intersecţia străzii Mărăşeşti cu Şoseaua Vestului era propusă o intersecţie în trifoi cu 4 foi, strada Mărăşeşti urmând să treacă pe deasupra şi probabil podul continua peste calea ferată. De asemenea în spaţiul ocupat în prezent de magazinul Billa era propusă o gară destul de mare.

Mărăşeşti-Eroilor

Cartierul Mărăşeşti-Eroilor a fost început în anii 1980 deoarece nu apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, dar s-a construit rapid şi are în prezent 90 blocuri, 142 scări, 2523 apartamente.

Numerotarea blocurilor începe cu 4 şi se termină cu 18 + literă şi doar câteva sunt lipsă în zonele 13, 17 şi 18, se presupune că blocurile 1-3 + literă urmau să se construiască la nord de strada Mărăşeşti.

Ştie cineva când s-a construit stadionul Astra? La nord de stadion nu s-au construit blocuri deoarece era propusă o parcare mare pentru stadion, dar au rămas case.

Malu Roşu

Cartierul Malu Roşu a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cutremurul din 1977 a sistat lucrările, blocurile de 10 etaje din beton monolit au fost şterse şi cartierul a fost reproiectat cu blocuri în aliniament stradal din generaţia 1980, ceea ce a întins construcţia pe 2 decade iar la momentul revoluţiei încă nu au fost terminate blocurile din zona estică, unde între Intrarea Porumbiţei şi Aleea Profesorilor era planificat un parc. Total: 117 blocuri, 265 scări, 5718 apartamente +/- 1%

Enăchiţă Văcărescu

Cartierul Enăchiţă Văcărescu a fost proiectat încă din anii 1970 sub numele Malu Roşu III cu blocuri bară paralele în stilul celor din Vest I şi II, a fost reproiectat ulterior cu blocuri în aliniament stradal iar constructia a fost început în jurul anului 1980, în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 apărând blocurile 101-116+literă sub numele Etapa I iar restul 117-141+literă ca perspectivă. Total 171 blocuri, 247 scări, 4578 apartamente +/- 1%.

Cartierul era aproape terminat la momentul revoluţiei, lipsind câteva blocuri pe strada Enăchiţă Văcărescu, Cosmonauţilor, Zimbrului, etc şi cele din colţul sud-estic unde în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 se observă un complex comercial cu 4 blocuri turn. Total 25 blocuri, 30 scări, estimat 600 apartamente mai erau în proiect.

Cartierul urma să aibă un parc central, dar au rămas case.

Peneş Curcanul

Cartierul Peneş Curcanul apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 ca parte din cartierul Enăchiţă Văcarescu, cu blocuri numerotate 146-159 + literă, deoarece blocurile 142-145 + literă apar pe strada Podul înalt în noul cartier Cantacuzino. Proiectul a fost modificat iar cartierul din prezent a fost construit doar jumătatea vestică, cu blocurile 150-156 + literă, total 50 blocuri, 57 scări, 1163 apartamente +/- 1%, lipsind doar blocul 150I probabil 10 apartamente.

Se presupune că blocurile 142-149 urmau să se construiască în jumătatea estică, unde strada Torcători urma să fie lărgită la 4 benzi şi aliniată cu Podul Înalt.

Gheorghe Grigore Cantacuzino

Cartierul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost început la sfârşitul anilor 1980 şi cuprinde blocurile 1, 2, 3, 4, 10 + literă. Total 43 blocuri, 45 scări, 1026 apartamente +/- 1%.

Se presupune că blocurile 5, 6, 7, 8, 9 urmau să fie construite între Elena Doamna şi Cantacuzino / Vasile Lupu, ceea ce ar însemna că revoluţia a prins cartierul construit în proporţie de 30%.

Demolările selective şi blocurile 10C-10D construite departe de străzi arată că era în proiect realinierea străzii Cantacuzino cu Vasile Lupu pentru fluidizarea circulaţiei către Vest.

Ar fi interesant să găsim proiectul cartierului.

Republicii Vest I

Dacă partea estică a bulevardului Republicii era sistematizată încă din anii 1960, pe partea vestică construcţia a început după 1970, cu blocurile 1, 2, 3, 4, 6 + literă retrase de la stradă. După 1975 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, ajungând la o densitate insuportabilă, blocurile 5 şi 8-24 + literă, numerotarea e un haos total, blocurile 12E, 13D, 13E, 17B fiind construite pe partea vestică când restul blocurilor 12, 13, 17 sunt pe partea estică.

Total: 105 blocuri, 121 scări, 3722 apartamente +/- 1%.

Republicii Vest II

După 1980 construcţia blocurilor a fost prelungită la sud de Piaţa Mihai Viteazu, cu blocuri numerotate 26-33 + literă. Total 85 blocuri, 90 scări, 2299 apartamente +/- 1%.

Interesant e că blocurile 33 sunt A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, N, S, T, U, literele lipsă par a fi rezervate pentru o eventuală demolare a cvartalului Pistol construit la sfârşitul anilor 1950 şi reconstruirea unor blocuri noi.

Gheorghe Doja

Numerotarea blocurilor din Republicii II se continuă în cartierul Gheorghe Doja care conţine blocurile 34-37 + literă dar şi 45 + literă, total 51 blocuri, 54 scări, 1275 apartamente +/- 1%.

La momentul revoluţiei se construia blocul 45E-F la intersecţia Gheorghe Doja cu Văleni, care urma să fie continuat de 45D ca să fie simetric, însă nu a mai apucat. Vizavi a fost demolat însă nu a mai apucat să fie construit blocul, spaţiul fiind ocupat de Banca Comercială şi Petrom, e interesant de aflat ce număr avea blocul care urma să fie construit aici. Rămâne un mare mister unde erau planificate blocurile 38-44?

Poştei-Bucov

Cartierul Poştei-Bucov conţine blocurile A1-A2, B1-B4, C1-C2, construite în anii 1970. 8 blocuri, 8 scări, 320 apartamente.

Interesant e că pe harta din 1970 apar mai multe blocuri care urmau să fie construite, este posibl să se fi renunţat la ele datorită cutremului din 1977 care a pus capăt construcţiei de blocuri monolit.

Mihai Bravu

Cartierul Mihai Bravu a fost proiectat încă din anii 1970 sub forma unui cartier cu blocuri bară asemănător cu Vest II şi Malu Roşu, care se întindea de la maternitate până la Dâmbu la nord. Din proiectul iniţial s-a construit doar un grup de blocuri pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor inclusiv un bloc de 10 etaje de tip monolit care nu s-a mai construit după cutremur. După spusele unui prieten din zonă, primele blocuri au fost date în folosinţă în 1977.

Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 arată doar grupul de blocuri construite pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor, care în mod misterios au numere destul de mari 2, 6-7, 13, 16-19, 46-59 + literă, cartierul a fost reproiectat în anii 1980 cu blocuri în aliniament stradal care au umplut numerele lipsă de la 1 la 60 + literă, lipsind 8, 11, 14-15, 20, 27, 42-44. Se văd multe blocuri cu pereţi fără geamuri din care rezultă că urma să se construiască noi blocuri în continuarea lor, multe blocuri de colţ care urma să închidă frontul a 2 străzi lipsesc, pe strada Grădinari e o zonă virană mare.

Printre ultimele blocuri construite în 1989 se numără 5, 12, 40, şi 41. De notat că Aleea Chimiei e compusă din 2 segmente fără legătură, se presupune că urmau să fie demolate casele de pe strada Matei Basarab şi construirea unor blocuri în plus.

Mihai Bravu e singurul cartier din Ploieşti care nu are o şcoală. Ar fi interesant de găsit proiectul cartierului în forma din anii 1980, să vedem unde urmau să fie amplasate şcolile şi ce planuri mai erau pentru strada Matei Basarab.

Bulevardul Bucureşti

Trecerea peste calea ferată se făcea pe un pod sub formă de U cu rampe abrupte aflat la est de podul actual, apoi se mergea pe strada Industriei. Încă din anii 1930 se plănuia înlocuirea podului cu un pasaj subteran care însă nu s-a mai realizat din cauza războiului.

Podul actual s-a construit la începutul anilor 1960, la scurt timp a fost demolat vechiul pod rutier şi podul metalic pietonal aflat mai spre gară. Odată cu podul s-a construit şi Bulevardul Bucureşti prin spatele caselor aflate pe străzile Industriei şi Bărcăneşti. Presupun că priveliştea era urâtă. Aşa a apărut singurul cartier de blocuri construit în afara inelului de cale ferată.

Cartierul Bulevardul Bucureşti a fost început în 1975 sau 1976, după spusele unora blocul 9 a fost primul bloc dat în folosinţă, conform planului trebuia dat fix in martie 1977, dar datorită cutremurului nu li s-a permis oamenilor să se mute decât după o lună şi după ce a fost inspectat blocul.

Cartierul iniţial cuprindea blocurile 1-13, blocurile 14-17 s-au construit ulterior, probabil prin 1984-1987. Total: 67 blocuri, 77 scări, 2612 apartamente +/- 1%.

Ştie cineva când s-a construit Universitatea de Petrol şi Gaze şi Liceul 1 Mai?

Altele

Înainte de construirea cartierelor de mai sus, s-au construit la sfârşitul anilor 1950 Cvartalele 8 Martie (actuala strada Mândra) şi Pistol (strada 24 Ianuarie) plus o serie de blocuri izolate pe străzile Curcubeului, George Topârceanu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Ion Luca Caragiale, Kutuzov, Maramureş, Poştei, Mihai Bravu, şi în zona Democraţiei-Buna Vestire, unele par a fi blocuri construite în privat de un grup de familii dar stilul artitectonic se aseamănă cu blocurile comuniste. Total: 71 blocuri, 100 scări, aproximativ 1000 apartamente +/- 5%.

În anii 1970 şi 1980 s-au construit o serie de blocuri în zonele industriale, majoritatea garsoniere sau cămine nefamilişti cu băi şi bucătării la comun. Total 31 blocuri, 33 scări, aproximativ 2400 apartamente +/- 5%.

Ce urma?

Până în revoluţie a fost terminat Bulevardul Republicii şi strada Gheorghe Doja până la Văleni.

Studiind ritmul construcţiilor din 1985-1989 dar şi alte oraşe, pot zice că dacă mai rezistam regimului comunist încă 5 ani, oraşul era azi mult mai frumos şi traficul mergea mai bine pe directia est-vest, în 1990 se făcea legătura străzii Gheorghe Grigore Cantacuzino cu Vasile Lupu către Piaţa Eroilor iar până în 1995 urma să fie lărgită la 4 benzi cea dea 2-a axă nord-sud pe linia tramvaiului 101, străzile Mărăşeşti şi Mihai Bravu până în centru, strada Gheorghe Doja până la ieşirea spre Bucov, şi inelul 2 (străzile Eroilor, Podul Înalt, Nicolae Titulescu).

Probabil urmau să fie începute noi cartiere, unul din ele ar fi umplut zona dintre străzile Gheorghe Grigore Cantacuzino şi Mărăşeşti, la est de Torcători, dar este posibil să fi apărut blocuri şi în zone mai mărginase, ca Bereasca, după cum au apărut în alte orase la sfârşitul anilor 1980.

Alte oraşe

Băicoi

Băicoi are doar un număr mic de blocuri în zona centrală construite în 1970-1990 şi câteva blocuri în zona vestică unde sunt şi unele din anii 1960. Total 41 blocuri, 68 scări, 1578 apartmamente +/- 1%, 20681 locuitori la recensământul din 1992, la 3 persoane pe apartament ar însemna că 23% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Câmpina

În Câmpina construcţia blocurilor a început în 1960 fără demolări semnificative, s-au construit în zonele virane din spatele caselor fără nici un plan de sistematizare. S-au construit 196 blocuri totalizând 4541 apartamente.

Demolările şi sistematizarea au avut loc în anii 1980, chiar şi atunci nu s-a sistematizat aşa mult ca în alte oraşe, s-a demolat o mare parte din centrul vechi şi s-a construit Bulevardul Carol I (până atunci strada principală era Mihai Eminescu). Revoluţia a prins centrul neterminat, pe zona demolată din partea vestică au apărut clădiri de sticlă, Romtelecom şi BCR, iar în partea nordică e criză de locuri de parcare pentru că în spatele blocurilor stradale au rămas case şi nu s-a mai construit parcare. În ritmul in care s-a construit în anii 1980 ar mai fi trebuit 10 ani să fie demolate casele dintre blocuri (mai ales strada Maramureş şi Bogdan Petriceicu Haşdeu) şi să fie finalizat oraşul într-un stil modern.

Azi are 424 blocuri scări totalizând 9270 apartamente +/- 1%, 41554 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 66% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Floreşti

Floreşti seamănă cu Plopeni dar la scară mai mică, construcţia a început în anii 1950, cu 9 blocuri cu 1-2 etaje şi 11 case, în anii 1970 s-au construit 12 blocuri / 21 scări cu 4 etaje la nord, iar în 1980 s-a demolat şi construit la sud Centrul Civic cu 12 blocuri de 2-3 etaje. Total: 31 blocuri, 42 scări, 776 apartamente.

Interesant e că pe harta din 1970 arată un număr mai mare de blocuri la nord, inclusiv 5 blocuri cu formă similară cu blocurile de 10 etaje din Ploieşti-Vest, dacă nu cumva e vorba de blocuri cu 4 etaje cu formă similară, ar fi făcut Floreşti prima comună cu blocuri turn! Să fi avut comuniştii plan să transforme Floreştiul într-un oraş mediu?

Filipeşti de Pădure

Comuna Filipeşti de Pădure are 1 bloc / 2 scări în stil 1960, 2 blocuri / 4 scări în stil 1970, 18 blocuri / 29 scări în stil 1980, total 21 blocuri, 35 scări, 578 apartamente.

Minieri

Satul Minieri al comunei Filipeşti de Pădure a fost construit de la zero în perioada comunistă, este compus din 17 blocuri cu 1 etaj din anii 1950 şi 5 blocuri cu 2-3 etaje din anii 1960, total 288 apartamente, plus 89 case duplex si 16 case simple.

Rămâne un mister de ce au fost construite în mijlocul câmpului, fără nici o fabrică prin zonă. În prezent satul e foarte sărac, după cum arată blocurile şi după numărul mic de maşini parcate.

Moreni

Oraşul Moreni pare frumos din punct de vedere urbanistic, văzut din satelit, având blocurile grupate într-un singur cartier în centru fără case printre blocuri, plus câteva blocuri izolate la sud şi la vest. Dar când m-am dus să-l vizitez în 2007 am fost îngrozit de sărăcie, gunoaie pe străzi şi blocuri părăsite. Şi totuşi a devenit municipiu în 2003.

Construcţia blocurilor a început în anii 1960 şi pare că s-a plănuit dezvoltarea oraşului cu 30 ani în avans, în anii 1970 şi 1980 s-a construit în continuare după aceleaşi reguli. Probabil că în anii 1990 urma să se construiască şi pe Bulevardul Petrolului blocuri moderne care să le acopere pe cele din anii 1960.

Are 197 blocuri scări cu 4495 apartamente +/- 1%, 22886 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 57% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Există un singur bloc înalt, un bloc unic în formă de stea cu 9 etaje şi 52 apartamente, magazine la parter şi la etajul 1 în locul a 2 apartamente. Există 2 blocuri la care s-a construit parterul şi apoi au fost abandonate, plus încă câteva blocuri nefinisate dar totuşi locuite.

Pleaşa

Satul Pleaşa al comunei Bucov conţine 11 blocuri, 14 scări, 280 apartamente (incluzând căminul de nefamilişti cu 100 camere). În ce scop au fost construite în mijlocul câmpului rămâne un mister. Izolarea face ca satul să aibă unele din cele mai ieftine apartamente din România, similar cu Valea Jiului, când apare un 2 camere pe OLX costă sub 5000 EURO.

Plopeni

Plopeni a atins apogeul la recensământul din 1992 cu 10284 locuitori. Calea ferată şi Strada Victoriei împart oraşul în 4 părti, din care doar cele de sud şi de nord sunt rezidenţiale. Zona de vest conţine stadionul iar zona de est e industrială.

Construcţia blocurilor a început în anii 1950, 2 cartiere de blocuri, unul la sud, altul la nord, ceea ce mă face să mă întreb dacă în zona de mijloc erau case. S-au construit blocuri cu 1-2 etaje şi case duplex-quaduplex, tot atunci s-a construit şi Bulevardul Republicii pe partea estică (de fapt oficial sunt toate blocuri chiar daca unele au numai 2-4 apartamente). 36 blocuri cu 64 scări + 42 case, totalizând 1120 apartamente.

Satul, pe atunci având numele Stejarul, a fost declarat oraş în 1968 şi a primit numele Plopeni. În anii 1970 s-a construit la sud un cartier cu 21 blocuri de 45 scări totalizând 910 apartamente. În caz că zona de mijloc conţinea case, ele au fost demolate în anii 1980 când s-a construit masiv în zona nordică (actuala zonă centrală), blocurile AC1-AC19, B1-B5, C1-C17, C21, D1-D4, V4-V8, V22, plus bloc Diana la sud, 56 blocuri cu 85 scări, totalizând 1544 apartamente (5 blocuri sunt totuşi pe partea estică a căii ferate).

Plopeni mi se pare cel mai frumos oraş din punct de vedere urbanistic de pe raza de 100 km în jurul Ploieştiului unde am putut vizita, mic dar frumos pentru că pare un oraş complet, nu are zone neterminate sau case printre blocuri, 100% din populaţie locuia la bloc la momentul revoluţiei. Să fi fost un sat de case care au fost dărâmate în totalitate sau să nu fi fost deloc case, adică să fie un oraş complet nou construit de comunisti? Lipsa unei biserici vechi dă impresia că este un oras complet nou.

Totuşi în zona străzii Speranţei a fost defrisată o mare parte din pădure. Să fi fost aici noi blocuri în proiect?

În prezent nu locuieste toată lumea la bloc, există case, mai exact cocioabe construite din lemn şi tablă pe lângă calea ferată şi la nord după autogară, plus câteva case moderne construite printre blocurile din anii 1950.

Sinaia

În Sinaia construcţia blocurilor a început în 1960 şi este unul din cele mai mici oraşe care are blocuri turn, mai exact 2 blocuri monolot de 10 etaje lângă parcul central.

Târgovişte

Se spune pe vremea lui Mihai Viteazul, Târgovişte avea 60000 locuitori, aş vrea să stiu ce suprafaţă ocupa. La recensământul din 1912 avea doar 13041 locuitori, în 1956 24360 locuitori, a atins apogeul în 1992 cu 98117 locuitori. Cu alte cuvinte, populaţia s-a mărit de 4 ori în perioada comunistă, ceea ce a creat un oraş frumos din punct de vedere urbanistic cu câteva străzi de 4 benzi, multe blocuri şi puţine case vechi.

Construcţia blocurilor a început în jurul anului 1960, când s-au construt 21 blocuri scări cu 2-3 etaje (4 pe Calea Domnească şi 17 pe Bulevardul Carol), după 1965 a început construcţia cartierelor Micro 8 şi 9 la sud-est, Micro 6 la vest, şi un cartier cu nume nesunoscut lângă gară, iar după 1970 Micro 4 şi 5 la Nord. În anii 1980 s-a construit zona centrală, Micro 11 şi 12 la sud, şi s-au mai făcut îndesări în Vest, după 1985 a început construcţia unui nou cartier la Nord, pe teren viran, care a rămas incomplet, spaţiile neconstruite au fost ocupate după revoluţie de vile moderne.

Calea Bucureşti a fost reconstruită după 1985 cu blocuri moderne de 7-8 etaje, probabil era în plan pentru 1990-1995 să se continue cu blocuri până în centru, plus continuarea noului cartier din Nord.

Total: 1344 blocuri scări, 28777 apartamente +/- 1%, cu 2.9 persoane pe apartament rezultă că 85% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Curiozităţi: pe Bulevardul Mircea Cel Bătrân, blocurile încep de la 7-8 etaje şi coboarâ în până la 4 etaje dar continuă să aibă lift, fiind unul din puţinele blocuri comuniste de 4 etaje cu lift. În acelaşi timp, pe Bulevardul Independenţei sunt câteva blocuri din anii 1960 cu 5 etaje fără lift. Unele blocuri din anii 1980 au un fel de mansardă la etajul 5 unde se află 2 garsoniere.

Blocul ANL misterios: lângă sensul giratoriu de pe Calea Câmpulung se află un bloc ANL cu 7 etaje pe care scrie 2003, dar blocul e identic şi aliniat cu cele alăturate cu 10 etaje construite în perioada 1965-1975. Cum se explică acest mister? Să fie bloc nou construit pe baza unui proiect comunist, sau un bloc comunist care a fost evacuat din motive seismice şi renovat de ANL care a demolat ultimele 3 etaje?

pdf Ploiestialte orase

Despre mine

English version here: www.teoalida.com/aboutme

Sunt Teoalida din Ploiesti şi mă pasionează tot ce e legat de arhitectură, urbanism, cartografie, geografie, maşinile, desen tehnic în AutoCAD, scris articole şi compus baze de date în Word / Excel. Am făcut acest site pentru a prezenta diverse lucrări realizate, artistice, hobby-uri, şi proiecte făcute pentru clienti. Să arăt ce ştiu să fac, pentru prieteni şi pentru eventuale colaborări. Mă puteţi contacta pe LIVE CHAT sau la email email image

Nu am un loc de muncă full-time, îmi ocup timpul lucrând la cererea clienţior sau făcând lucrări din interes propriu pentru a le vinde prin intermediul site-ului, lucrez şi voluntar în cazul în care pot ajuta un număr mare de oameni.

Hărţi Ploieşti şi alte oraşe (ro)

Harta cu blocuriÎn 2005 şi apoi 2007 am desenat voluntar hărţi pentru Ploieşti (şi alte 12 oraşe mai mici), în urma plimbărilor prin oraş, m-am gandit că pot crea ceva util si pot ajuta lumea să cunoască mai bine oraşul, plus că nu eram mulţumit de hărţile existente pe piaţă. Am făcut statistici ale numărului de blocuri şi apartamente pentru vreo 30 oraşe, plus planuri ale blocurilor.

Din asta am prins o pasiune pentru tot ce s-a construit in România comunistă, dar în 2008 a evoluat într-o pasiune pentru arhitectura internaţională şi nu m-a mai interesat România.

În 2018 mi-a revenit interesul pentru România, am făcut o nouă hartă a Ploieştiului în scop comercial de a vinde hărţi de perete pentru pus în birouri, plus baza de date a blocurilor şi hartă cu blocuri în Google Maps.

Palatul Micul Trianon (ro)

Micul TrianonProbabil cea mai frumoasă operă de artă grafică 3D în AutoCAD, aceasta este un fel de reconstrucţie virtuală a Palatului Cantacuzino “Micul Trianon” din Floreşti-Prahova, desenat voluntar iniţial în 2006 şi reimbunatatit în 2014.

 

 

 

Geografie (ro)

Geografia RomanieiPe timpurile când eram la şcoală am scris chestii despre geografia României şi nu numai:
Împărţirea administrativă, lista oraşelor cu anul infiinţării
Listă munţi, dealuri, câmpii, vârfuri, râuri, lacuri, etc
Listă drumuri naţionale şi căi ferate
Populaţia oraşelor şi judeţelor (baza de date in Excel)
etc

 

Design de arhitectură (english)

Planuri de apartamenteCea mai mare pasiune a mea, începută în 2008, de a desena în scop artistic un oraş virtual cu blocuri proiectate inteligent… cum nu veţi vedea prea curând în România! O varietate de apartamente, de la garsoniere de 30 m² până la penthouse-uri de 6 camere şi 200 m².

Proiectate în scopul de a atinge o suprafaţă medie de 100 m² şi 30 m² de persoană (pentru comparaţie, apartamentele din Bucureşti au în medie 55 m² şi 20 m² de persoană).

 

Planuri de caseAm intrat şi în segmentul caselor în 2010, desenând pe acelaşi principiu, al densităţii şi optimizării terenului. Case individuale şi înşiruite, ca şi complexe de case, de la 50 m² până la peste 400 m² si 7 dormitoare.

Multe persoane m-au încurajat să încep o cariera în arhitectură, din 2012 sunt contactat de persoane individuale, dar şi arhitecti şi dezvoltatori imobiliari, pentru servicii de arhitectură-design. Totusi, a desena clădiri pentru clienţi s-a dovedit o meserie nu prea placută comparat cu a desena clădiri dupa propriile reguli ca hobby artistic, datorită clienţilor care cer nenumărate modificări şi îmi pierd prea mult timp pentru banii oferiti, şi celor care cer planuri gratis.

Design interior (english)

Design interiorAm desenat şi mobilă şi design interior, dar nu am experienta care o am în arhitectură.

 

 

 

 

Construcţii în The Sims (english)

Oraşe în The Sims 2Înainte de a intra în domeniul arhitecturii în AutoCAD, mi-am arătat pasiunea de urbanism în The Sims 2 în 2007-2008 construind oraşe întregi cu blocuri decorative, nefunctionale în scopul jocului. The Sims 2 rămane jocul meu preferat (şi probabil a multor studenţi la arhitectură), il joc şi în mod normal, construind case şi simulând viaţa în ele. Dar să stiţi, nu sunt genul să mă joc toata ziua. Câteva ore pe lună e destul!

 

 

Design de maşini (english)

Masini desenateO altă pasiune de-a mea sunt maşinile, colecţionam poze şi date tehnice cu care îmi făcusem o proprie enciclopedie auto despre maşinile produse în lume. În plus, între 2000 şi 2007 desenam propriile maşini marca Teoalida, în Paint şi mai târziu AutoCAD. Nu sunt maşini foarte moderne, dar sunt masini desenate la un nivel înalt de detaliere.

 

 

 

Enciclopedia de maşini (english)

Enciclopedia autoDin pasiune pentru scris şi făcut tabele, statistici şi analiză de date, din 2003 încoace am făcut o enciclopedie auto. Liste în format .DOC şi tabele în format .XLS. Maşini de la al doilea razboi mondial până azi. Incluzând un tabel cu peste 20.000 modele auto şi pesgte 50 coloane de date tehnice, care mi-a luat peste 1000 ore de muncă.

Un hobby care s-a transformat în mod neintenţionat într-o sursă de venit, în 2012 am descoperit că diverse companii gen piese auto şi asigurări, sau desenatorii de site-uri, cumpără astfel de baze de date.

 

Proiecte în Word şi Excel (ro / en)

HDB DatabaseImi place să colecţionez date şi să le scriu în Word şi Excel, mulţi ani realizam totul manual, dar începând 2015 fac şi web scraping, adică creearea de scripturi in Visual Studio care extrage datele de pe site-uri automat cu o viteză medie de 1 pagină pe secundă. Exemple:
– Colecţii de bancuri, adunate din ziare şi scrise în Word în 1998-2000.
– Poveşti umoristice, scrise în Word din proprie imaginaţie, în 1998-2003 (nu le mai fac publice datorită reacţiilor nedorite din partea unora).
Geografia României şi Geografia lumii, făcute în 1998-2005 inainte să mă conectez la internet, Wikipedia a făcut inutilă mare parte din munca mea.
Baza de date a muzicii cu rating în funcţie de preferinţele mele, începută în 2005 (probabil unul din cele mai INUTILE lucruri făcute de mine).
Baza de date a blocurilor din Singapore, peste 14000 blocuri incluse, începuta în 2009 voluntar ca hobby, abandonată în 2010 şi reinviată în 2014 pentru a o vinde la diverse companii şi agenţi imobiliari.
Baza de date a blocurilor din Ploieşti, realizată în 2018 pentru a o vinde la agenţiile imobiliare româneşti aşa cum am făcut în Singapore.
Baza de date a complexelor din Hong Kong, peste 1000 complexe rezidenţiale, făcută în 2011 pentru o companie de asigurări din Statele Unite (prima mea lucrare majoră făcută la cererea cuiva şi nu ca hobby personal).
Baza de date a zgârie-norilor, realizată prin web scraping în 2015, peste 15000 clădiri din lume cu înaltime peste 100 metri.
Baza de date a telefoanelor mobile, realizată prin web scraping în 2016, peste 8000 modele de celulare.
– Şi alte 50 baze de date! Ce urmeaza?

Design diverse (english)

Desen graficNu mă limitez doar la case, blocuri, mobilă şi design interior, aici vedeţi alte chestii desenate de mine în AutoCAD pentru diverşi clienti.

 

 

 

 

Studii la diverse tari, arhitectura şi piata imobiliară (english)

Orasele lumiiÎmi place să explorez lumea cu Google Earth şi Streetview şi să citesc pe site-uri din fiecare ţară să studiez arhitectura şi piaţa imobiliară.
Tări / regiuni studiate: North America, Latin America, Europe, North Korea, South Korea, Japan, China, Hong Kong, Singapore, Malaysia, Philippines, India, Africa.
Vizitaţi şi pagina Topul celor mai frumoase şi bune de locuit 10 oraşe din lume!

 

 

Chestii făcute de mine despre jocuri (english)

The Sims 2 house designJocurile sunt partea cea mai PUŢIN importantă din viaţa mea, îmi petrec maxim 5% din timpul stat la calculator în jocuri, uneori trec câteva luni fără să intru în vreun joc. Îmi place să lucrez în Word şi Excel făcând tabele şi statistici, inclusiv despre jocuri! De exemplu măsurând viteza fiecărei maşini din joc şi creând un grafic.

Age of Empires, jocul pe care îl jucam cel mai mult prin 1998-2002.
Beetle Crazy Cup, un căcat de joc cu curse de maşini, gameplay foarte slab, dar e unul din puţinele jocuri pe care îl puteam juca în 2 la un calculator, cu prietenii care veneau în vizită.
Caesar 3, cel mai bun joc city-building (jucat 2005-2007 si 2011). Caesar 3
Grand Theft Auto
Vice City şi San Andreas (jucate 2005-2006 şi SA-MP 2010-2011)
Need for Speed Porsche 2000, Hot Pursuit 2, Underground (jucate 2003în -2007).
The Sims 2 şi 3, jocul preferat al meu şi probabil al oricărui student la arhitectură (jucat în 2005-2008 şi 2012-2013).
Alte jocuri preferate (dar despre care n-am avut ce tabele sa fac): Bridge Builder / Bridge Construction Set, Railroad Tycoon 2 şi 3, Quake 2 şi 3, Worms, etc.

Jocuri prea vechi?
De cand am internet în 2005 am gasit şi alte lucruri de făcut decât să pierd timpul în jocuri. Am descoperit că există mult mai multe jocuri şi am decis să nu le mai încerc. Am o vârstă şi multe alte responsabilităţi ca să mai am timp de jocuri. Dacă ma plictisesc de munca în AutoCAD, prefer să mă joc în acelaşi AutoCAD în scop creativ sau să fac o bază de date în Excel. Daca totuşi am chef de jocuri, prefer să joc aceleaşi jocuri pe care le jucam şi în copilărie, decâ să caut jocuri noi.

Istorie

Mi-am făcut primul site în 2009, adresa lui era teoalida.webs.com (hosting gratuit), Anumite lucrări postate pe site sunt mai vechi de 2009.

O problemă era că având pasiuni de interes mondial, a fost nevoie să-mi fac site cu prima pagina în engleză. Am distribuit “produse” în România care contineau linkul catre site, iar cei care dădeau click, văzând o pagina în engleză, riscau să creadă că au greşit adresa, în loc să caute mai adânc să vadă ca am şi 3 pagini în română, pentru români.

Site-ui ajunsese în 2012 la 50 pagini şi 200 vizitatori zilnici, prea mult pentru lăţimea de bandă oferită de Webs.com. Mi-am făcut un nou site www.teoalida.com pe WordPress cu peste 100 pagini în engleză, şi un subfolder www.teoalida.com/ro cu WordPress separat, pe care am pus cele 3 pagini de interes românesc (Harta Ploiesti, Micul Trianon, Geografia României), plus o versiune în română a primei pagini “despre mine”. În 2015 traficul depăşise ajunsese la 1000 vizitatori pe zi, dar paginile în română nu treceau de 10 vizitatori pe zi.

În Aprilie 2017 am mai cumpărat un domeniu www.teoalida.ro şi am scris articole noi, voi vedea dacă asta va mări traficul românesc.

Toate articole, planurile, modele 3D, documentele Word şi bazele de date Excel de pe site, reprezinta munca mea, a unei singure persoane. Respectaţi drepturile de autor! Exceptie fac fotografiile, care au link de la sursa originală sau sursa este indicată.

Ce fac in prezent

În timp ce majoritatea oamenilor işi petrec timpul liber ieşind cu prietenii, jucând jocuri sau uitându-se la filme, eu încă din copilărie mi-am dezvoltat hobby-uri creative, îmi petrec timpul în AutoCAD, Word, Excel, făcând voluntar lucruri, uneori inutile, dar care rămân pentru totdeauna şi le prezint pe acest site (jocurile şi filmele nu sunt tot o activitate inutilă?). Asta s-a întâmplat şi din cauză că în copilărie familia mi-a limitat foarte mult viaţa socială, mă jucam cu alţi copii doar când prietenii de familie veneau la noi în vizită sau mergeam noi la ei, nu puteam ieşi afară singur, etc, nu aveam ce altceva să fac decât să stau la calculator.

După 2012, de când am descoperit programele de chat pentru site-uri, m-am axat pe proiecte plătite de clienti individuali, iar în restul timpului făceam baze de date şi modele 3D care se pot vinde, abandonând hobby-urile care nu produc bani. Veniturile mele au crescut de la an la an, mai ales cele din vânzarea de baze de date, astfel încât în prezent mă axez pe proiecte care se pot vinde mai multor persoane, rareori mai lucrez pentru clienţi individuali.

Prefer munca online, ca în timp ce lucrez pentru un anumit client, să pot fi contactat şi de alţi clienţi cărora să le vând alte lucrari. Majoritatea clienţilor sunt în străinătate. Am o viata frumoasă şi diversificată… comparat cu a avea un job full-time şi a face acelaşi lucru zi de zi.

În prezent pot ieşi afară singur când vreau eu, dar ieşind afară înseamnă că nu voi fi online pe chat să răspund la clienţi şi ii pot pierde, prefer să stau acasă cât mai mult pot şi să ies afară pentru plimbări de plăcere maxim 1 zi pe săptămână. În rest ies afară doar când am o treabă importantă. Aviz idioţilor din cartier care ori de câte ori mă vedeţi pe stradă vă bucuraţi aşa tare încât mă ţineţi să stau cu voi să va ascult discuţiile voaste interminabile, sau care veniţi în faţa blocului şi mă deranjaţi cu urletele voastre prin care mă chemaţi în parc, fix când sunt în mijlocul unui proiect important.

Hartă România cu oraşe interactivă

Daţi click pe punctele de pe hartă pentru a vedea populaţia oraşelor precum şi anul declarării oraş şi municipiu.
Deschideţi harta pe tot ecranul.

Legendă

Galben = cele 45 municipii iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968.
Verde = cele 2 municipii create pe 1 august 1968 şi cele 9 municipii create în 1979.
Turcoaz = cele 47 municipii create în perioada 1990-2003.
Roşu = cele 188 oraşe iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968 (minus municipii).
Roz = cele 48 oraşe create pe 1 august 1968 şi 1 oraş creat în 1981.
Albastru = cele 83 oraşe create în perioada 1989-2006.

Hartă creată folosind tabelul Excel cu populaţia oraşelor compus de mine voluntar de pe Wikipedia în 2006, actualizat cu recensământul din 2011. Puteţi download-a fişierul Excel de la https://www.teoalida.ro/geografie/ Este posibil ca Wikipedia să se mai fi schimbat între timp şi să fi fost corectate unele greşeli iar datele nu vor mai corespunde cu cele din tabelul meu.

Hărţi oraşe desenate de Teoalida

Ofer harta de perete a Ploieştiului pentru uz comercial. Se poate printa ca hartă de perete cu dimensiuni gen 210 x 160 cm (scară 1:4000), 165 x 125 cm (scară 1:5000), 105 x 80 cm (scară 1:8000). Contactaţi-mă pentru preţ şi livrare.

Harta se poate personaliza în cantitatea de informaţii incluse pe hartă (activaţi şi dezactivati layerele din PDF), sau pot schimba culorile şi grosimea liniilor, dar şi inserarea logo-ului firmei dumneavoastră.

Harta de perete Ploiesti

Preview PDF (daţi click pe poză şi vă puteţi juca cu layerele)
Harta Ploiesti de perete

În ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. Am postat-o pe site în februarie, iar în prima lună am fost deja contactat de 3 persoane care voiau să cumpere o hartă de perete, toţi au vrut ca harta să conţină blocurile. Adăugarea blocurilor pe hartă a durat cam 100 ore lucrând intermitent timp de 3 luni, fiind nevoit să modific multe străzi deoarece nu fuseseră desenate tocmai la unghiul corect. Finalizată în Iunie 2018.

Am actualizat Harta Ploieştiului cu construcţiile apărute recent (Parcul Municipal Vest, supermarket-uri, mall-uri, etc), exceptând denumirile zonelor industriale care rămân conform PUG care nu a mai fost redesenat din anii 1990.

Harta Ploieştiului are 8 x 6 km ceea ce acoperă aproape tot teritoriul administrativ al oraşului (exceptând zona industrială Teleajen şi zona de la sud de Hipodrom unde nu e mare lucru de văzut).

De fapt are 8192 x 6144 metri, din motive artistice am desenat totul pe baza sistemului de numeraţie în baza 2, străzile având unghiuri gen 1:8, 1:4, 3:8, 1:2, 5:8, 3:4, 7:8, etc, având capetele în puncte divizibile cu 64, 32, 16 metri, etc. Careajul “kilometric” al hărţii având 1024 x 1024 metri. Observaţi câtă atenţie am dat formelor blocurilor, toate blocurile identice din Ploieşti au aceeaşi dimensiune pe hartă. Am scris numerele blocurilor şi numele şcolilor.

Aştept sugestiile voastre, harta fiind desenată pentru VOI, nu pentru mine, voi continua să aduc modificări hărţii în funcţie de părerile clienţilor.

Posibile hărţi ale altor oraşe

Harta de perete PlopeniPentru cei din alte oraşe care vor întreba dacă pot desena hărţi pentru ei: teoretic pot desena pe baza pozei din satelit, dar harta niciunul alt oraş nu va atinge nivelul de detaliere al Ploieştiului, va avea doar străzile, fără blocuri, şcoli, denumiri industriale, etc.

Pe lângă poza din satelit, am Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 care are hărţi de cartiere cu numerele blocurilor, încă o hartă similară din 1993 pe care apar TOATE străzile, un PDF din 2005 cu denumirea corectă a străzilor, Plan Urbanistic General de pe care am luat delimitările exacte din zonele industriale şi denumirile fabricilor (denumiri care între timp s-au schimbat sau au fost demolate şi reconstruite mall-uri şi compexe rezidenţiale).

De notat că harta din Pagini Aurii e o porcărie cu multe străzi lipsă, denumiri ortografiate greşit, sau străzi în realitate înfundate care pe hartă apar că nu se înfundă. Google Maps, Yahoo Maps şi Open Street Maps, toate realizate de voluntari de asemenea au străzi lipsă sau cu denumiri greşite.

În 2007 am desenat o harta cu străzi şi la Târgovişte pe care în viitor o voi moderniza ca în cazul hărţii Ploieştiului din februarie 2018, FĂRĂ blocuri. În 2008 am desenat şi o harta a Bucureştiului în proporţie de 40% când am decis să abandonez toate proiectele legate de România.

În Iulie 2018 am desenat o hartă cu străzi şi blocuri a oraşului Plopeni pentru că este unul din oraşele mele preferate din punct de vedere urbanistic, neavând case amestecate printre blocuri. Am experimentat un alt standard de desenare cu străzi late de 8, 12, 16 metri şi text de 5 metri atât la străzi cât şi la numerele blocurilor, ceea ce face harta mai realistică ca cea a Ploieştiului, dar în cazul oraşelor mari, astfel de text ar fi prea mic.

O hartă a oraşului Câmpina cu străzi şi blocuri, acoperind de 4 x 5 km, este teoretic posibilă că Open Street Maps conţine numerele blocurilor, va lua câteva zeci de ore şi ţinând cont de populaţia oraşului 1/6 din cea a Ploieştiului, şansele de profit sunt minime.

Cum mi-a venit ideea de a desena hărţi

În 2003 adică la 14 ani am prins o pasiune de a mă plimba prin oraş, în special prin zonele de blocuri, un fel de explorator urban. Aveam o carte “Ghid Municipiul Ploieşti“, publicată în 1981, conţinând harta Ploieştiului cu străzi plus hărţi cu cartiere individuale, detaliate cu blocuri. Pot zice că acea carte mi-a dat inspiraţia să desenez hărţile în stilul în care le-am desenat.

În Octombrie 2004 m-am conectat la reţeaua de calculatoare (LAN) din Bulevardul Bucureşti (devenită RakNet în 2005) şi am fost şocat văzând câţi oameni nu cunosc oraşul şi folosesc expresii gen “locuieşti în al 3-lea bloc din spatele blocului de la statia de autobuz”.

Aveam timp liber şi m-am gândit că pot crea ceva util şi ajuta lumea să cunoască mai bine oraşul, plus că nu eram mulţumit de hărţile noi existente pe piaţă. Am desenat o hartă 3D a blocurilor din Bariera Bucureşti unde era reţeaua noastră, iar în 2005 am extins munca la întregul oraş, desenând 18 hărţi de cartiere în format GIF atât în 2D cât şi 3D, ceea ce s-a dovedit o pierdere de timp. Hărţile le-am verificat pe teren prin plimbările mele. Pe lângă hărţile de cartiere am făcut şi o hartă de ansamblu a Ploieştiului GIF cu rezoluţia 4096 x 3072 pixeli care conţinea toate străzile dar doar 100 străzi aveau denumiri, fiind desenate de lăţime dublă pentru a permite punerea denumirii de 10 pixeli. Toate hărţile aveau erori de dimensiuni şi unghiuri, fiind realizate pe baza unei hărţi tipărite fără altă referinţă. Am distribuit hărţile pe hubul de DC++ al reţelei RakNet şi pe Yahoo! Messenger, pe care majoritatea persoanelor aveau 14-18 ani.

În 2007 am lansat o nouă ediţie a hărţilor, aducând multe corecturi în special la proporţiile elementelor din hartă, deşi hărţile 3D fusese mai apreciate, am ales ca noua ediţie să fie doar 2D. La Ploieşti am lucrat cam 3 luni iar ulterior am continuat munca desenând şi oraşele mici din jurul Ploieştiului.

Harta oraşului Plopeni a fost prima hartă realizată de la zero, pe baza unei schiţe în creion, fără a ştii nici măcar străzile în avans (vedeţi poza).

Harta desenata de Teoalida

În 2007 am descoperit că Yahoo! Maps are în zona Ploieşti o poză din satelit de înaltă rezoluţie (Google Maps nu avea), ceea ce mi-a permis în 2008 să refac harta de ansamblu a Ploieştiului la o precizie nemaiîntâlnită anterior.

În 2008 mi-a fost blocat accesul la hubul DC++ RakNet şi nu prea am mai avut contact cu lumea. În 2009 mi-am făcut site iar în 2010 am postat pe site şi hărţile, la download gratuit. Acesta a fost momentul în care hărţile au ajuns şi pe mâna oamenilor serioşi (nu doar copii şi piraţi care pierd timpul pe DC++) printre care firme de taxi şi curierat care ar fi trebuit să mă plătească pentru utilizarea lor.

Simultan cu hărţile am desenat planuri de blocuri şi statirtici ale numărului de blocuri şi apartamente, pentru toate oraşele la care am desenat hărţi dar şi pentru câteva oraşe în plus, inclusiv Bucureşti în 2008. Din asta am prins o pasiune pentru urbanism din România Comunistă care ulterior, în 2008, a evoluat într-o pasiune pentru arhitectura globală (internaţională) şi am început să proiectez propriile concepte de blocuri din care am câştigat şi nişte bani.

Hărţile fusese realizate prin desenarea contururilor în AutoCAD, exportate în bitmap prin print screen-uri, apoi în Paint adăugam culori, numerele blocurilor, simbolurile de case, copaci, etc. O procedură costisitoare ca timp care făcea imposibilă personalizarea hărţii pe nevoile clienţilor.

Aveam o obsesie pentru a desena la dimensiuni exacte pe axele X şi Y, rotunjite la 64, 32, 16 metri, majoritatea blocurilor având 24 x 12 metri atunci când erau în unghi drept, însă când erau oblice aveau alte dimensiuni.

Le distribuiam în format bitmap (PNG) pentru vizualizare pe ecran, pentru că nu toată lumea are AutoCAD. Rezultatul a fost o operă de artă digitală, dar şi utilă ca de exemplu găsirea unui bloc, utilă pentru firmele de taxi şi curierat, etc, însă inutilă pentru măsurători, importare într-o aplicaţie de navigaţie, sau alte scopuri mai profesionale.

Cumpara colectia Harti de la Teoalida – editia 2007

DOWNLOAD

Harta cu blocuri
Designing maps in Paint

Cum am ajuns la harta actuală

În 2008 şi 2009 câteva persoane mi-au oferit bani să fac o hartă a întregului Ploieşti detaliată cu blocuri ca hărţile de cartiere, dar datorită dimensiunii oraşului, asemenea hartă ar fi fost prea greu de realizat prin procedura la care desenam la vremea respectivă, indiferent de suma plătită. În plus împlinisem 18 ani şi viaţa mi-a adus alte responsabilităţi.

În 2012 am descoperit că AutoCAD 2007 a introdus opţiunea de export ca PDF (anterior folosisem doar AutoCAD 2002 şi 2006), ceea ce îmi permitea să realizez hărţi vectoriale care să conţină mai multe detalii ca cele bitmap. Dar nu m-am grăbit să încep datorită numărului mic de vizitatori pe secţiunea în română a siteului.

Am descoperit un grup de clienţi care cumpără hărţi de perete pentru a le pune în birouri, lucru imposibil cu hărţile din 2005-2007. În urma discuţiei cu un potential client în 2014, m-am gândit că ÎN CAZUL în care voi mai desena hărţi, acesta vor fi personalizate pe nevoile clientului, stilul de desen trebuie simplificat, trebuie găsit un compromis al calităţii şi detaliilor pentru economisirea timpului, şi NU vor mai oferi hărţi gratuite pentru uz personal.

O posibilă soluţie ar fi desenarea axelor strazilor, dublate la o anumită lăţime, blocurile desenate simplu dreptunghiular fără formă sau dimensiune precisă şi adăugat numărul blocului. FĂRĂ rotunjiri ale contururilor străzilor, fără parcări şi alei dintre blocuri, fără numărul de etaje, fără simboluri grafice, case, copaci, etc (elemente incluse în hărţile din 2005-2007). Şi fără verificări pe teren. Asta ar reduce timpul de execuţie cu 80-90%.

Am mutat secţiunea în română a site-ului pe un nou domeniu www.teoalida.ro şi numărul de vizitatori a crescut, am decis să mă reapuc de cartografie în ianuarie 2018, după 10 ani de absenţă.

Micul Trianon de la Floreşti

English version   www.teoalida.com/design/palace

Cunosc Micul Trianon de la Floresti inca din 2003, m-am indragostit de el de prima data si chiar am visat ca il voi reconstrui si il voi face casa mea. In 2006 am vizitat zona din nou, de data asta cu o camera foto, ruleta, si hartie si am desenat palatul din pasiune pentru modelare 3D in AutoCAD. Niste lucrari, nu stiu daca de reconstructie sau doar consolidare, au inceput in 2013. Nu sunt implicat in lucrari.

Stie cineva ce filme a filmat Sergiu Nicolaescu la Floresti?
O cautare pe Youtube dupa numele filmului ne-ar ajuta sa vedem cum arata palatul inainte sa-l distruga.

Istoria palatului din Floresti

Nota: Articolul (text fara poze) a fost preluat din ziarul Adevarul din 2005.
Pozele sunt alese dintre cele de pe Google Earth / Panoramio. Credit la cei care le-au facut!

Trianonul de la Floresti

La Floresti, in Prahova, un palat candva plin de maretie se darama si moare incet, strivit de nepasare si de uitare nedreapta. Pe zidurile care stau sa cada am gasit amprenta scuipatului gros si batjocoritor al dispretului proletar, dar si amprenta scuipatului la fel de gros si mai plin de dispret al celor contemporani cu aceste ruine.

De la Moreni, soseaua urca pe un deal impadurit, lasand in urma orasul care de sus se vede asezat ca intr-o copaie. Panglica de asfalt denivelata si peticita pe care am mers lasa locul unui asfalt neted, semn ca am trecut granita in alt judet. Suntem in Prahova si ne indreptam spre Floresti, comuna aflata la doi kilometri de DN1, Bucuresti – Brasov.

Acasa la “cauciucari”

Dupa 1990, francezii au cumparat fabrica de anvelope, raspandind faima cauciucurilor de Floresti. Locuitorii fac parte din breasla “cauciucarilor”, a carei traditie incepe in perioada interbelica. Meserie grea, plina de fum si funingine, fabricarea cauciucurilor a creat de-a lungul anilor o imagine apasatoare pentru comuna, de zona intunecata, pe care e bine sa o ocolesti ca sa nu te murdaresti de funingine. Calatorii care au trecut prin Floresti au apasat din acest motiv pe acceleratia masinii, fara sa se uite prea mult in dreapta sau in stanga. Foarte putini au vazut din fuga masinii, stralucind in soare, coloanele albe ale unui palat care parea coborat pe pamant nu dintr-un alt secol, ci dintr-o alta lume: Micul Trianon.

Nababul Cantacuzino

In 1907, Grigore Cantacuzino, politician influent si bogat al vremii, fost prim-ministru, incepea construirea unui palat care trebuia sa fie copia Trianonului de la Versailles. Tendinta spre rafinament si viata fastuoasa ii adusese printului Cantacuzino porecla de Nabab, politicianul fiind in acelasi timp invidiat si admirat de catre contemporani. Si pentru ca unui nabab nu ii sta bine daca nu este si galant, Grigore Cantacuzino a hotarat sa construiasca un palat asemanator celui din Versailles, pe care sa-l daruiasca fiicei sale Alice Cantacuzino, careia poporenii din Floresti i-au spus simplu: Domnita. Finalizat in 1914, palatul a reprezentat o minune autohtona pentru acele timpuri. In palat, 365 de camere isi asteptau cuminti randul la locuit, intr-una din cele 365 de zile ale anului. Saloane de dans fastuoase, terenuri de golf si de echitatie, precum si o piscina imbogateau zestrea palatului. Domeniul Cantacuzinilor de la Floresti cuprindea aproape 200 de hectare si se intindea pana la Cap Rosu, un catun asezat aproape de dealurile care urca spre Campina.

In razboaie mor si palatele

Fastuos si rafinat, palatul Nababului si-a inceput existenta cu o mare provocare: Primul Razboi Mondial. Palatul a fost pradat de nemti, zic unii, altii afirma ca datorita acestora a fost oprit jaful. Celebrul general von Paulus a fost cucerit de frumusetea si rafinamentul constructiei pe care a considerat-o o copie perfecta a palatului de la Versailles. Daca datele din timpul Primului Razboi Mondial sunt confuze, cele din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt categorice: la sfarsitul razboiului, Armata Rosie a devastat fara mila palatul.

Dupa plecarea rusilor, a urmat cel de-al doilea jaf pus in practica de populatia din zona. Localnicii au furat tot ce s-a putut fura. Caramizile din pereti, fierul din constructie, piatra scumpa, acoperisul, ferestrele, usile, covoarele si mobila. Distrugerile si furtul au fost o stare de spirit a acelor ani, iar autoritatile slabe si politizate nu au reactionat. Dimpotriva, au contribuit la jaf si distrugere. Guvernul Petru Groza a cazat, se spune, in palat o mare satra de tigani. Dincolo de adevar si fabulatie un lucru este sigur: la sfarsitul deceniului cinci din secolul trecut, palatul s-a transformat intr-o imensa latrina. In anii care au urmat, s-a luat hotararea ca aici sa functioneze sediul CAP-ului din comuna. Infrigurati si cu cizmele pline de noroi, tractoristii care veneau din camp intrau in saloanele de dans sa bea un ceai cald si injurau vartos: “Ai dracu’ boieri! Ce bine traiau! Au supt atatia ani sangele poporului!”


Timpul ruinelor

La palat ajungi mergand pe o straduta ingusta, care te duce catre o poarta de intrare unde poarta nu mai exista. Niciun panou sau indicator nu semnaleaza prezenta in zona a palatului. Trecem de poarta tiganeasca a palatului si pasim pe iarba unui maidan caruia nu-i lipseste nimic pentru a fi pe picior de egalitate cu maidanele sordide ale mahalalelor de la marginea marilor orase. Doua vaci si un cal pasc nestingherite in iarba presarata cu PET-uri, pungi de plastic si pachete goale de tigari. Buturugile pomilor taiati zambesc ciuntite langa baligi de cal. Inconjurata de buruieni inalte, o groapa imensa ranjeste din mijlocul parcului. Inaltam fruntea si zarim maretul palat aflat in ruina, care asa cum e, ranit de moarte, este inca demn. Coloanele albe si zvelte tasnesc spre cer, amintind de o glorie trecuta. Pe un perete inca neprabusit, cineva a scris stangaci: “Pericol de prabusire.”

Parcul este taiat in doua de o poteca serpuitoare. O femeie cu parul alb paseste cu sfiala pe poteca, avand aerul unui om care a intrat fara voie pe o mare proprietate. Are casa vecina cu parcul palatului. Si-a cumparat teren acum cativa ani, pentru ca: “aici e aerul tare”. Sambata si duminica se uita la vizitatorii care vin in parc din Bucuresti, din Dambovita si din Prahova. Fac gratare, dau drumul tare la muzica si lasa in urma mizerie. Cand se scoala dimineata si iese in curte arunca o privire si la palat. Ii pare rau de el. “A fost un palat frumos! S-a prapadit in timpul razboiului!”, ofteaza Maria Popovici. Oamenii au auzit ca i se spune Micul Trianon, dar habar nu au ce inseamna. Nici ea nu stie de ce ii zice asa. Acum a pus Primaria un gardian sa pazeasca noaptea, ca furau oamenii pe apucate, tot ce se putea lua. “Ar fi pacat sa se darame!”, spune dand din cap cu mahnire. Apoi pleaca pasind cu grija pe poteca. Se grabeste sa ajunga la Cap Rosu unde o asteapta barbatul sa cumpere lemne. Maria Clinci trece si ea prin parcul palatului. Merge la sipot sa ia apa pentru ca acolo e cea mai buna apa din comuna. Spune ca in serile de vara in parc vin indragostitii sa viseze si sa se sarute langa Palat. “In loc de zona turistica, avem ruine!”, regreta femeia.

Domnita

Printesa Alice Cantacuzino, supranumita de poporeni Domnita, a plecat din palat cand au venit rusii. Cand a plecat Domnita, Elena Samoila avea sase ani. Isi aminteste ca a venit fratele ei cu avionul si a luat-o. Cand era copil mergea la palat sa adune cioburi colorate de la farfuriile sparte, din care facea case si gradini fermecate pentru papusi. Domnita era o femeie apriga si frumoasa, care umbla toata ziua calare. Veneau la palat fel si fel de boieri de la Bucuresti si faceau petreceri cu lumini multe si cu muzica. “La ruine nu mai vine nimeni! Doar boschetarii!”, spune femeia. “Nu mai traiesc eu sa vad palatul refacut, cum a fost inainte!”, se hazardeaza Elena Samoila. Are 74 de ani, dar se tine dreapta si paseste cu hotarare pe langa ruine.

  
 

Inca cincizeci de ani de uitare

In 1960, dupa ce fusese sediu de CAP si cazarma militara, palatul a fost trecut sub obladuirea autoritatilor locale. Era inceputul unui nou dezastru. Au urmat aproape 30 de ani de nepasare si dispret total, din cauza faptului ca din 1965 o inspiratie nefericita a autoritatilor a dus la construirea in parcul palatului a unui spital TBC. Spitalul s-a transformat de-a lungul anilor intr-o sperietoare pentru turisti si chiar pentru localnici. Unele surse medicale afirma ca bacilul TBC este in prezent infiltrat in tencuiala zidurilor si ca pamantul din parc ar trebui decopertat si inlocuit pentru a fi inlaturat temutul bacil. In 1982, planurile lui Ceausescu de refacere a palatului s-au naruit tot din cauza Spitalului TBC.

La distrugerea palatului au contribuit si desele filmari efectuate in incinta lui pentru realizarea unor productii cinematografice grandioase, in perioada antedecembrista. Filmarile facute sub obladuirea regizorului Sergiu Nicolaescu au contribuit la degradarea palatului. Dupa 1990, ignoranta si dispretul comunistilor au fost inlocuite cu ipocrizia si dispretul primarilor tanzitiei. Pentru a nu risca sa cadem intr-un derizoriu cerc vicios nu am transformat acest reportaj intr-o ancheta. Suntem siguri ca atat la Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Prahova, cat si la Ministerul Culturii si Cultelor am fi primit acelasi raspuns sec: “Nu exista bani pentru renovarea palatului!” Am constatat la Primaria Floresti ca problema spinoasa a renovarii palatului a fost intoarsa in mod neprincipial catre presa, careia se incearca a-i fi pusa in carca tergiversarea problemei renovarii. Marius Soare, consilier al Primariei, s-a aratat foarte revoltat de faptul ca presa a scris de foarte multe ori despre palatul din Floresti si: “nu s-a rezolvat nimic!”, uitand sa fie revoltat de faptul ca scaunele pe care stau consilierii si primarul nu s-au daramat inca. In timp ce in occident o simpla piatra devine istorie, cultura si obiectiv turistic profitabil, la Floresti, singura copie din lume a Palatului Trianon din Versailles nu inseamna nimic.

Peste ruine si peste oameni pluteste un nor negru si greu de lehamite si nepasare.

Mai multe poze: http://entertainment.webshots.com/album/573565104jSqRYM?start=0

NEWS – reconstructia a inceput?

Domeniul Cantacuzino se intinde pe circa 3 km de-a lungul Vaii Prahovei, cuprinde 7 cladiri contruite in 1830-1850, o biserica, plus turnul de apa de asemenea construit in anii 1830, care oferea o vedere panoramica asupra Vaii Prahovei pana cand scara din beton s-a prabusit in anii 1990. In parc se afla un lac, candva fiind alimentat din raul Prahova prin canale, lacul are o insula pe care se ajunge pe un pod din beton scluptat care da impresia ca este din lemn. Cele 7 cladiri din secolul 19 gazduiesc spitalul TBC. O a 8-a cladire pentru spital s-a construit in perioada comunista.

Palatul a fost retrocedat urmasilor Nababului, care l-au vandut in 2009 lui Radu Tudorache, primul consultant al Google in Romania.

In 2012 a fost imprejmuit cu un gard… din pacate amatorii de poze nu mai au acces.

In 2013 au inceput niste lucrari, s-au montat schele de sustinere si au fost indepartate pietrele instabile, nu e clar daca sunt lucrari de reconstructie sau doar de conservare a ruinelor, nu e clar nici de unde ar veni fonduri pentru lucrari, cine e dispus sa riste sa investeasca bani intr-un monument care desi e frumos, s-ar putea sa nu ajunga niciodata la recuperarea investitiei?

In timpul “reconstrucitiei”, peretele din stanga intrarii principale a fost distrus (vizibil in video-ul de mai jos, comparati cu poza aeriala EyeCloud). Intr-adevar era un perete crapat.

Video din 2013
Asa arata interiorul palatului in prezent, cu schele si curatat partial de moloz.
La 2:40-3:10 puteti vedea poze vechi, cu acoperisul si cosurile intregi (dinainte de 1977, poate chiar dinainte de razboi?)

Flmare cu drona

Locatia Micului Trianon vazuta din satelit in Google Maps

View Larger Map

Model 3D in AutoCAD – reconstructia desenata de mine

Locuiesc in Ploiesti, cunosc Micul Trianon de la Floresti inca din 2003 adica de cand aveam 14 ani, l-am vizitat in 2003 m-am indragostit de el de prima data si chiar am visat ca il voi reconstrui si il voi face casa mea, dar eram doar un copil lipsit de posibilitati. In 2006 am vizitat zona din nou, de data asta cu o camera foto, ruleta, si hartie. Am masurat fiecare zid si piatra, chiar si cele ale cosurilor (ale celor prabusite). Am facut cateva schite pe hartie plus cam 100 poze din toate directiile posibile, exterioare si interioare, sa nu scape vreun detaliu. Apoi acasa l-am desenat folosind AutoCAD din pasiune pentru modelare 3D.

Poate as fi vrut sa desenez (si) Castelul Peles sau Palatul Parlamentului, dar acesta, fiind ruina si neingrijit, nu muzeu, am avut acces peste tot si l-am putut masura, totusi este suficient de bine pastrat ca sa-mi dau seama de aranjarea interioara a camerelor, peretii subsolului sunt intacti iar la parter si etaj se poate vedea unde a fost perete si unde arcada.

Majoritatea distrugerilor s-au petrecut in anii ’90. Cand l-am vizitat in 2003 bucati din podea mai erau intregi, dar in 2006 se furase. Peretele din spatele coloanelor s-a prabusit in 2006, desi imi da impresia de demolare cu mana omului, iar tavanul a ramas atarnat pana in 2007.

Perspective aeriene
 
 

Fatadele principale
 

Perspective de la sol
 

Vederi interioare
Interiorul e desenat simplu si fara ornamente, pentru a nu supraincarca desenul.
 
 

Plan si fatade

Vederi FUNNY
Stanga: modelul 3D in format wireframe. Puteti numara poligoanele?
Dreapta: “Am construit fundatia, planseele, acoperisul, si scarile, am instalat toate usile si ferestrele, chiar si burlanele, am cumparat inclusiv perdelele… cred ca n-am uitat nimic, ne mutam acum?”

Istoria proiectului 3D Micul Trianon

Octombrie 2006: am vizitat palatul dupa 3 ani de cand l-am descoperit, am facut poze, masuratori, am desenat primul model 3D detaliat in AutoCAD.

Ianuarie 2007: am vizitat din nou palatul si am facut noi masuratori, am corectat modelul 3D care avea cateva elemente subdimensionate.

Octombrie 2009: multumita cumpararii unui calculator mai performant (2 GB RAM in loc de 512 MB), am imbunatatit nivelul de detaliere, am adaugat ochiuri mici de geam in toate ferestrele, am pus pe site 15 imagini renderizate in loc de 2 imagini cum fusese anterior (site-ul fusese creat in Aprilie 2009).

Mai 2014: prima redesenare semnificativa din 2007 incoace. Ideea era sa reflecte cunostintele mele actuale de AutoCAD, noi texturi, plante, etc. Dar in final am redesenat multe, alungit cladirea cu 2 metri multumita unor prieteni care aiu vizitat palatul in 2011 cu o ruleta cu laser (au masurat ceea ce eu nu puteam masura cu ruleta de 3 metri). Inaltat subsolul cu 50 cm (o greseala cam rusinoasa de masurare), redesenat scarile exterioare, imbunatatit interiorul, desenat scarile interioare (nu fusesera desenate), imbunatatit cornisele rama geamurilor ingustata, plus corectarea unor greseli geometrice care se puteau vedea in renderizarile 3D din 2009. In plus am desenat planuri detaliate si elevatii in 2D (un plan schematic desenasem inca din 2003).
Il voi folosi pentru prezentarea serviciilor de proiectare AutoCAD 2D & 3D.

Am observat ca Micul Trianon a fost proiectat in sistemul metric, multe din detaliile sale au dimensiuni precise fara prea multe zecimale. Dimensiunea intre axele peretilor exteriori este de 43 × 35 metri, iar cornisa de la acoperis se intinde 1 metru de la axa peretilor.

Diferentele dintre modelul 3D desenat de mine si Micul Trianon de la Floresti

Culorile: m-am inspirat din Grand Trianon de la Paris. Micul Trianon e alb, monocolor. azi unele zone sunt innegrite de timp.
Tamplaria: din nou m-am inspirat din Grand Trianon. La Floresti nu a fost montata niciodata.
Ornamente sub ferestre si in balustrada terasei: din nou inspirat din Grand Trianon. Nu a existat asa ceva la Floresti, nu stiu daca se planuia montarea vreunor ornamente sub ferestere, dar in balustrade ar fi trebuit montat ceva, la redesenarea din 2014 am adaugat ornamente si sub ferestre.
Cosurile: am sters unul din cosuri (chiar cel ramas in picioare) pentru a da un surplus de frumusete prin simetrie. Palatul original avea 5 cosuri, ele sunt inca vizibile unde s-au prabusit.
Cele 3 ferestre catre terasa de est: acel perete s-a prabusit de mult, n-am de unde sa stiu ce ferestre erau pe el.
Peretii interiori: resturile de pereti interiori la imbinarea cu peretii exteriori, plus subsolul intact, m-au ajutat sa ghicesc planul interior. Dar nu garantez ca am nimerit 100% corect, mai ales la numarul de usi si pozitia lor.
Acoperisul: pe cosurile prabusite am putut masura ca acoperisul avea o panta cam de 2:5, am respectat panta in desenul meu, DAR nimeni nu stie cum arata acoperisul original, este posibil sa fi avut mansarda sau pod cu ochiuri?
Fantana: am apropiat-o de palat cu 10 metri din motive estetice.
Ornamente: palatul e extrem de bogat in ornamente greu-imposibil de desenat 3D in AutoCAD. Desenul 3D e deja destul de complex incat sa dea crash-uri AutoCAD-ul.

Acestea sunt cele 2 Trianonuri de la Paris, observati similaritatile cu desenul meu?
Grand Trianon, Paris Grand Trianon, Versailles Grand Trianon, Versailles

Model in The Sims 2

Pentru cine nu stie jocul: am construit o casa in The Sims dupa regulile jocului inspirata din Micul Trianon, 26 x 21 m / 586 m² in versiunea 2009, 28 x 21 m / 672 m² in versionea 2013, pe un teren de 50 x 50 m (cel mai mare teren disponibil in joc), o casa mai mare de atat ar fi ingreunat rularea jocului.
O reconstructie precisa in The Sims e imposisibla, jocul avand cam 4000 obiecte (mobila, plante, usi, ferestre, tapet, podele, etc), inaltimea etajului e standard si nu poate fi modificata.

 
 

Planuri si fatade
  
  

Design interior
  
  
  

Download link: Palace Trianon Floresti by Teoalida.Sims2Pack.
Expansion pack necesar: University, Nightlife, Apartment Life.
Pentru alte cladiri celebre reconstruite in The Sims vizitati http://www.teoalida.com/thesims/tag/reallife/ (Palatul Parlamentului, Castelul Peles, plus altele din strainatate).

Geografia României

Pasiunea pentru geografie a început pe timpurile când eram la grădiniţă, studiam atlasele geografice pe care le aveam acasă. Prin 1998-2002, am scris diverse lucrări în Word, ulterior şi în Excel, din hobby propriu şi nu pentru că s-ar fi cerut referat la scoală sau altceva de gen. Totuşi unii elevi mi-au apreciat lucrările.

După conectarea la internet în 2005, le-am verificat şi corectat putin, în 2009 mi-am făcut site, ocazie cu care am facut publice câteva din lucrări. Ulterior am mai adus doar modificări vizuale, ultima modificare fiind în 2017 datorită schimbării adresei site-ului şi pentru a le pune la download gratuit prin plugin Easy Digital Downloads care îmi permite să urmăresc numărul de download-uri, în loc de linkuri simple.

Împărţirea administrativă a României – DOC, 10 pagini, 105 KB

Impartirea administrativa in judeteLista judeţele României, lista oraşelor şi municipiilor cu anul înfiinţării fiecăruia.

Sursa: orice hartă, scris iniţial în 1998, îmbunătăţit în 2006 cu noile oraşe şi anul înfiinţării fiecărui oraş.

Numărul de oraşe în România a crescut de la 236 în perioada 1968-1981, 237 în perioada 1981-1989, la 320 oraşe din care 103 municipii în 2006. Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica localităţilor existente, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Împărţirea administrativă în regiuni şi raioane – DOC, 8 pagini, 82 KB

Impartirea administrativa in regiuni si raioaneLista regiunilor şi raioanelor, oraşelor, populaţia regiunilor României din perioada 1952-1968.

Sursa: hărti vechi, scris în 2000.

 

 

Împărţirea administrativă interbelică – DOC, 11 pagini, 167 KB

Impartirea administrativa interbelicaLista judeţelor din România Mare, municipiilor, oraşelor şi plăşilor, cu populaţia fiecăruia la recensământul din 1930.

Sursa: romaniainterbelica.memoria.ro, scris în 2006 şi abandonat datorită erorilor şi paginilor innaccessibile de la site-ul sursă, mi-am adus aminte de el în 2015, l-am terminat şi publicat pe site.

Geografia României – DOC, 23 pagini, 192 KB

Geografia RomanieiLista formelor de relief, câmpii, dealuri, podişuri, munţi, incluzând oraşele aflate pe ele în cazul câmpiilor şi podişurilor, şi a vârfurilor în cazul dealurilor şi munţilor, lista de pasuri şi trecători, reţeaua hidografică (lista râurilor, 435 râuri incluse) sub forma de arbore şi cu localitătile de pe ele, lista lacurilor.

Sursa: harta fizică (Editura Didactică şi Petagogică – R.A. Bucureşti 1993) pe care o aveam atârnată de perete (hartă similară cu cea din poza de mai jos), compus în 1999-2000, îmbunătăţit în 2006.

În ultimii ani Wikipedia s-a dezvoltat şi are o listă cu câteva mii de râuri, incluzând localităţile traversate, similar cu ce am scris eu (nu uitaţi că la vremea câ le-am scris eu, Wikipedia nu exista), plus altitudinea la izvor şi la varsare, coordonate, etc. E cineva interesat să copieze din Wikipedia şi rescrie toate râurile sub forma de arbore în Word sau Excel?

 

Drumuri în România – DOC, 6 pagini, 72 KB

Drumuri in RomaniaLista autostrăzilor, drumurilor europene şi naţionale din România, ţara are 5 autostrăzi în plan şi 132 drumuri naţionale.

Sursa: diverse hărti care afişează numerele drumurilor, scris în 1999, îmbunătăţit în 2006. Corectat în 2011 mulţumită lui Nutzu şi comment-ul lăsat de el.

 

 

Căi ferate în România – DOC, 6 pagini, 74 KB

Cai ferate in RomaniaLista liniilor CFR din România, cu numerele lor, magistrale, incluzănd liniile închise şi desfiinţate, şi liniile cu ecartament îngust.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 1999, îmbunatăţit în 2006.

 

 

Căi ferate cu staţii – DOC, 52 pagini, 348 KB

Cai ferate in Romania cu statiiLista liniilor CFR din Romania, cu toate staţiile şi pozitia indicată în kilometri, plus lista staţiilor şi indicat liniile care se ramifică, de fapt e lista aşa cum apare în Mersul Trenurilor. Sper să fie util railway-fanilor. Pentru că mi-a luat zeci de ore să le scriu, acest fişier NU este gratuit.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 2000-2001. Îmbunătăţit în 2013 şi incluzănd liniile desfiinţate înainte de 1997, mulţumităa anonimului care mi-a zis de http://tren.transira.ro/Arhiva/ – mersul trenurilor vechi.

Populaţia judeţelor şi oraşelor – XLS, 214 KB

Populatia judetelor si oraselor2 tabele care permit sortarea în ordine alfabetică, pe judeţe, în ordinea anului înfiinţării, după populaţia la oricare din recensământele din 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011, sau în funcţie de rata de creştere a populaţiei a fiecărui judeţ şi oraş.

Pentru că s-a dovedit util ca bază de date pentru site-uri, am decis să NU mai ofer gratuit tabelul Excel.

Sursa: Wikipedia, compus în 2006 cu cele 236-237 oraşe din perioada 1968-1989. Actualizat în 2015 cu recensământul 2011 şi cu oraşele înfiinţate după 1989, îmbunătăţit prin indicarea anului înfiinţării fiecarui oraş, ceea ce face inutil fişierul anterior “Împărţirea administrativă.doc”.

Observaţi creşterea rapidă a anumitor oraşe în perioada comunistă. De exemplu în 1930 Baia Mare era mai mic decât Sighetu Marmaţiei, iar Suceava era mai mic decăt Rădăuţi. Regimul comunist a reorganizat România în regiuni şi raioane în 1952 şi a dezvoltat masiv “oraşele regionale”. Regiumul Ceauşescu a reorganizat România în judeţe în 1968 şi a ales ca reşedinţă un oraş amplasat cât mai central pe teritoriul judetului, nu neaparat oraşul cel mai mare, o nouă serie de oraşe au intrat într-o dezvoltare rapidă. De exemplu între 1948 şi 1992 Suceava a crescut cu 1131% comparat cu doar 214% la Rădăuţi. Recordul e deţinut de Hunedoara, 1159% între 1948 şi 1992, din care 984% între 1948 şi 1966, în 1966 era de 2.6 ori mai mare ca Deva (ambele fiind oraşe regionale, în ciuda faptului că Deva era resedinţa regiunii), dar ulterior populaţia Devei a crescut de 2.5 ori iar în 1992 a ajuns aproape la populaţia Hunedoarei. Miercurea Ciuc şi Slobozia de asemenea nu erau cele mai mari oraşe din judeţele carora le-au primit resedinţa în 1968. În prezent mai există doar 2 orase resedinţa care nu sunt pe primul loc ca populaţie în judeţ: Deva si Vaslui.

Alte lucrări

Tot în 1998-2002 am mai scris şi alte lucrări dar nu sunt aşa utile ca să merite menţinute şi publicate, de exemplu o lucrare a fost un tabel cu trenurile analizate cu distanţa parcursă şi viteza medie. O lucrare probabil INUTILĂ pentru că mersul trenurilor se schimbă în fiecare an.

Nu m-am limitat doar la România, am scris şi despre geografia lumii, voiam chiar să scriu propriul atlas geografic dar mi-am pierdut interesul după câteva ţări scrise deoarece singurele surse de informaţii erau atlasele geografice de pe vremea parinţilor mei (anii 1970) şi munca ar fi fost inutilă. O lucrare cu informaţii actualizate a fost lista cu oraşele lumii începută în 2004 pe baza la Encarta Encyclopedia 2002, abandonată fiind considerată inutilă datorită conectării la internet în 2005, finalizată în 2015, o puteţi cumpăra de pe site-ul în engleză www.teoalida.com/database/cities.

Notă

Fişierele sunt destinate vizualizării în Microsoft Word şi Excel, ele pot să nu apara corect în Google Docs. Le-am optimizat pentru vizualizare pe ecran şi nu pentru a fi printate, în 2015 le-am re-editat, scoţând culorile de fundal ale textului, ceea ce ar uşura printarea.

Planuri blocuri

În 2005-2007 simultan cu hărţile, am desenat în Paint planuri la toate modelele principale de blocuri din Ploiesti şi din oraşele apropiate. Planuri aproximative pe baza poziţiei geamurilor la exterior plus intrând în casa scării pentru a vedea poziţia uşilor, cu dimensiuni estimate. Probabil unii dintre voi aţi zice că am făcut o muncă neserioasă, dar la vremea respectivă nu aveam posibilitatea să fac ceva mai de calitate.

Descarcă Planurile Blocurilor.doc

Plan apartamente în AutoCAD

Tot în 2005-2007 am făcut planuri precise în AutoCAD pentru aproximativ 10 rude şi prieteni în ale căror apartamente am avut acces şi le-am măsurat.

Vă anunţ că pot face planul apartamentului în format AutoCAD .DWG pentru oricine din Romania, pe GRATIS, atâta timp cât mă va ajuta să îmi îmbunătăţesc studiul arhitecturii comuniste. Nu trebuie decat să îmi daţi cotele exacte (puteţi face o schită în creion sau în Paint şi eu o voi transforma într-un desen profesional în AutoCAD).

Şi dacă nu sunteţi interesat de plan AutoCAD, puteţi trimite planul dumneavoastră pentru a il pune la colecţia mea de apartamente.

În ultimii ani s-au dezvoltat site-urile de imobiliare, unele site-uri afişeaza planuri schematice la toate apartamentele aflate la vanzare, altele afişeaza planuri originale scanate de către proprietari. Asta îmi permite să redesenez în AutoCAD planurile la aproape toate blocurile, mai precis decât ce am desenat în Paint în 2005-2007, dar oare va fi utilă cuiva asemenea muncă în AutoCAD? Aştept comentarii!

Planul blocului meu Planul blocului meu

Desenasem planul bloculul în 2007 imediat ce m-am mutat, dar nu era tocmai corect. L-am corectat în 2016 după ce preşedintele blocului a cumpărat de la primarie planurile originale de la momentul construirii blocului (deci se pot găsi!)
Planul blocului meu

Cum se desenează un bloc?

Am vizitat un apartment înarmat cu o ruletă şi am făcut schiţa în creion, iar acasă l-am desenat în AutoCAD şi mobilat.
Apartament 4 camere Apartament 4 camere

Pe lângă apartamentul care mi s-a cerut să il desenez, am desenat întregul bloc din interes propriu. A fost suficient să intru în unicul apartament de 4 camere de la parter ca să desenez întregul bloc cu apartamente de 2 si 3 camere.
Planul blocului meu

Alte planuri (desenate în 2005-2007)

La vremea respectivă nu desenam mobila şi toate detaliile. Aveam 16-18 ani.
Planuri apartamente

Vizitaţi şi Apartment Design, planuri şi modele 3D de blocuri desenate de mine, unele inspirate din diverse ţări din lume, altele 100% concepţie proprie.

Statistică blocuri şi apartamente

Vă ofer statistica numărului de blocuri şi apartamente, detaliată pe cartiere şi modele de blocuri. Dacă vreţi să ştiţi numărul de apartamente dintr-un oraş sau cartier FĂRĂ a avea nevoie de statistica detaliată, sau pur şi simplu nu aveţi bani, contactaţi-mă şi vă pot oferi anumite informaţii GRATIS!

Statistica, numar de blocuri si apartamente

Descărcaţi SAMPLE gratuit: Statistică blocuri şi apartamente, lista tuturor oraşelor, cu statistică detaliată pentru Drumul Taberei, Ploieşti-Nord, Plopeni, Uricani.

Cumpăraţi statistica detaliată pe cartiere şi modele de bloc:

DOWNLOAD

Istorie

În 2005-2007, în paralel cu desenarea hărţilor pentru Ploieşti şi oraşele din împrejurimi, am făcut o statistică a numărului de locuinţe la bloc din fiecare cartier şi oraş din Prahova, plus Moreni.

În 2008 am încetat să mai fac hărţi în mod voluntar deoarece ia prea mult timp, dar am continuat să număr apartamentele, adaugand în statistică Bucureşti şi oraşele din Ilfov, dar şi Târgovişte, Făgăraş, Motru. Apoi mi-am pierdut interesul pentru România.

În 2009 am început să fac, tot voluntar, statistica blocurilor din Singapore, oprindu-mă în 2011 după includerea a cam 40% din totalul de blocuri. în 2014 m-am gândit să reînviu proiectul ca un serviciu plătit pentru uz comercial. Am inclus în baza de date adresa de stradă, numărul blocului, cod poştal, anul construirii, numărul de apartamente pe fiecare număr de camere, programe de modernizare, etc. În Singapore am avut clienti, firme dispuse sa plătească chiar şi 1000 dolari pe bază de date a blocurilor, nu ca voi, români cu mentalitate de ţigan care vreţi totul gratis!

În 2016 am modernizat tabelele blocurilor din România, punând toate oraşele într-un singur fişier Excel de 1 MB, şi am adăugat noi oraşe: Buzău şi oraşele mici din Dâmboviţa. Am prins interes pentru oraşele care au între 20.000 şi 50.000 locuitori, oraşe nu prea mici ca să nu aibă diversitate de blocuri, şi nu prea mari ca să îmi ia prea mult timp să le fac statistica. Am adăugat oraşele mici din jurul Braşovului şi cele din Hunedoara. Este posibil să număr apartamentele şi din alte oraşe pe viitor, voluntar sau la cerere.

În Martie 2017 cineva mi-a cerut să fac statistică la oraşul Iaşi pe 50 euro şi urma să ne întâlnim dar întâlnirea nu a mai avut loc. Deci există (puţini) oameni dispuşi să dea bani pe aşa ceva. RESPECT!

Cât durează să număr blocurile şi apartamente dintr-un oraş?

Experienţa acumulată studiind Ploiestiul în 2005-2007 îmi permite în prezent să spun cu aproximaţie numărul de blocuri şi apartamente din orice oraş din România.

O primă estimare durează 1 minut şi are marja de eroare +/- 10%. Vizualizez oraşul din satelit pentru a aproxima suprafaţa ocupată de blocuri şi procentajul de locuitori la bloc din recensământul din 1992 (pentru că la recensămintele ulterioare populaţia a crescut sau scăzut în timp ce numărul de blocuri a rămas acelaşi), împarţind la 3 numărul de locuitori la bloc (în medie erau 3 persoane pe apartament în 1992).

O numărare aproximativă durează 1 ora pentru fiecare 20.000 locuitori şi are marja de eroare +/- 2% (+/- 5% înainte de lansarea Google Streetview), salvez imaginea din satelit în Paint şi pun puncte de diferite culori pe fiecare model de bloc, folosind Google Street View pentru a identifica modelele blocurilor, apoi scriu în Excel modelele blocurilor, număr punctele de fiecare culoare şi înmultesc cu numărul de apartamente din bloc.

Fiecare oraş are niste blocuri unicat, non-standard, în cazul lor mi-e greu să îmi dau seama câte apartamente sunt în fiecare bloc, aşa că o plimbare prin oraş e necesară pentru a micşora marja de eroare sub 1%. De când cu Google Streetview nu mai e necesară plimbarea prin oras, am reverificat şi oraşele studiate în 2007-2008 pentru a reduce marja de eroare.

Harta blocuri

Definiţia unui “BLOC”

Oficial fiecare clădire care are o adresă distinctă e numărată ca 1 bloc, Ploieştiul având 1739 blocuri totalizând 3090 scări şi 68000 apartamente +- 0.5%.

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau clădiri distincte, fiecare clădire având 1 adresă de bloc şi una sau mai multe scări. După 1975 majoritatea blocurilor au 1 scară, maxim 2 scări şi mai multe blocuri au fost alipite dând impresia că ar fi o singură clădire. De exemplu în locuitorii din cartierul meu, Bariera Bucureşti spun adeseori că stau în bloc 4 scara A-D, bloc 5 scara A-H, etc, ceea ce e incorect, sunt 4 blocuri alipite cu adrese distincte, 4A, 4B, 4C, 4D, fără a avea mai multe scări.

Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

Eu am adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni ceea ce mi-a permis să obţin numărul CORECT de blocuri. La Bucureşti am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. Numărul real de adrese de bloc distince nu îl ştiu necunoscând sistemul de numerotare a blocurilor din Bucureşti.

În cazul altor oraşe am scris numărul de blocuri doar în cazul cartierelor din anii 1950-1960 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de “blocuri”.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri “vilă” cu doar 4-6 apartamente.