Despre mine

Sunt Teoalida din Ploiesti şi mă pasionează tot ce e legat de arhitectură, urbanism, cartografie, geografie, maşinile, desen tehnic în AutoCAD, scris articole şi compus baze de date în Word / Excel. Am făcut acest site pentru a prezenta diverse lucrări realizate, pentru prieteni şi pentru eventuale colaborări.

Nu am un job full-time, îmi ocup timpul lucrând la cererea clienţilor sau lucrări din interes propriu pe care le vând prin intermediul site-ului, dar şi proiecte voluntare atunci când pot ajuta un număr mare de oameni.

Mă puteţi contacta pe Live chat, pe Facebook sau la email email image

Hărţi cu blocuri în Google Maps

Harta cu blocuri in Google MapsStudiez arhitectura comunistă din 2005 iar asta îmi permite să ghicesc anul construirii oricărui bloc din România doar uitându-mă la poza din satelit, plus numărul de apartamente cu ajutorul Google Streetview.

Am compus în Excel o bază de date cu blocurile (adresă stradă, anul construirii, număr etaje şi apartamente, coordonate GPS) pe care am integrat-o în Google Maps, culorile blocurilor indicând anul construcţiei.

Un proiect unic în România realizat voluntar, deocamdată pentru Ploieşti (în 2018) după cel pentru Singapore (în 2017) dacă primesc suficiente aprecieri voi extinde proiectul şi la Bucureşti şi alte orase.

Hărţi desenate pentru perete

Harta cu blocuriLa scurt timp după conectarea la internet în 2005 văzând că nu există hărţi digitale cu blocuri, am decis să desenez voluntar propriile hărţi în AutoCAD şi apoi colorate în Paint, pentru Ploieşti (18 hărţi pe cartiere) plus alte 12 oraşe din împrejurimi, pe care le-am distribuit în format digital PNG.

Am făcut statistici ale numărului de blocuri şi apartamente pentru toate oraşele de pe raza de 100 km din jurul Ploieştiului, plus planurile blocurilor standard.

Pasiunea a evoluat în 2008 către arhitectura internaţională şi nu m-a mai interesat România până în 2018 când am desenat o nouă hartă în AutoCAD a întregului Ploieşti, în scopul de a vinde hărţi de perete tipărite.

Palatul Micul Trianon

Micul TrianonProbabil cea mai frumoasă operă de artă grafică 3D în AutoCAD, aceasta este un fel de reconstrucţie virtuală a Palatului Cantacuzino “Micul Trianon” din Floreşti-Prahova, desenat voluntar iniţial în 2006 şi reimbunatatit în 2014.

Există programe speciale pentru arhitectură (ArchiCAD, Revit, Blender) care fac randări de calitate mai bună ca AutoCAD-ul, dar la cât de puţin am câştigat din meseria asta, nu se justifică să cumpăr alte licenţe.

 

 

Geografie

Geografia RomanieiPe timpurile când eram la şcoală am scris chestii despre geografia României (şi nu numai):
– Împărţirea administrativă, lista oraşelor cu anul infiinţării.
– Listă munţi, dealuri, câmpii, vârfuri, râuri, lacuri, etc.
– Listă drumuri naţionale şi căi ferate.
– Populaţia oraşelor şi judeţelor (baza de date in Excel).

Nou: Hartă interactivă în Google Maps cu populaţia oraşelor şi anul înfiinţării.

 

Design de arhitectură (english)

Planuri de apartamentePasiunea pentru arhitectură datează din copilărie, dar doar în 2008 m-am apucat serios de muncă, desenând câteva zeci de modele de case şi blocuri, unele inspirate din arhitectura internaţională, altele concepţie proprie, un oraş virtual proiectat inteligent… cum nu veţi vedea prea curând în România!

O varietate de apartamente, de la garsoniere de 30 m² până la penthouse-uri de 6 camere şi 200 m², suprafaţă medie de 100 m² şi 30 m² de persoană (pentru comparaţie, apartamentele din Bucureşti au în medie 55 m² şi 20 m² de persoană). Case individuale şi înşiruite, ca şi complexe de case, de la 40 m² până la peste 400 m² si 7 dormitoare.

 

Planuri de caseDe când am chatul în 2012 sunt contactat de persoane individuale, dar şi arhitecti şi dezvoltatori imobiliari, pentru servicii de arhitectură-design. Multe persoane m-au încurajat să încep o carieră profesională în arhitectură, dar a desena clădiri pentru clienţi s-a dovedit o meserie nu prea placută comparat cu a desena clădiri dupa propriile reguli ca hobby artistic, din cauză că 9 din 10 persoane cer planuri gratis iar puţinii clienţi care mă plătesc, cer nenumărate modificări şi îmi pierd prea mult timp pentru banii oferiţi. În 2016 am renunţat la a oferi servicii de arhitectură.

Dacă construiţi o casă sau un bloc şi puteţi plăti un arhitect, vă pot pune în legătură cu architecţi cu diplomă.

Design interior (english)

Design interiorAm desenat şi mobilă şi design interior, dar nu am experienta care o am în arhitectură.

 

 

 

 

 

 

Design de maşini (english)

Masini desenateO altă pasiune de-a mea sunt maşinile, colecţionam poze şi date tehnice cu care îmi făcusem o proprie enciclopedie auto despre maşinile produse în lume. În plus, între 2000 şi 2007 desenam propriile maşini marca Teoalida, în Paint şi mai târziu AutoCAD. Nu sunt maşini foarte moderne, dar sunt masini desenate la un nivel înalt de detaliere.

 

 

 

Enciclopedia de maşini (english)

Enciclopedia autoDin pasiune pentru scris şi făcut tabele, statistici şi analiză de date, din 2003 încoace am făcut o enciclopedie auto. Copiind date tehnice din reviste, am creat liste în format .DOC şi tabele în format .XLS. Incluzând un tabel cu peste 20.000 modele auto care se vând în Europa, care mi-a luat peste 1000 ore de muncă.

Un hobby care s-a transformat în mod neintenţionat într-o sursă de venit în 2012, am descoperit că diverse companii cumpără astfel de baze de date. Am extins proiectul către maşinile din America şi Asia iar în 2015 le-am văndut la peste 100 de clienţi: magazine de piese auto, firme de asigurări, programatori care fac site-uri web sau aplicaţii de mobil, etc, chiar şi unii din marii producători de maşini folosesc baze de date create de mine.

Proiecte în Word şi Excel (ro / en)

HDB DatabaseÎmi place să colecţionez date şi să le scriu în Word şi Excel, mulţi ani realizam totul manual, dar începând 2015 fac şi web scraping, adică creearea de scripturi in Visual Studio care extrage datele de pe site-uri automat cu o viteză medie de 1 pagină pe secundă. Exemple:

– Colecţii de bancuri, adunate din ziare şi scrise în Word în 1998-2000.
– Poveştiri umoristice, scrise în Word din proprie imaginaţie, în 1998-2003 (nu le mai fac publice datorită reacţiilor nedorite din partea unora).
Geografia României şi Geografia lumii, făcute în 1998-2005 inainte să mă conectez la internet, Wikipedia a făcut inutilă mare parte din munca mea.
Baza de date a muzicii cu rating în funcţie de preferinţele mele, începută în 2005 (probabil unul din cele mai INUTILE lucruri făcute de mine).
Baza de date a blocurilor din Singapore, începută în 2009 voluntar ca hobby, abandonată în 2010 şi reinviată în 2014 pentru a o vinde, fiind cumpărată de agenţii imobiliare, firme de telecomunicaţii, curierat.
Baza de date a complexelor din Hong Kong, peste 1000 complexe rezidenţiale, făcută în 2011 pentru o companie de asigurări din Statele Unite (prima mea lucrare majoră făcută la cererea cuiva şi nu ca hobby personal).
Baza de date a blocurilor din Ploieşti, realizată în 2018, voi vedea dacă voi avea şi în România succesul pe care îl am în Singapore.
Baza de date a telefoanelor mobile, realizată prin web scraping în 2016, peste 8000 modele de celulare.
– Şi alte 50 baze de date! Ce urmeaza?

Design diverse (english)

Desen grafic in AutoCADNu mă limitez doar la case, blocuri, mobilă şi design interior, aici vedeţi alte chestii desenate de mine în AutoCAD pentru diverşi clienti.

 

 

 

 

 

Studii la diverse tari, arhitectura şi piata imobiliară (english)

Orasele lumiiÎmi place să explorez lumea cu Google Earth şi Streetview şi să citesc site-uri din fiecare ţară.

Am studiat arhitectura, piaţa imobiliară şi condiţiile de trai, scriind articole despre următoarele ţări / regiuni: North America, Latin America, Europe, North Korea, South Korea, Japan, China, Hong Kong, Singapore, Malaysia, Vietnam, Philippines, India, Africa.

Vizitaţi şi pagina TOP 10 best cities in the world!

 

Construcţii în The Sims (english)

Oraşe în The Sims 2Înainte de a intra în domeniul arhitecturii în AutoCAD, mi-am arătat pasiunea de urbanism în The Sims 2 unde în 2006-2008 am construit oraşe întregi cu blocuri decorative, nefunctionale în scopul jocului.

Pe lângă aceste oraşe, am construit peste 40 case funcţionale în scopul jocului pe care le ofer la download gratuit pe site-ul meu. The Sims 2 este jocul meu preferat (şi probabil majoritatea studenţilor la arhitectură cărora le plac jocurile, joacă The Sims).

Chestii făcute de mine despre jocuri (english)

The Sims 2 house designJocurile sunt partea cea mai PUŢIN importantă din viaţa mea, îmi petrec maxim 5% din timpul stat la calculator în jocuri, uneori trec câteva luni fără să intru în vreun joc. Îmi place să lucrez în Word şi Excel făcând tabele şi statistici, inclusiv despre jocuri! De exemplu măsurând viteza fiecărei maşini din joc şi creând un grafic.

Age of Empires, jocul pe care îl jucam cel mai mult prin 1998-2002.
Beetle Crazy Cup, un căcat de joc cu curse de maşini, gameplay foarte slab, dar e unul din puţinele jocuri pe care îl puteam juca în 2 la un calculator, cu prietenii care veneau în vizită.
Caesar 3, cel mai bun joc city-building (jucat 2005-2007 si 2011). Caesar 3
Grand Theft Auto
Vice City şi San Andreas (jucate 2005-2006 şi SA-MP 2010-2011)
Need for Speed Porsche 2000, Hot Pursuit 2, Underground (jucate 2003în -2007).
The Sims 2 şi 3, jocul preferat al meu şi probabil al oricărui student la arhitectură (jucat în 2005-2008 şi 2012-2013).
Alte jocuri preferate (dar despre care n-am avut ce tabele sa fac): Bridge Builder / Bridge Construction Set, Railroad Tycoon 2 şi 3, Quake 2 şi 3, Worms, etc.

Jocuri prea vechi?
De când am internet în 2005 am găsit şi alte lucruri de făcut decât să pierd timpul în jocuri. Am descoperit că există mult mai multe jocuri şi am decis să nu le mai încerc. Am o vârstă şi multe alte responsabilităţi ca să mai am timp de jocuri. Dacă ma plictisesc de muncă în AutoCAD, prefer să mă joc în acelaşi AutoCAD în scop creativ sau să fac o bază de date în Excel. Dacă totuşi am chef de jocuri, prefer să joc aceleaşi jocuri pe care le jucam şi în copilărie, decât să caut jocuri noi.

Istorie

Prezenţa mea online a început în 2009 cu teoalida.webs.com, un site cu 10 pagini în engleză. L-am extins ajungând în 2012 la 50 pagini în engleză şi 3 pagini în română, aveam 200 vizitatori pe zi, prea mult pentru un hosting gratuit de la Webs.com.

În 2012 mi-am făcut un nou site cu WordPress pe pe hosting şi domeniu plătit www.teoalida.com cu peste 100 pagini în engleză şi un subfolder www.teoalida.com/ro cu WordPress separat, pe care am pus cele 3 pagini de interes românesc (Harta Ploiesti, Micul Trianon, Geografia României), plus o versiune în română a primei pagini “despre mine”. În 2015 traficul depăşise ajunsese la 1000 vizitatori pe zi, dar paginile în română nu treceau de 10 vizitatori pe zi.

În 2017 am mutat secţiunea în română pe un domeniu separat www.teoalida.ro şi am scris articole noi.

Pe lună, site-ul în engleză are ~40.000 vizitatori iar site-ul în română are doar 1000 vizitatori, ~500 persoane mă contactează pe chat sau email, din care ~50 sunt clienţi care mă plătesc pentru diverse lucrări (2018) în timp ce restul îmi mulţumesc pentru informaţiile gratuite oferite pe site.

Toate articole, planurile, modelele 3D, documentele Word şi bazele de date Excel de pe site, reprezintă munca mea, a unei singure persoane. Respectaţi drepturile de autor! Exceptie fac fotografiile, care au link de la sursa originală sau sursa este indicată.

Ce fac in prezent

În timp ce majoritatea oamenilor işi petrec timpul liber ieşind cu prietenii, jucând jocuri sau uitându-se la filme, eu încă din copilărie mi-am dezvoltat hobby-uri creative, îmi petrec timpul în AutoCAD, Word, Excel, făcând voluntar lucruri, uneori inutile, dar care rămân pentru totdeauna şi le prezint pe acest site (jocurile şi filmele nu sunt tot o activitate inutilă?). Asta s-a întâmplat şi din cauză că în copilărie familia mi-a limitat foarte mult viaţa socială, mă jucam cu alţi copii doar când prietenii de familie veneau la noi în vizită sau mergeam noi la ei, nu puteam ieşi afară singur, etc, nu aveam ce altceva să fac decât să stau la calculator.

După 2012, de când am descoperit programele de chat pentru site-uri, m-am axat pe proiecte plătite de clienti individuali, iar în restul timpului făceam baze de date şi modele 3D care se pot vinde, abandonând hobby-urile care nu produc bani. Veniturile mele au crescut de la an la an, mai ales cele din vânzarea de baze de date, astfel încât în prezent mă axez pe proiecte care se pot vinde mai multor persoane, rareori mai lucrez pentru clienţi individuali.

Prefer munca online, ca în timp ce lucrez pentru un anumit client, să pot fi contactat şi de alţi clienţi cărora să le vând alte lucrari. Majoritatea clienţilor sunt în străinătate. Am o viata frumoasă şi diversificată… comparat cu a avea un job full-time şi a face acelaşi lucru zi de zi.

În prezent pot ieşi afară singur când vreau eu, dar ieşind afară înseamnă că nu voi fi online pe chat să răspund la clienţi şi ii pot pierde, prefer să stau acasă cât mai mult pot şi să ies afară pentru plimbări de plăcere maxim 1 zi pe săptămână. În rest ies afară doar când am o treabă importantă.

Cutremurul şi blocurile cu bulină

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă cam de 20% între preţurile apartamentelor dinainte de 1977 şi cele de după 1977. Observ diverse persoane care întreabă în ce cartiere din oraş se găsesc blocuri construite după 1977. Populaţia României crede că toate blocurile dinainte de 1977 sunt nesigure iar cele de după 1977 sunt sigure. GREŞIT! Am văzut blocuri care au trecut cutremurul din 1977 fără nici o crăpătură, şi blocuri construite după 1977 care s-au crăpat la cutremurele din 1986 şi 1990.

Din perioada interbelică până în 1963 majoritatea blocurilor cu maxim 4 etaje se făceau doar din cărămidă fără stâlpi de beton iar la blocurile înalte se puneau stâlpi de beton între pereţii de cărămidă dar fără a fi proiectate să reziste la un anumit cutremur. Faptul că blocurile comuniste din 1950-1963 au rezistat în 1977 a fost un noroc. Majoritatea acestor blocuri au fost expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic.

Normele seismice s-au introdus prima dată în 1963, inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Din 1963 toate blocurile se fac cu elemente de beton. Blocurile construite în 1963-1977 şi 1977-1990 au fost proiectate să reziste la cutremure de până la 8 grade, însă s-a observat că normele nu au funcţionat corect în cazul unor blocuri turn. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate şi au primit bulină.

După 1980 majoritatea blocurilor înalte s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate, unele din aceste blocuri au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990.

Blocurile construite în boom-ul imobiliar de după 2000 în teorie trebuiau proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum îl duce capul iar primăriile dau autorizaţii de construcţie fără să verifice dacă respectă legea. Unii dezvoltatori imobiliari, în goana după profit, au construit mai multe etaje faţă de câte fuseseră proiectate iniţial, punând comportamentul la cutremur sub semnul îndoielii.

Efectele următorului cutremur depind de magnitudinea şi adâncimea care la care se va produce. Cutremurul din 1977, deşi mai mic (7,2 grade şi 94 km adâncime) a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940 (7,4 grade şi 133 km adâncime), datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri, majoritatea dinainte de 1940, blocuri moderniste Art Deco cu stâlpi din beton armat şi zidărie de cărămidă, datorită formelor neregulate pentru a umple terenul pe care fusereră construite, lipsa continuităţii între pereţi şi etajele superioare retrase, structura nu a putut susţine forţele laterale ale cutremurului.

Din clădirile comuniste, doar 3 s-au prăbuşit, pentru că aveau “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat din materiale. S-a mai prăbuşit Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel iniţial.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

Urmează o altă întrebare: câte dintre blocurile care au fost proiectate să reziste la cutremure de 8 grade, vor mai rezista? În anii 1980 furturile din materialele de construcţii erau la modă, plus nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale după 1990 a dus în unele cazuri la demolarea unor pereţi de rezistenţă şi există riscul ca blocuri construite după 1977 să se prăbuşească ca cele 2 de mai sus. Din păcate la expertiza care stabileste clasa de risc seismic nu se inspectează interiorul fiecărui apartament.

Părerea mea că un cutremur de peste 7 grade va distruge blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu este aşa important, totul depinde de cum a fost întreţinut şi de NOROC. Care vor fi oare efectele cutremului următor asupra preţurilor imobiliare?

Lista blocurilor cu bulină

Bucureşti: http://amccrs.pmb.ro/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf

Ploieşti: https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: http://primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Numarul de cladiri cu risc seismic

Apartamentele din blocurile cu bulină au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nu poţi obţine credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile cu bulină. Cumpărăturii trebuie să vină cu banii jos şi astfel numărul de clienţi este redus, vânzătorii fiind nevoiţi să scadă din preţ în funcţie de cât de mult se grăbesc să vândă.

Primăriile unor oraşe au publicat pe internet lista blocurilor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic, dar restul clădirilor “fără bulină” nu ai de unde să ştii dacă au fost expertizate şi declarate sigure, sau nu au fost niciodată expertizate, caz în care rişti să cumperi un apartament cu 60.000 euro iar anul viitor blocul este expertizat, primeşte bulină iar apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu-l cumpără nimeni până nu-l laşi la 40.000 euro.

Ca să nu vă faceţi griji, sfaturile mele ar fi în ordinea asta:
1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963.
2. Evitaţi blocurile din 1963-1977 din beton monolit şi 8-10 etaje, cele din cărămidă şi prefabricate, şi cele din beton cu 4 etaje sunt OK.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter. Nu din cauza spaţiului gol ci din cauză că magazinele se schimbă des iar unii fac renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Unele blocuri se prăbuşesc FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Nu am găsit nici o poză cu blocul din Uricani prăbuşit, dar era din acelaşi model cu acesta (observaţi starea de degradare).

În Rusia un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod, de data asta cineva l-a surprins pe video.

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Geografia României

Pasiunea pentru geografie a început pe timpurile când eram la grădiniţă, studiam atlasele geografice pe care le aveam acasă. Prin 1998-2002, am scris diverse lucrări în Word, ulterior şi în Excel, din hobby propriu şi nu pentru că s-ar fi cerut referat la scoală sau altceva de gen. Totuşi unii elevi mi-au apreciat lucrările.

După conectarea la internet în 2005, le-am verificat şi corectat putin, în 2009 mi-am făcut site, ocazie cu care am facut publice câteva din lucrări. Ulterior am mai adus doar modificări vizuale, ultima modificare fiind în 2017 datorită schimbării adresei site-ului şi pentru a le pune la download gratuit prin plugin Easy Digital Downloads care îmi permite să urmăresc numărul de download-uri, în loc de linkuri simple.

Populaţia judeţelor şi oraşelor – XLS, 316 KB

Populatia judetelor si oraselor3 tabele: judeţe, oraşe, comune. Permit sortarea oraşelor şi judeţelor în ordine alfabetică, pe judeţe, în ordinea anului înfiinţării, după populaţia la oricare din recensămintele din 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011, sau în funcţie de rata de creştere a populaţiei a fiecărui judeţ şi oraş.

Pentru că tabelul Excel s-a dovedit util ca bază de date pentru programatorii care fac site-uri si aplicaţii de mobil pentru bani, am decis să NU mai ofer gratuit.

Sursa: Wikipedia, compus iniţial în 2006 cu cele 236-237 oraşe din perioada 1968-1989. Actualizat în 2015 cu recensământul 2011 şi cu oraşele înfiinţate după 1989, îmbunătăţit prin indicarea anului înfiinţării fiecarui oraş, ceea ce face inutil fişierul anterior “Împărţirea administrativă.doc”

Actualizat din nou în 2018, reverificat populaţia la fiecare oraş şi adăugat lista comunelor fără populaţie, adăugat coordonate GPS la oraşe şi comune.

Sample gratuit: Lista-judetelor-oraselor-comunelor-din-Romania-SAMPLE.xls

Împărţirea administrativă a României – DOC, 10 pagini, 105 KB

Impartirea administrativa in judeteLista judeţele României, lista oraşelor şi municipiilor cu anul înfiinţării fiecăruia.

Sursa: orice hartă, scris iniţial în 1998, îmbunătăţit în 2006 cu noile oraşe şi anul înfiinţării fiecărui oraş.

Numărul de oraşe în România a crescut de la 236 în perioada 1968-1981, 237 în perioada 1981-1989, la 320 oraşe din care 103 municipii în 2006. Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica localităţilor existente, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Împărţirea administrativă în regiuni şi raioane – DOC, 8 pagini, 82 KB

Impartirea administrativa in regiuni si raioaneLista regiunilor şi raioanelor, oraşelor, populaţia regiunilor României din perioada 1952-1968.

Sursa: hărti vechi, scris în 2000.

 

 

Împărţirea administrativă interbelică – DOC, 11 pagini, 167 KB

Impartirea administrativa interbelicaLista judeţelor din România Mare, municipiilor, oraşelor şi plăşilor, cu populaţia fiecăruia la recensământul din 1930.

Sursa: romaniainterbelica.memoria.ro, scris în 2006 şi abandonat datorită erorilor şi paginilor innaccessibile de la site-ul sursă, mi-am adus aminte de el în 2015, l-am terminat şi publicat pe site.

Geografia României – DOC, 23 pagini, 192 KB

Geografia RomanieiLista formelor de relief, câmpii, dealuri, podişuri, munţi, incluzând oraşele aflate pe ele în cazul câmpiilor şi podişurilor, şi a vârfurilor în cazul dealurilor şi munţilor, lista de pasuri şi trecători, reţeaua hidografică (lista râurilor, 435 râuri incluse) sub forma de arbore şi cu localitătile de pe ele, lista lacurilor.

Sursa: harta fizică (Editura Didactică şi Petagogică – R.A. Bucureşti 1993) pe care o aveam atârnată de perete (hartă similară cu cea din poza de mai jos), compus în 1999-2000, îmbunătăţit în 2006.

În ultimii ani Wikipedia s-a dezvoltat şi are o listă cu câteva mii de râuri, incluzând localităţile traversate, similar cu ce am scris eu (nu uitaţi că la vremea câ le-am scris eu, Wikipedia nu exista), plus altitudinea la izvor şi la varsare, coordonate, etc. E cineva interesat să copieze din Wikipedia şi rescrie toate râurile sub forma de arbore în Word sau Excel?

 

Drumuri în România – DOC, 6 pagini, 72 KB

Drumuri in RomaniaLista autostrăzilor, drumurilor europene şi naţionale din România, ţara are 5 autostrăzi în plan şi 132 drumuri naţionale.

Sursa: diverse hărti care afişează numerele drumurilor, scris în 1999, îmbunătăţit în 2006. Corectat în 2011 mulţumită lui Nutzu şi comment-ul lăsat de el.

 

 

Căi ferate în România – DOC, 6 pagini, 74 KB

Cai ferate in RomaniaLista liniilor CFR din România, cu numerele lor, magistrale, incluzănd liniile închise şi desfiinţate, şi liniile cu ecartament îngust.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 1999, îmbunatăţit în 2006.

 

 

Căi ferate cu staţii – DOC, 52 pagini, 348 KB

Cai ferate in Romania cu statiiLista liniilor CFR din Romania, cu toate staţiile şi pozitia indicată în kilometri, plus lista staţiilor şi indicat liniile care se ramifică, de fapt e lista aşa cum apare în Mersul Trenurilor. Sper să fie util railway-fanilor. Pentru că mi-a luat zeci de ore să le scriu, acest fişier NU este gratuit.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 2000-2001. Îmbunătăţit în 2013 şi incluzănd liniile desfiinţate înainte de 1997, mulţumităa anonimului care mi-a zis de http://tren.transira.ro/Arhiva/ – mersul trenurilor vechi.

Alte lucrări

Tot în 1998-2002 am mai scris şi alte lucrări dar nu sunt aşa utile ca să merite menţinute şi publicate, de exemplu o lucrare a fost un tabel cu trenurile analizate cu distanţa parcursă şi viteza medie. O lucrare probabil INUTILĂ pentru că mersul trenurilor se schimbă în fiecare an.

Nu m-am limitat doar la România, am scris şi despre geografia lumii, voiam chiar să scriu propriul atlas geografic dar mi-am pierdut interesul după câteva ţări scrise deoarece singurele surse de informaţii erau atlasele geografice de pe vremea parinţilor mei (anii 1970) şi munca ar fi fost inutilă. O lucrare cu informaţii actualizate a fost lista cu oraşele lumii începută în 2004 pe baza la Encarta Encyclopedia 2002, abandonată fiind considerată inutilă datorită conectării la internet în 2005, finalizată în 2015, o puteţi cumpăra de pe site-ul în engleză www.teoalida.com/database/cities.

Notă

Fişierele sunt destinate vizualizării în Microsoft Word şi Excel, ele pot să nu apara corect în Google Docs. Le-am optimizat pentru vizualizare pe ecran şi nu pentru a fi printate, în 2015 le-am re-editat, scoţând culorile de fundal ale textului, ceea ce ar uşura printarea.

Harta interactivă + lista oraşelor cu populaţia pe ani

Am cules datele de pe Wikipedia şi le-am transpus în această hartă. Daţi click pe oraşe pentru a vedea populaţia pe ani şi anul declarării oraş şi municipiu. Daţi share pe Facebook să ajutaţi lumea, în special elevii. Deschideţi harta pe tot ecranul.

Galben = cele 45 municipii iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968.
Verde = cele 2 municipii create pe 1 august 1968 şi cele 9 municipii create în 1979.
Turcoaz = cele 47 municipii create în perioada 1990-2003.
Roşu = cele 188 oraşe iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968 (minus municipii).
Roz = cele 48 oraşe create pe 1 august 1968 şi 1 oraş creat în 1981.
Albastru = cele 83 oraşe create în perioada 1989-2006.

Lista oraşelor din România cu populaţia la recensăminte

Nr Oraş An
înfiinţare
oraş
An
înfiinţare
municipiu
Populaţia la recensământul din
19 dec
1912
29 dec
1930
25 ian
1948
21 feb
1956
15 mar
1966
5 ian
1977
7 ian
1992
18 mar
2002
20 oct
2011
Judeţul Alba
1 Alba Iulia initial initial 11616 12282 14420 14776 22215 41474 71168 66406 63536
2 Sebeş initial 2000 8504 9137 10080 11628 13715 25824 29754 27698 27019
3 Aiud initial 1994 8663 9478 9535 11886 16536 24621 31894 28934 22876
4 Cugir initial 15575 26773 31877 25977 21376
5 Blaj initial 1993 4618 6641 8731 15775 20800 22425 20758 20630
6 Ocna Mureş initial 10701 12126 16416 16256 15503 13036
7 Zlatna 1968 10027 9391 8612 7490
8 Câmpeni initial 7170 7682 8878 8080 7221
9 Teiuş 1994 7284 6695
10 Abrud initial 2938 2468 2656 4411 5150 5315 6729 6195 5072
11 Baia de Arieş 1997 4669 3461
Judeţul Arad
1 Arad initial initial 63166 77181 87291 106640 126000 171193 190144 172827 159074
2 Pecica 2004 13024 12762
3 Sântana 2003 5582 12936 11428
4 Lipova initial 6000 6556 10064 11705 11863 11236 10313
5 Ineu initial 10259 10915 10207 9260
6 Chişineu-Criş 1968 8913 9021 8343 7987
7 Curtici 1968 11104 9987 9722 7453
8 Nădlac 1968 8405 8458 8144 7398
9 Pâncota 1968 7206 7446 7186 6946
10 Sebiş 1968 6070 6993 6327 5979
Judeţul Argeş
1 Piteşti initial initial 19722 19532 29007 38330 60113 123943 179337 168458 155383
2 Mioveni (Colibaşi
inainte de 1996)
1989 33897 35801 31998
3 Câmpulung initial 1994 16090 13868 18174 18880 24877 31533 44125 38209 31767
4 Curtea de Argeş initial 1995 6279 6809 9180 10764 16424 24645 35824 32510 27359
5 Ştefăneşti 2004 12983 14541
6 Costeşti 1968 10471 12040 10868 10375
7 Topoloveni 1968 6196 9458 10595 10219
Judeţul Bacău
1 Bacău initial initial 18846 31138 34461 54138 73414 127299 205029 175500 144307
2 Oneşti (Gheorghe
Gheorghiu-Dej
inainte de 1996)
initial initial 11253 35663 41738 58810 51416 39172
3 Moineşti initial 2001 6616 5868 12934 18174 20875 25560 24210 21787
4 Comăneşti initial 12392 14653 16909 25020 23679 19568
5 Buhuşi initial 8655 8198 12382 15341 20148 21621 18746 14562
6 Dărmăneşti 1989 13883 14194 12247
7 Târgu Ocna initial 7989 12588 9796 11227 11647 12603 16071 13576 11300
8 Slănic Moldova
(Băile Slănic
inainte de 1968)
initial 2157 3082 4857 4734 5311 4996 4198
Judeţul Bihor
1 Oradea initial initial 64169 82687 82282 98950 122534 170531 222741 206614 196367
2 Salonta initial 2001 15514 15297 14447 16276 17754 19746 20660 18074 17735
3 Marghita initial 2003 14589 19071 17291 15770
4 Săcueni 2004 11665 11526
5 Beiuş initial 2003 4293 5807 6467 8744 9960 12353 10996 10667
6 Aleşd 1968 9608 10920 10415 10066
7 Valea lui Mihai 1989 10505 10324 9902
8 Ştei (Doctor
Petru Groza
inainte de 1996)
initial 5874 5754 7794 10415 8637 6529
9 Vascău initial 4538 3621 3441 3337 2854 2315
10 Nucet initial 9879 2768 2345 2531 2399 2165
Judeţul Bistriţa-Năsăud
1 Bistriţa initial 1979 13236 14128 15801 20292 25519 44339 87710 81259 75076
2 Beclean 1968 6957 11606 10878 10628
3 Sângeorz-Băi initial 6693 8243 10280 10200 9679
4 Năsăud initial 3512 3716 5725 6620 8610 12176 10582 9587
Judeţul Botoşani
1 Botoşani initial initial 32574 32355 29145 29569 35220 63182 126145 115070 106847
2 Dorohoi initial 1994 13951 15866 15036 14771 16699 21260 33739 30949 24309
3 Flămânzi 2004 11799 10136
4 Darabani 1968 10748 11379 10880 11804 11820 9893
5 Săveni 1968 4953 6470 7345 8475 8145 6999
6 Ştefăneşti 2004 8891 7770 5628 5314
7 Bucecea 2004 5128 4274
Judeţul Brăila
1 Brăila initial initial 65052 68347 95514 102500 138802 194633 234110 216292 180302
2 Ianca 1989 11736 11383 10343
3 Însurăţei 1989 7396 7336 6528
4 Făurei 1968 3574 4356 4097 3592
Judeţul Braşov
1 Braşov initial initial 59232 82984 152552 256475 323736 284596 253200
2 Săcele initial 2000 18365 22809 30551 30226 29915 30798
3 Făgăraş initial 1979 6579 7841 9296 17256 22934 33827 44931 36121 30714
4 Zărneşti initial 6673 17628 23288 26319 25299 23476
5 Codlea initial 2000 5219 9309 13075 22474 24547 24286 21708
6 Râşnov initial 7974 9700 13792 16384 15456 15022
7 Victoria initial 2762 6717 8209 10247 9059 7386
8 Rupea initial 4691 6273 6640 6326 5759 5269
9 Predeal initial 2568 5121 6680 7273 7302 5615 4755
10 Ghimbav 2002 5112 4698
Judeţul Buzău
1 Buzău initial initial 28807 35687 43365 47595 61937 97787 148087 134227 115494
2 Râmnicu Sărat initial 1994 14496 15007 19267 19095 22336 28689 42405 38828 33843
3 Nehoiu 1989 12664 11631 10211
4 Pătârlagele 2004 8290 7304
5 Pogoanele 1989 7768 7795 7275
Judeţul Călărasi
1 Călărasi initial initial 12995 18053 24448 25555 35684 49727 76952 70039 65181
2 Olteniţa initial 1997 6574 10389 10284 14111 18623 24318 31821 27213 24822
3 Budeşti 1989 10044 9702 7725
4 Fundulea 1989 6728 6691 6851
5 Lehliu-Gară 1989 6622 6562 6502
Judeţul
1 Reşiţa initial initial 19868 24895 41234 56653 84786 96918 84026 73282
2 Caransebeş initial 1995 7999 8704 10106 15105 18194 27239 31985 28301 24689
3 Bocşa initial 16015 20731 19152 16911 15842
4 Moldova Nouă initial 3582 6192 15973 16874 13917 12350
5 Oraviţa initial 9585 6974 8175 9912 14987 15293 12858 11382
6 Oţelu Roşu initial 8568 11618 13056 11749 10510
7 Anina initial 11837 14063 11478 11329 9167 7485
8 Băile Herculane initial 1656 2456 3835 6340 6019 5008
Judeţul Cluj
1 Cluj-Napoca initial initial 60808 103840 117915 154723 185663 262858 328602 317953 324576
2 Turda initial initial 13455 20023 25905 33614 42307 55294 61200 55887 47744
3 Dej initial initial 11452 15110 14681 19281 26984 32117 41216 38438 33497
4 Câmpia Turzii initial 1998 4124 11514 17457 22409 29307 26823 22223
5 Gherla initial 2000 6875 6608 6663 8499 13329 17599 26277 24083 20892
6 Huedin initial 5401 5134 6970 7696 9460 9439 9346
Judeţul Constanţa
1 Constanţa initial initial 27201 59164 78586 99676 150276 256978 350581 310471 283872
2 Medgidia initial 1994 6252 6466 6916 17943 27981 40281 46657 43841 39780
3 Mangalia initial 1995 1929 2764 4547 4792 12674 27129 43960 40150 36364
4 Năvodari 1968 9717 31746 32390 32981
5 Cernavodă initial 5743 6744 6100 8802 11259 13532 20043 18915 17022
6 Ovidiu 1987/
1989
12591 13134 13847
7 Murfatlar
(Basarabi între
1924-1965 şi
1980-2007)
1989 5401 8283 10742 10857 12016
8 Hârsova initial 3990 3665 3762 4761 7519 8239 10394 10097 9642
9 Eforie initial 872 1503 3286 6617 9507 9316 9465 9473
10 Techirghiol initial 1956 2136 2705 4643 9706 6872 7109 7292
11 Băneasa 2004 5353 5384
12 Negru Vodă 1989 5458 5552 5088
Judeţul Covasna
1 Sfântu Gheorghe initial 1979 8665 10818 14244 17638 20768 40804 68359 61543 56006
2 Târgu Secuiesc initial 2000 6079 5107 5424 7500 9502 16320 22912 20488 18491
3 Covasna initial 7290 7831 9308 12515 11369 10114
4 Baraolt 1968 9235 10493 9670 8672
5 Întorsura Buzăului 1968 6541 8626 8926 7528
Judeţul Dâmboviţa
1 Târgovişte initial initial 13041 22298 26038 24360 29763 61663 98117 89930 79610
2 Moreni initial 2003 9046 11687 11659 17775 22886 20941 18687
3 Pucioasa initial 5772 4643 9259 11212 13555 16601 15263 14254
4 Găeşti initial 3990 5328 7726 7179 8962 12494 18566 15585 13317
5 Titu 1968 8612 11093 10183 9658
6 Fieni 1968 6325 8260 7701 7587
7 Răcari 2004 2519 6892 6930
Judeţul Dolj
1 Craiova initial initial 51404 63215 84574 96897 148711 221261 303959 302601 269506
2 Băileşti initial 2001 13169 15289 15932 18490 19649 22344 20083 17437
3 Calafat initial 1997 7608 7633 8251 8069 9483 15539 20445 18858 17336
4 Filiaşi 1968 14294 18692 18802 16900
5 Dăbuleni 2004 13888 12182
6 Segarcea 1968 8534 8581 8066 7019
7 Bechet 2004 3864 3657
Judeţul Galaţi
1 Galaţi initial initial 71641 100611 80411 95646 151415 238292 326141 298861 249732
2 Tecuci initial 1968 14927 17172 20292 23400 28454 36143 46825 42094 34871
3 Târgu Bujor 1968 7583 7965 7486 6299
4 Bereşti 1968 4155 3498 3601 2916
Judeţul Giurgiu
1 Giurgiu initial initial 20629 31016 30197 32613 39199 51440 74191 69345 61353
2 Bolintin-Vale 1989 11545 11702 12929
3 Mihăileşti 1989 7341 7490 7923
Judeţul Gorj
1 Târgu Jiu initial initial 9763 13030 17698 19618 30805 63651 98238 96641 82504
2 Motru initial 2000 15998 26626 22967 19079
3 Rovinari 1981 13355 12509 11816
4 Bumbeşti-Jiu 1989 11111 10617 8932
5 Târgu Cărbuneşti 1968 7519 9281 8699 8034
6 Turceni 2004 8559 7269
7 Tismana 2004 7894 7035
8 Novaci 1968 6464 6427 6105 5431
9 Ţicleni 1968 5161 5372 5205 4414
Judeţul Harghita
1 Miercurea-Ciuc initial 1979 3701 4807 6143 11996 15329 30936 46228 42029 38966
2 Odorheiu Secuiesc initial initial 10244 8518 10366 14162 18244 28738 39959 36948 34257
3 Gheorgheni initial 2003 8905 10355 10031 11969 13828 17739 21433 20018 18377
4 Topliţa initial 2002 8944 10993 13618 17212 15880 13929
5 Cristuru Secuiesc
(Cristuru inainte
de 1968)
1968 5194 5942 7197 10611 9672 9650
6 Vlăhiţa initial 6636 7667 7042 6898
7 Bălan initial 12161 10937 7902 6115
8 Borsec initial 2318 2750 2999 3074 2864 2585
9 Băile Tuşnad
(Tuşnad-Băi pana
in 19??)
1968 965 1204 1880 1969 1728 1641
Judeţul Hunedoara
1 Deva initial initial 8654 10509 12959 16879 26969 60538 78438 69257 61123
2 Hunedoara initial initial 4520 4600 7018 36498 69085 79630 81337 71380 60525
3 Petroşani initial initial 15405 14138 23052 35187 40684 52390 45195 37160
4 Vulcan initial 2003 14053 7201 14859 21979 28671 34524 29740 24160
5 Lupeni initial 2003 21188 29340 28280 32853 30642 23390
6 Petrila initial 10496 10890 19955 24796 25287 29302 25840 22692
7 Orăştie initial 1995 7672 7337 8817 10488 12822 17861 24174 21213 18227
8 Brad initial 1995 6210 9963 15532 17077 18861 16482 14495
9 Simeria initial 7706 9365 13206 14311 13895 12556
10 Călan initial 11761 12397 14378 13030 11279
11 Haţeg initial 3124 3383 3210 3853 5631 8423 11616 10910 9685
12 Uricani initial 6193 7353 12835 10227 8972
13 Geoagiu 2000 5984 5294
14 Aninoasa 1989 5552 5106 4360
Judeţul Ialomiţa
1 Slobozia initial 1979 4858 7591 7714 9632 12441 29978 56048 52710 45891
2 Feteşti initial 1995 11946 15383 21412 27491 35374 33294 30217
3 Urziceni initial 1995 3437 8616 4425 6061 9291 12476 19303 17904 15308
4 Ţăndărei 1968 10166 14212 12462 13219
5 Amara 2004 7627 7345
6 Fierbinţi-Târg 2004 5253 4969
7 Căzăneşti 2004 3641 3271
Judeţul Iaşi
1 Iaşi initial initial 75229 102872 96075 112977 161023 265002 344425 320888 290422
2 Paşcani initial 1995 13968 10857 15008 18689 24459 44900 42057 33745
3 Hârlău 1968 4358 9074 4172 7500 11708 11268 10905
4 Târgu Frumos 1968 4986 4932 4665 7165 13975 13573 10475
5 Podu Iloaiei 2005 9739 9573
Judeţul Ilfov
1 Bucureşti initial initial 639040 1041807 1177661 1366684 1807239 2067545 1926334 1883425
2 Voluntari 2004 30016 42944
3 Pantelimon 2005 16019 25596
4 Buftea 1968 14891 19399 20350 22178
5 Popeşti-Leordeni 2004 15115 21895
6 Bragadiru 2005 8165 15329
7 Chitila 2005 12643 14184
8 Otopeni 2000 10215 13861
9 Măgurele 2005 9272 11041
Judeţul Maramureş
1 Baia Mare initial initial 12877 13904 20959 35920 64535 100992 149205 137921 123738
2 Sighetu Marmaţiei initial initial 21370 27270 18329 22361 37903 44185 41220 37640
3 Borşa 1968 24406 27450 26984 27611
4 Baia Sprie initial 4422 4127 3968 8134 13182 15554 16059 16609 15476
5 Vişeu de Sus initial 13956 16601 20205 19167 16879 15037
6 Târgu Lăpuş 1968 13218 14303 13355 11744
7 Seini 1988 9192 10105 8987
8 Şomcuta Mare 2004 7708 7565
9 Ulmeni 2004 7153 7270
10 Tăuţii-Măgherăuş 2004 6713 7136
11 Cavnic 1968 6033 5778 5205 4976
12 Săliştea de Sus 2004 5196 4893
13 Dragomireşti 2004 3132 3213
Judeţul Mehedinţi
1 Drobeta-Turnu Severin initial initial 23643 21107 31296 32486 45397 76686 115259 104557 92617
2 Strehaia initial 7870 7776 8545 9768 11271 12324 11846 10506
3 Orşova initial 1990 8159 5107 6257 8112 13701 16009 12965 10441
4 Baia de Aramă 1968 1490 1461 1513 4899 5624 5648 5349
5 Vânju Mare 1968 8508 7645 6940 5311
Judeţul Mureş
1 Târgu Mureş initial initial 25517 38517 47043 65194 86464 130051 164445 149577 127849
2 Reghin initial 2004 7310 9290 9599 18091 23295 29846 39240 36126 33281
3 Sighişoara initial initial 10913 13033 18284 20363 25109 33072 36170 32304 28102
4 Târnăveni initial 1998 4417 6567 7585 14883 20349 26073 30520 26654 22075
5 Luduş initial 11794 14978 18789 17497 15328
6 Sovata initial 6498 7582 10482 12112 11614 10385
7 Iernut 1989 9719 9523 8705
8 Ungheni 2004 6554 6945
9 Sărmaşu 2003 2943 3816 3760 7493 6942
10 Miercurea Nirajului 2003 5824 5554
11 Sângeorgiu de Pădure 2003 5492 5166
Judeţul Neamţ
1 Piatra Neamţ initial initial 18965 29827 26303 32648 45852 78100 123360 104914 85055
2 Roman initial initial 18128 28823 23701 27948 39012 51019 80328 69483 50713
3 Târgu Neamţ initial 9095 9475 8948 10373 12877 14953 22282 20496 18695
4 Roznov 2003 8726 8593
5 Bicaz initial 8368 9477 8581 8428 6543
Judeţul Olt
1 Slatina initial 1979 9825 11243 13136 13381 19250 44988 85168 78815 70293
2 Caracal initial 1994 15048 14950 17892 19082 22714 30408 39130 34625 30954
3 Balş initial 5501 6128 6956 9174 16495 24640 21271 18164
4 Corabia initial 9124 8857 10772 11502 14502 19631 22386 20610 16441
5 Scorniceşti 1989 13998 12679 11766
6 Drăgăneşti-Olt 1968 11059 13079 12195 10894
7 Piatra-Olt 1989 6615 6347 6299
8 Potcoava 2004 6111 5743
Judeţul Prahova
1 Ploieşti initial initial 56460 79149 95632 114544 146922 199699 252715 232527 209945
2 Câmpina initial 1994 8525 16918 16963 18680 22902 32503 41554 38789 32935
3 Băicoi initial 8287 9120 17440 20681 20020 17981
4 Breaza initial 11122 12733 17583 19329 18199 15928
5 Mizil initial 6358 6440 6528 7460 10334 13189 17090 15760 14312
6 Vălenii de Munte initial 3704 4237 4491 5472 7380 10508 13689 13309 12257
7 Comarnic 1968 13703 13762 13378 11970
8 Boldeşti-Scăieni 1968 9681 11757 11491 11137
9 Urlati initial 4441 5501 6661 8658 9145 10654 12309 11776 10541
10 Sinaia initial 3919 4072 6537 9006 11976 13822 15465 12512 10410
11 Buşteni initial 4552 8591 10781 12223 12486 10463 8894
12 Plopeni 1968 6071 10284 9612 7718
13 Slănic initial 5512 6306 6495 6842 7307 7780 7654 7113 6034
14 Azuga initial 3732 4808 5397 6487 5213 4440
Judeţul Sălaj
1 Zalău initial 1979 8062 8340 11652 13378 15144 32073 68404 62927 56202
2 Simleu Silvaniei initial 6885 7448 7931 8560 12324 14575 17642 16066 14436
3 Jibou 1968 8841 11989 11306 10407
4 Cehu Silvaniei 1968 8302 8954 8008 7214
Judeţul Satu Mare
1 Satu Mare initial initial 34892 51495 46519 52096 69769 103612 131987 115142 102411
2 Carei initial 1995 16078 16042 15425 16780 19686 23970 26372 23182 21112
3 Negreşti-Oaş initial 9311 12387 16648 13871 11867
4 Tăşnad 1968 9934 10399 9528 8631
5 Livada 2006 7004 6773
6 Ardud 2004 6486 6231
Judeţul Sibiu
1 Sibiu initial initial 49345 60602 90475 109515 151005 169610 155045 147245
2 Mediaş initial initial 8626 15505 23247 32498 46384 65072 64484 55153 47204
3 Cisnădie initial 7284 12246 14979 20135 17807 15648 14282
4 Avrig 1989 14965 14260 12815
5 Agnita initial 9108 10865 12853 12325 10894 8732
6 Dumbrăveni initial 4408 4067 4562 5367 8452 9883 9354 8419 7388
7 Tălmaciu 1987 9369 8837 6905
8 Sălişte 2004 5795 5421
9 Copşa Mică initial 6156 6194 5332 5369 5404
10 Miercurea Sibiului 2004 4063 3910
11 Ocna Sibiului 1968 4408 5048 4423 4102 3562
Judeţul Suceava
1 Suceava initial initial 11229 17028 10123 20949 37697 62869 114462 105865 92121
2 Fălticeni initial 1994 8637 11533 10563 13305 17839 20495 32807 29787 25723
3 Rădăuţi initial 1994 16535 16788 14530 15949 18580 21869 31074 27633 23822
4 Câmpulung Moldovenesc initial 1995 8784 10071 11041 13627 15031 18587 22146 20041 16722
5 Vatra Dornei initial 2000 9826 7078 10822 13815 15873 18488 16321 14429
6 Gura Humorului initial 5308 6042 4573 7216 9081 13235 16629 15656 13667
7 Vicovu de Sus 2003 14125 13308
8 Dolhasca 2004 11009 10298
9 Liteni 2004 9851 9596
10 Salcea 2004 8719 9015
11 Siret initial 7948 9905 8058 5664 8018 8264 10071 9329 7976
12 Cajvana 2004 7263 6901
13 Frasin 2004 2124 6532 5876
14 Broşteni 2004 6603 5506
15 Milişăuţi 2004 5057 5005
16 Solca initial 2822 2212 2384 2550 4541 4762 4456 2188
Judeţul Teleorman
1 Alexandria initial 1979 15785 19350 17840 19294 21898 37446 58478 50496 45434
2 Roşiori de Vede initial 1995 10960 11453 14095 17320 21747 28847 37640 31849 27416
3 Turnu Măgurele initial initial 10169 16950 11493 18055 26409 32316 36966 30089 24772
4 Zimnicea initial 7563 10879 11056 12445 13231 13964 17128 15672 14058
5 Videle initial 10904 13204 11987 11508
Judeţul Timiş
1 Timişoara initial initial 72555 91580 111987 142257 174243 269353 334115 317660 319279
2 Lugoj initial initial 19818 23593 30252 36542 44537 50939 44570 40361
3 Sânnicolau Mare initial 10676 9789 9956 11428 12811 13083 12914 12312
4 Jimbolia initial 10873 11281 13633 14682 11830 11136 10808
5 Recaş 2004 11684 10928 8665 8599 8336
6 Buziaş initial 2923 2935 5140 4369 5218 5682 7772 7023
7 Făget 1994 8024 7868 7722 7201 6761
8 Deta 1968 4056 6937 7121 6423 6260
9 Gătaia 2004 6155 5861
10 Ciacova 2004 13566 9952 7457 5301 5348
Judeţul Tulcea
1 Tulcea initial initial 21727 20403 21642 24639 35561 61752 97904 91875 73707
2 Babadag initial 4686 4626 4022 5549 7343 8564 10437 10037 8940
3 Măcin initial 5286 5628 5217 6533 8147 10544 12104 10625 8245
4 Isaccea initial 4112 4576 4653 5203 5059 5347 5639 5374 5026
5 Sulina initial 7347 6399 3373 3622 4005 4911 5484 4601 3663
Judeţul Vâlcea
1 Râmnicu Vâlcea initial 1968 9628 15648 17238 18984 23867 66321 113624 107726 98776
2 Drăgăşani initial 1995 6710 7002 9737 9963 11589 15579 22126 20798 17871
3 Băbeni 2002 9475 8451
4 Călimăneşti initial 2876 3329 6651 6735 8095 9131 8605 7622
5 Horezu 1968 5536 7282 6807 6263
6 Brezoi 1968 6907 7547 6859 6022
7 Bălceşti 2002 5780 4864
8 Berbeşti 2003 5704 4836
9 Băile Olăneşti initial 3836 4619 4644 4777 4610 4186
10 Ocnele Mari initial 5120 7223 6159 4420 3651 3883 3617 3563 3309
11 Băile Govora initial 910 1156 1590 2189 2749 3023 2868 2449
Judeţul Vaslui
1 Bârlad initial initial 25288 26204 24035 32040 41060 55937 77518 69183 55837
2 Vaslui initial 1979 10397 15310 13738 14850 17591 39435 80614 70267 55407
3 Huşi initial 1995 15652 17130 16605 18055 20715 22828 32673 29510 26266
4 Negreşti 1968 6978 9744 9854 8380
5 Murgeni 2003 7674 7119
Judeţul Vrancea
1 Focşani initial initial 25066 32481 27960 28244 35094 56490 101335 101854 79315
2 Adjud initial 2000 6748 4028 6119 8347 12587 20346 17585 16045
3 Mărăşeşti initial 4532 4940 5604 6795 10521 12370 11777 10671
4 Odobeşti initial 5744 8106 4482 4977 5741 8544 8572 8000 9364
5 Panciu initial 2737 6186 4523 7679 7948 7766 10016 8903 7664

Despre acest tabel şi corectitudinea datelor

Făceam tabele şi documente Word pe teme de geografie încă din 1998, incluzând topul celor mai populate oraşe copiind datele din atlasele geografice şi manualele de geografie de la şcoală.

Acest tabel în Excel cu populaţia tuturor oraşelor l-am compus în 2006 la scurt timp după ce m-am conectat la internet, copiind datele din pagina Wikipedia a fiecărui oraş, care indică evoluţia demografică la recensămintele din 1912, 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002.

L-am actualizat în 2013 folosind pagina Lista oraşelor din România care indică populaţia la recensămintele din 2002 şi 2011 dar altă populaţie faţă de cea indicată în 2002 în paginile individuale ale oraşelor.

În 2018 am reverificat paginile individuale ale fiecărui oraş, corectând tabelul, observând că unele cifre de pe Wikipedia au fost modifcate, în special la recensământul din 1977 am găsit câteva zeci de oraşe care indică altă populaţie acum faţă de 2006.

Nu uitaţi că Wikipedia este scrisă de voluntari şi este în continuă schimbare, probabil nu este şi nu va fi niciodată 100% corectă.

Anul înfiinţării

“iniţial” se referă la momentul reorganizării României în judeţe (16 februarie 1968), dată la care au fost desemnate 188 oraşe din care 45 municipii. Pe 1 August 1968 sunt înfiinţate alte 48 oraşe şi 2 municipii. În 1979 cele 8 oraşe reşedinţă de judeţ, plus Fagăraş devin municipii. În anul 1981 a fost înfiinţat un nou oraş, Rovinari. În anii ’80 România a avut 237 oraşe din care 56 municipii. Începând cu 1987 s-au înfiinţat noi oraşe şi municipii, procesul continuând după revoluţie, ajungând în 2006 la 320 oraşe din care 103 municipii.

Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica localităţilor existente, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Evoluţia în perioada comunistă

În 1930 Baia Mare era mai mic decât Sighetu Marmaţiei, iar Suceava mai mic decât Rădăuţi, aceste oraşe erau toate reşedinţa unor judeţe. Regimul comunist a reorganizat România în regiuni şi raioane în 1950 şi a dezvoltat masiv “oraşele regionale”. Regiumul Ceauşescu a reorganizat România în judeţe în 1968 şi a ales ca reşedinţă un oraş amplasat cât mai central, nu neapărat oraşul cel mai mare, o nouă serie de oraşe au intrat într-o dezvoltare rapidă.

Suceava a crescut la 1131% iar Rădăuţi cu la 214% între 1948 şi 1992. Recordul e deţinut de Hunedoara, 1159% între 1948 şi 1992, din care 984% între 1948 şi 1966, în 1966 era de 2.6 ori mai mare ca Deva (ambele fiind oraşe regionale, în ciuda faptului că Deva era reşedinţa regiunii), dar după ce Deva a devenit reşedinţă de judeţ în 1968, populaţia s-a triplat iar în 1992 ajuns aproape la populaţia Hunedoara.

Miercurea Ciuc şi Slobozia de asemenea nu erau cele mai mari oraşe din judeţele cărora le-au primit resedinţa în 1968. La recensământul din 2011 mai există 1 oraş resedinţă care nu este pe primul loc ca populaţie în judeţ: Vaslui.

Harta interactiva a oraselor din Romania

Harta blocurilor din Ploieşti

Asteptaţi 15 secunde să se încarce harta. Daţi click pe blocuri pentru a vedea perioada construirii, numărul de etaje, apartamente, etc.

Un proiect original Made by Teoalida realizat voluntar. Mă puteţi contacta şi pentru consultanţă imobiliară (exemplu). Astept sugestii!

Experienţa personală îmi permite să spun anul proiectării oricărui bloc din România cu aproximaţie de +/- 5 ani, am clasificat blocurile pe următoarele perioade de proiectare:

Albastru = blocuri proiectate în 1950-1960
Roz = blocuri proiectate în 1960-1970
Roşu = blocuri proiectate în 1965-1975
Maro = blocuri proiectate în 1970-1980
Galben = blocuri proiectate în 1975-1985
Verde = blocuri proiectate în 1980-1990 (unele terminate dupa 1990)
Turcuaz = blocuri proiectate în 1985-1990 (unele terminate dupa 1990)
Gri = blocuri private dinainte de 1990 (inclusiv blocuri interbelice)
Alb = blocuri private 1990-prezent (de adăugat în viitor)

De exemplu am făcut turcuaz doar modelele de blocuri cu suprafeţe sporite introduse în 1985, ele s-au construit în paralel cu blocurile verzi din generaţia anterioară 1980 cu camere mai mici.

Nici un oraş din România nu are o bază de date cu anul exact când blocurile s-au dat în folosinţa, acest lucru se poate afla doar întrebând la fiecare asociaţie să se uite în documente. Agenţiile imobiliare de obicei scriu în anunţuri anul construirii spus de vânzător, care poate fi corect sau nu, dar nu scriu numărul blocului aşa că nu mă pot folosi de site-urile imobiliare pentru a completa baza mea de date. Poate într-o zi agenţiile imobiliare mă vor ajuta să îmi spună numărul blocului şi anul construirii de fiecare dată când pun un apartament la vânzare?

Am găsit anul exact al construirii doar la blocurile propuse pentru expertiza seismică, pe https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Am început realizarea de hărţi în Google Maps în Septembrie 2017 cu harta blocurilor din Singapore, cu mai multe informaţii decât în cazul Ploiestiului.

Harta blocurilor din Ploieşti e realizată in Februarie 2018, se bazează pe baza de date realizată în ianuarie 2018 care mi-a luat cam 20 ore să compun informaţiile şi să introduc coordonatele GPS ale fiecărui bloc, m-au ajutat hărţile desenate de mine în 2005-2007 care au necesitat zeci de plimbări prin oraş şi peste 100 ore de muncă.

Fiind o muncă manuală, este posibil să îmi fi scăpat câteva greşeli. La anumite blocuri nu sunt sigur de numărul de apartamente, le-am însemnat cu roşu în baza de date, în special blocurile unicat din zona centrală şi blocurile de colţ (non-standard). Rog toţi vizitatorii site-ului să verifice blocurile din zona lor şi să raporteze orice greşeală găsesc. Numai cu ajutorul dumneavoastră, Ploieştiul va avea o bază de date CORECTĂ!

Deţin numerele blocurilor şi pentru Câmpina şi Plopeni, vreţi să fac hărţi în Google Maps şi pentru aceste orase? Aş face şi pentru Bucureşti, dar am probleme în cunoaşterea numerelor blocurilor, singura hartă cu numerele blocurilor e OpenStreetMaps şi corectitudinea ei e sub semnul întrebării.

Harta Ploiesti cu blocuri in Google Maps

Harta Ploieştiului de perete realizată în AutoCAD / PDF personalizată

Ofer harta de perete a Ploieştiului pentru uz comercial. Se poate printa ca hartă de perete cu dimensiune până la 160 cm înălţime (2048 x 1536 mm – scară 1:4000).

Harta se poate personaliza în cantitatea de informaţii incluse pe hartă (activaţi şi dezactivati layerele din PDF), sau pot schimba culorile şi grosimea liniilor, dar şi inserarea logo-ului firmei dumneavoastră.

Preţ pentru o hartă: 50 euro hartă cu străzi, 100 euro hartă cu străzi şi blocuri, plata cu card sau PayPal, sau 250 / 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. A doua hartă şi următoarele sunt la jumătate de preţ. La suma care mi-o daţi mie se adaugă pretul tipăririi, 50 lei pe metru pătrat în funcţie de dimensiunea dorită.

Harta de perete Ploiesti
Harta Ploiesti de perete

În ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. Am postat-o pe site în februarie, iar în prima lună am fost deja contactat de 3 persoane care voiau să cumpere o hartă de perete, toţi au vrut ca harta să conţină blocurile. Adăugarea blocurilor pe hartă a durat cam 100 ore lucrând intermitent timp de 3 luni, fiind nevoit să modific multe străzi deoarece nu fuseseră desenate tocmai la unghiul corect.

Harta Ploieştiului are 8 x 6 km ceea ce acoperă aproape tot teritoriul administrativ al oraşului (exceptând zona industrială Teleajen şi zona de la sud de Hipodrom unde nu e mare lucru de văzut).

De fapt are 8192 x 6144 metri, din motive artistice am desenat totul pe baza sistemului de numeraţie în baza 2, străzile având unghiuri gen 1:8, 1:4, 3:8, 1:2, 5:8, 3:4, 7:8, etc, având capetele în puncte divizibile cu 64, 32, 16 metri, etc. Careajul “kilometric” al hărţii având 1024 x 1024 metri. Observaţi câtă atenţie am dat formelor blocurilor, toate blocurile identice din Ploieşti au aceeaşi dimensiune pe hartă. Am scris numerele blocurilor şi numele şcolilor.

Aştept sugestiile voastre, harta fiind desenată pentru VOI, nu pentru mine, voi continua să aduc modificări hărţii în funcţie de părerile clienţilor.

Cumpără baza de date a blocurilor

Dupa ce am compus baza de date a blocurilor din Singapore in 2014-2015 care imi aduce cateva mii de dolari pe an, am decis sa fac o baza de date similara si pentru Ploiesti. Conţine cartier, număr bloc, regim înălţime, scări, apartamente, adresa stradală (doar la unele blocuri), perioada construirii, modelul blocului (clasificare proprie), clasa de risc seismic, latitudinea şi longitudinea.

Compunerea datelor folosindu-ma de hartile desenate de mine anterior mi-a luat cam 10 ore iar adaugarea coordonatelor GPS alte 10 ore. Daca e nevoie, pot sa mai lucrez cateva ore sa adaug si codurile postale si adresele de strada la restul blocurilor.

Preţ: 100 euro pe care îi puteţi plăti cu cardul sau PayPal şi download-a fişierul Excel instantaneu, sau 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi baza de date la alte persoane sau firme.

Baza de date este pentru uz comercial, de exemplu agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc. Asta explică pretul.

Pentru uz personal puteti obtine GRATIS informatii din harta de la inceputul paginii.

Lista blocurilor din Ploiesti

Harti vechi ale Ploieştiului

Aceste harti nu existau pe internet, eu le-am pozat si pus pe internet pentru prima data.

Harti foarte vechi

Aceste harti le-am gasit pe DC++ undeva prin 2005-2007. Nu stiu cine le-a scanat.

 

Ghid Municipiul Ploiesti 1981

O carte de ~200 pagini care avea la final o harta de ansamblu a Ploiestiului cu strazi si 15 harti de cartiere cu blocuri si numerele lor.

               

Propuneri cartiere ~1970

Aceasta colectie de 18 planuri care nu are nici un titlu mi-a adus-o tata spunand ca a gasit-o in casa unui prieten, s-ar putea sa fie de la cineva care a lucrat la Consproiect sau ICRAL si a salvat niste planuri, din ce se vede in planuri presupun ca ele dateaza din jurul anului 1970, cand Ploiesti Nord si Vest I erau terminate iar Vest II era construit partial iar planul propunea blocuri in plus. Interesant e planul cartierului Mihai Bravu care e mai mare si foarte diferit de ceea ce s-a construit in 1975-1990, si cel al cartierului Malu Rosu III care s-a construit de abia dupa 1980 sub numele Enachita Vacarescu intr-un mod total diferit.

Istoria cartierelor din Ploieşti

Ploieştiul avea 114544 locuitori la recensământul din 1956, fiind pe locul 4 în tară, a atins apogeul la recensământul din 1992 când avea 252715 locuitori, fiind pe locul 9 în ţară. Această evoluţie a creat unul din cele mai urâte oraşe din punct de vedere urbanistic, cu multe cartiere comuniste neterminate şi străzi late care se îngustează brusc sau se înfundă printre case vechi şi urâte (comparat cu alte oraşe resedinţe de judeţ care au fost mai bine sistematizate).

După calculele mele, Ploieştiul are 1745 blocuri, 3090 scări, 67981 apartamente +/- 0.5%, cu 2.90 persoane per apartament ar însemna că 78% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Zona centrală

În zona centrală s-au construit o serie de blocuri în 1960-1965 totalizănd aproximativ 1400 apartamente, apoi blocurile Mercur, Unirea în 1981 şi cele de pe C. D. Gherea, apoi o serie masivă de demolări şi construcţii noi a început în 1985, cu blocurile A1-A8, B1-B2, C1, D4-D10, F1, J3-J6, K1-K15, L1-L4, P, R, totalizând alte 1400 apartamente.

Presupun că proiectul includea încă vreo 1000-1500 apartamente. Dacă latura nordică a Pieţei Eroilor au fost construite, pe latura sudică au fost săpate fundaţii în 1989 şi nu s-au mai construit, o fundaţie era pentru un bloc de 17 etaje cu 3 laturi care se zvoneste că avea un restaurant rotativ în vârf (eu nu prea cred că poţi pune restaurant pe un bloc de locuinţe, cum ajungeai acolo? Împărţeai lifturile cu locatarii?), fundaţie folosită de blocul Petrom, alta fundaţie în spatele catredalei. Zona străzii George Coşbuc urma să fie demolată.

Un amănunt interesant e blocul Aroma cu 12 apartamente construit în stil Art Deco la sfârşitul anilor 1930, singurul bloc de 4 etaje cu lift! În perioada interbelică astfel de blocuri erau un lux şi se instalau lifturi în blocuri mai scunde ca în prezent. Un alt bloc interbelic de 4 etaje a fost construit la sfârşitul anilor 1930 lipit de vechea primărie şi a fost demolat după 1977 odată cu primăria, nu ştiu dacă avea lift. Lifturi mai există şi în blocul Băncii Comerciale pe Tache Ionescu din 1926, hotelul Central din 1928 s-ar putea să fi avut şi el lift.

Sud-Democraţiei

Zona Sud-Democraţiei cuprinde cvartalele Brazi (blocurile B1-B11 din 1957-1958), Milcov (blocurile 1-10 din 1958?) şi Constructorilor (blocurile A1-A2, B1-B6 tot din anii 1950), blocurile A-F pe Jianu-Democraţiei construite la începutul anilor 1960, blocurile Rodica, A1-A7 şi B1-B3 construite spre sfârşitul anilor 1960, Gioconda, F, F1, F1A, F1B, F1C, F2, F3, F4 construite în anii 1970. Total: 56 blocuri, 12 scări, 2202 apartamente.

Harta din 1970 arată că erau în proiect un bloc de 14 etaje retras care închidea strada Veronica Micle şi un bloc cu 12 etaje alăturat. Se pare că proiectul a fost schimbat, blocul cu 14 etaje fiind construit în aliniament stradal iar alte 5 blocuri de 4 etaje au fost construite pe Veronica Micle.

După spusele unui locatar din blocul Gioconda vecin cu arhitectul blocului care locuieste în propriul bloc, proiectul iniţial avea 17 etaje, iar cutremurul din 1977 a lovit când constructia ajunsese la etajul 10, a fost recalculată structura şi decis reducerea înălţimii la 14 etaje. Să fie asta explicatia pentru că etajul 10 arată diferit?

Alexandru Lăpuşneanu

Cartierul Muzicanţi, azi Alexandru Lăpuşneanu cuprinde blocurile 1-15 construite în anii 1960 (15 blocuri, 41 scări, 810 apartamente). 4 blocuri fără număr au fost adăugate în anii 1980 dar ele sunt numărate ca blocuri izolate.

Democraţiei II

Cartierul Democraţiei II a fost început în anii 1980 pentru a lărgi la 4 benzi străzile Democraţiei şi Ştefan cel Mare şi a creea o a doua axă nord-sud. Cuprinde blocurile G, H, J, K, M, N, O + număr, total 46 blocuri, 55 scări, 887 apartamente. Lipsa literei L arată că urma să se construiască la nord.

Republicii-Andrei Mureşanu

Cartierul Republicii-Andrei Mureşanu a fost primul cartier mare al Ploieştiului. Pe harta din 1960 apare sub numele “Cvartal Republica”. Cuprinde blocurile A1-A19, B1-B3, C1-C3 construite la începutul anilor 1960, blocurile R1-R6, E5, E6, E8, 201, 202A-C, 205, 207, 208, 209, 210, construite tot în anii 1960 şi blocurile M1, M2, M5 plus 2 blocuri fără număr adăugate în anii 1970. Total 49 blocuri, 140 scări, 2591 apartamente. Faptul că anumite numere au fost sărite şi apariţia unor blocuri cu număr de 3 cifre rămâne un mister.

Găgeni

Găgeni nu este un cartier oficial, este o denumire dată de mine care cuprinde blocurile 105A-B, 107A-C, 109A-B pe strada Găgeni, 8 scări, 84 apartamente, plus 63 case duplex, construite în anii 1950, plus blocurile 88 şi G1-G18 construite în anii 1970, 17 blocuri, 29 scări, 704 apartamente. Oficial e considerat parte din cartier Republicii-Andrei Mureşanu.

Ploieşti-Nord

Cartierul Ploieşti-Nord a fost început în anii 1960 şi terminat probabil după 1970. Cuprinde blocurile 1-71 şi 101-150, total 146 blocuri, 372 scări, 8622 apartamente, excluzând blocul 36A demolat în anii 2000 (ştie cineva câte apartamente avea şi motivul demolării?).

Anumite blocuri au o literă după număr şi se presupune că ele au fost adăugate ulterior proiectului iniţial, pentru îndesire. Din fericire cartierul a supravietuiţ îndesirilor din anii 1980 şi astfel a rămas cel mai frumos cartier din Ploieşti, cu mari spaţii verzi datorită distanţei minime între faţadele blocurilor de 30 metri.

Vest I

Cartierul Ploieşti-Vest I a fost început la sfărşitul anilor 1960, proiectul iniţial cuprindea blocuri numerotate de la 1 până la 100 şi presupun că era terminat în momentul cutremurului deoarece nu sunt multe numere lipsă, doar 34 şi 37 lipsesc.

După 1980 au fost adăugate blocurile A1-A14, B1-B15, C1-C2 în zona de nord-vest unde era propusă o scoală, precum şi blocurile I1-I5 la intersecţia cu strada Mărăşeşti, şi M1-M17 cam prea aproape de calea ferată (după părerea mea trebuia să râmănă zona liberă sau să fie plantaţi copaci pentru protecţie fonică). Blocurile M1-M3 nu au mai fost construite.

Alte 6 blocuri numerotate A-F apar la Piaţa Aurora în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, 4 dintre ele au fost începute de abia în 1989, 3 au fost terminate mulţi ani după revolutie, al 4-lea a devenit clădire de birouri, iar celelalte 2 nu au fost începute.

Total 154 blocuri, 392 scări, 8855 apartamente.

Vest II

Cartierul Ploieşti-Vest II a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cuprindea blocuri numerotate de la 101 la 182.

Este posibil ca datorită cutremului din 1977 care a oprit construcţia de blocuri monolit de 10 etaje, cartierul să fi fost reproiectat, zonele virane umplute ulterior de blocurile 152 şi 153 construite în anii 1980 lângă zona de case care urmau să fie demolate pentru a se construi parcul central.

Zona de sud-est cu blocul 163 s-a construit în 1988-1989 şi au fost demolate casele de peste strada Cosminele unde urma să se construiască probabil blocul 182.

Total: 91 blocuri, 244 scări, 6001 apartamente.

9 Mai

Cartierul 9 Mai a fost început în jurul anului 1980 într-o zonă de câmp cu doar câteva case pe strada Mărăşeşti, în prezent are 79 blocuri, 122 scări, 2730 apartamente.

La momentul revoluţiei era aproape terminat, lipsind doar câteva blocuri de 7-8 etaje pe strada Libertăţii, spaţiu umplut recent de blocurile ANL începute în 2008 din care unele neterminate nici în 2018.

În mijlocul cartierului era propusă o şcoală şi o grădiniţă, dar locul a rămas viran după revoluţie şi s-au construit 16 blocuri ANL în jurul anului 2000.

Încă din harta din 1970 se vede că la intersecţia străzii Mărăşeşti cu Şoseaua Vestului era propusă o intersecţie în trifoi cu 4 foi, strada Mărăşeşti urmând să treacă pe deasupra şi probabil podul continua peste calea ferată. De asemenea în spaţiul ocupat în prezent de magazinul Billa era propusă o gară destul de mare.

Mărăşeşti-Eroilor

Cartierul Mărăşeşti-Eroilor a fost început în anii 1980 deoarece nu apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, dar s-a construit rapid şi are în prezent 90 blocuri, 142 scări, 2523 apartamente.

Numerotarea blocurilor începe cu 4 şi se termină cu 18 + literă şi doar câteva sunt lipsă în zonele 13, 17 şi 18, se presupune că blocurile 1-3 + literă urmau să se construiască la nord de strada Mărăşeşti.

Ştie cineva când s-a construit stadionul Astra? La nord de stadion nu s-au construit blocuri deoarece era propusă o parcare mare pentru stadion, dar au rămas case.

Malu Roşu

Cartierul Malu Roşu a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cutremurul din 1977 a sistat lucrările, blocurile de 10 etaje din beton monolit au fost şterse şi cartierul a fost reproiectat cu blocuri în aliniament stradal din generaţia 1980, ceea ce a întins construcţia pe 2 decade iar la momentul revoluţiei încă nu au fost terminate blocurile din zona estică, unde între Intrarea Porumbiţei şi Aleea Profesorilor era planificat un parc. Total: 117 blocuri, 265 scări, 5718 apartamente +/- 1%

Enăchiţă Văcărescu

Cartierul Enăchiţă Văcărescu a fost proiectat încă din anii 1970 sub numele Malu Roşu III cu blocuri bară paralele în stilul celor din Vest I şi II, a fost reproiectat ulterior cu blocuri în aliniament stradal iar constructia a fost început în jurul anului 1980, în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 apărând blocurile 101-116+literă sub numele Etapa I iar restul 117-141+literă ca perspectivă. Total 171 blocuri, 247 scări, 4578 apartamente +/- 1%.

Cartierul era aproape terminat la momentul revoluţiei, lipsind câteva blocuri pe strada Enăchiţă Văcărescu, Cosmonauţilor, Zimbrului, etc şi cele din colţul sud-estic unde în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 se observă un complex comercial cu 4 blocuri turn. Total 25 blocuri, 30 scări, estimat 600 apartamente mai erau în proiect.

Cartierul urma să aibă un parc central, dar au rămas case.

Peneş Curcanul

Cartierul Peneş Curcanul apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 ca parte din cartierul Enăchiţă Văcarescu, cu blocuri numerotate 146-159 + literă, deoarece blocurile 142-145 + literă apar pe strada Podul înalt în noul cartier Cantacuzino. Proiectul a fost modificat iar cartierul din prezent a fost construit doar jumătatea vestică, cu blocurile 150-156 + literă, total 50 blocuri, 57 scări, 1163 apartamente +/- 1%, lipsind doar blocul 150I probabil 10 apartamente.

Se presupune că blocurile 142-149 urmau să se construiască în jumătatea estică, unde strada Torcători urma să fie lărgită la 4 benzi şi aliniată cu Podul Înalt.

Gheorghe Grigore Cantacuzino

Cartierul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost început la sfârşitul anilor 1980 şi cuprinde blocurile 1, 2, 3, 4, 10 + literă. Total 43 blocuri, 45 scări, 1026 apartamente +/- 1%.

Se presupune că blocurile 5, 6, 7, 8, 9 urmau să fie construite între Elena Doamna şi Cantacuzino / Vasile Lupu, ceea ce ar însemna că revoluţia a prins cartierul construit în proporţie de 30%.

Demolările selective şi blocurile 10C-10D construite departe de străzi arată că era în proiect realinierea străzii Cantacuzino cu Vasile Lupu pentru fluidizarea circulaţiei către Vest.

Ar fi interesant să găsim proiectul cartierului.

Republicii Vest I

Dacă partea estică a bulevardului Republicii era sistematizată încă din anii 1960, pe partea vestică construcţia a început după 1970, cu blocurile 1, 2, 3, 4, 6 + literă retrase de la stradă. După 1975 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, ajungând la o densitate insuportabilă, blocurile 5 şi 8-24 + literă, numerotarea e un haos total, blocurile 12E, 13D, 13E, 17B fiind construite pe partea vestică când restul blocurilor 12, 13, 17 sunt pe partea estică.

Total: 105 blocuri, 121 scări, 3722 apartamente +/- 1%.

Republicii Vest II

După 1980 construcţia blocurilor a fost prelungită la sud de Piaţa Mihai Viteazu, cu blocuri numerotate 26-33 + literă. Total 85 blocuri, 90 scări, 2299 apartamente +/- 1%.

Interesant e că blocurile 33 sunt A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, N, S, T, U, literele lipsă par a fi rezervate pentru o eventuală demolare a cvartalului Pistol construit la sfârşitul anilor 1950 şi reconstruirea unor blocuri noi.

Gheorghe Doja

Numerotarea blocurilor din Republicii II se continuă în cartierul Gheorghe Doja care conţine blocurile 34-37 + literă dar şi 45 + literă, total 51 blocuri, 54 scări, 1275 apartamente +/- 1%.

La momentul revoluţiei se construia blocul 45E-F la intersecţia Gheorghe Doja cu Văleni, care urma să fie continuat de 45D ca să fie simetric, însă nu a mai apucat. Vizavi a fost demolat însă nu a mai apucat să fie construit blocul, spaţiul fiind ocupat de Banca Comercială şi Petrom, e interesant de aflat ce număr avea blocul care urma să fie construit aici. Rămâne un mare mister unde erau planificate blocurile 38-44?

Poştei-Bucov

Cartierul Poştei-Bucov conţine blocurile A1-A2, B1-B4, C1-C2, construite în anii 1970. 8 blocuri, 8 scări, 320 apartamente.

Interesant e că pe harta din 1970 apar mai multe blocuri care urmau să fie construite, este posibl să se fi renunţat la ele datorită cutremului din 1977 care a pus capăt construcţiei de blocuri monolit.

Mihai Bravu

Cartierul Mihai Bravu a fost proiectat încă din anii 1970 sub forma unui cartier cu blocuri bară asemănător cu Vest II şi Malu Roşu, care se întindea de la maternitate până la Dâmbu la nord. Din proiectul iniţial s-a construit doar un grup de blocuri pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor inclusiv un bloc de 10 etaje de tip monolit care nu s-a mai construit după cutremur. După spusele unui prieten din zonă, primele blocuri au fost date în folosinţă în 1977.

Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 arată doar grupul de blocuri construite pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor, care în mod misterios au numere destul de mari 2, 6-7, 13, 16-19, 46-59 + literă, cartierul a fost reproiectat în anii 1980 cu blocuri în aliniament stradal care au umplut numerele lipsă de la 1 la 60 + literă, lipsind 8, 11, 14-15, 20, 27, 42-44. Se văd multe blocuri cu pereţi fără geamuri din care rezultă că urma să se construiască noi blocuri în continuarea lor, multe blocuri de colţ care urma să închidă frontul a 2 străzi lipsesc, pe strada Grădinari e o zonă virană mare.

Printre ultimele blocuri construite în 1989 se numără 5, 12, 40, şi 41. De notat că Aleea Chimiei e compusă din 2 segmente fără legătură, se presupune că urmau să fie demolate casele de pe strada Matei Basarab şi construirea unor blocuri în plus.

Mihai Bravu e singurul cartier din Ploieşti care nu are o şcoală. Ar fi interesant de găsit proiectul cartierului în forma din anii 1980, să vedem unde urmau să fie amplasate şcolile şi ce planuri mai erau pentru strada Matei Basarab.

Bulevardul Bucureşti

Trecerea peste calea ferată se făcea pe un pod sub formă de U cu rampe abrupte aflat la est de podul actual, apoi se mergea pe strada Industriei. Încă din anii 1930 se plănuia înlocuirea podului cu un pasaj subteran care însă nu s-a mai realizat din cauza războiului.

Podul actual s-a construit la începutul anilor 1960, la scurt timp a fost demolat vechiul pod rutier şi podul metalic pietonal aflat mai spre gară. Odată cu podul s-a construit şi Bulevardul Bucureşti prin spatele caselor aflate pe străzile Industriei şi Bărcăneşti. Presupun că priveliştea era urâtă. Aşa a apărut singurul cartier de blocuri construit în afara inelului de cale ferată.

Cartierul Bulevardul Bucureşti a fost început în 1975 sau 1976, după spusele unora blocul 9 a fost primul bloc dat în folosinţă, conform planului trebuia dat fix in martie 1977, dar datorită cutremurului nu li s-a permis oamenilor să se mute decât după o lună şi după ce a fost inspectat blocul.

Cartierul iniţial cuprindea blocurile 1-13, blocurile 14-17 s-au construit ulterior, probabil prin 1984-1987. Total: 67 blocuri, 77 scări, 2612 apartamente +/- 1%.

Ştie cineva când s-a construit Universitatea de Petrol şi Gaze şi Liceul 1 Mai?

Altele

Înainte de construirea cartierelor de mai sus, s-au construit la sfârşitul anilor 1950 Cvartalele 8 Martie (actuala strada Mândra) şi Pistol (strada 24 Ianuarie) plus o serie de blocuri izolate pe străzile Curcubeului, George Topârceanu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Ion Luca Caragiale, Kutuzov, Maramureş, Poştei, Mihai Bravu, şi în zona Democraţiei-Buna Vestire, unele par a fi blocuri construite în privat de un grup de familii dar stilul artitectonic se aseamănă cu blocurile comuniste. Total: 71 blocuri, 100 scări, aproximativ 1000 apartamente +/- 5%.

În anii 1970 şi 1980 s-au construit o serie de blocuri în zonele industriale, majoritatea garsoniere sau cămine nefamilişti cu băi şi bucătării la comun. Total 31 blocuri, 33 scări, aproximativ 2400 apartamente +/- 5%.

Ce urma?

Până în revoluţie a fost terminat Bulevardul Republicii şi strada Gheorghe Doja până la Văleni.

Studiind ritmul construcţiilor din 1985-1989 dar şi alte oraşe, pot zice că dacă mai rezistam regimului comunist încă 5 ani, oraşul era azi mult mai frumos şi traficul mergea mai bine pe directia est-vest, în 1990 se făcea legătura străzii Gheorghe Grigore Cantacuzino cu Vasile Lupu către Piaţa Eroilor iar până în 1995 urma să fie lărgită la 4 benzi cea dea 2-a axă nord-sud pe linia tramvaiului 101, străzile Mărăşeşti şi Mihai Bravu până în centru, strada Gheorghe Doja până la ieşirea spre Bucov, şi inelul 2 (străzile Eroilor, Podul Înalt, Nicolae Titulescu).

Probabil urmau să fie începute noi cartiere, unul din ele ar fi umplut zona dintre străzile Gheorghe Grigore Cantacuzino şi Mărăşeşti, la est de Torcători, dar este posibil să fi apărut blocuri şi în zone mai mărginase, ca Bereasca, după cum au apărut în alte orase la sfârşitul anilor 1980.

Alte oraşe

Băicoi

Băicoi are doar un număr mic de blocuri în zona centrală construite în 1970-1990 şi câteva blocuri în zona vestică unde sunt şi unele din anii 1960. Total 41 blocuri, 68 scări, 1578 apartmamente +/- 1%, 20681 locuitori la recensământul din 1992, la 3 persoane pe apartament ar însemna că 23% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Câmpina

În Câmpina construcţia blocurilor a început în 1960 fără demolări semnificative, s-au construit în zonele virane din spatele caselor fără nici un plan de sistematizare. S-au construit 196 blocuri totalizând 4541 apartamente.

Demolările şi sistematizarea au avut loc în anii 1980, chiar şi atunci nu s-a sistematizat aşa mult ca în alte oraşe, s-a demolat o mare parte din centrul vechi şi s-a construit Bulevardul Carol I (până atunci strada principală era Mihai Eminescu). Revoluţia a prins centrul neterminat, pe zona demolată din partea vestică au apărut clădiri de sticlă, Romtelecom şi BCR, iar în partea nordică e criză de locuri de parcare pentru că în spatele blocurilor stradale au rămas case şi nu s-a mai construit parcare. În ritmul in care s-a construit în anii 1980 ar mai fi trebuit 10 ani să fie demolate casele dintre blocuri (mai ales strada Maramureş şi Bogdan Petriceicu Haşdeu) şi să fie finalizat oraşul într-un stil modern.

Azi are 424 blocuri scări totalizând 9270 apartamente +/- 1%, 41554 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 66% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Floreşti

Floreşti seamănă cu Plopeni dar la scară mai mică, construcţia a început în anii 1950, cu 9 blocuri cu 1-2 etaje şi 11 case, în anii 1970 s-au construit 12 blocuri / 21 scări cu 4 etaje la nord, iar în 1980 s-a demolat şi construit la sud Centrul Civic cu 12 blocuri de 2-3 etaje. Total: 31 blocuri, 42 scări, 776 apartamente.

Interesant e că pe harta din 1970 arată un număr mai mare de blocuri la nord, inclusiv 5 blocuri cu formă similară cu blocurile de 10 etaje din Ploieşti-Vest, dacă nu cumva e vorba de blocuri cu 4 etaje cu formă similară, ar fi făcut Floreşti prima comună cu blocuri turn! Să fi avut comuniştii plan să transforme Floreştiul într-un oraş mediu?

Filipeşti de Pădure

Comuna Filipeşti de Pădure are 1 bloc / 2 scări în stil 1960, 2 blocuri / 4 scări în stil 1970, 18 blocuri / 29 scări în stil 1980, total 21 blocuri, 35 scări, 578 apartamente.

Minieri

Satul Minieri al comunei Filipeşti de Pădure a fost construit de la zero în perioada comunistă, este compus din 17 blocuri cu 1 etaj din anii 1950 şi 5 blocuri cu 2-3 etaje din anii 1960, total 288 apartamente, plus 89 case duplex si 16 case simple.

Rămâne un mister de ce au fost construite în mijlocul câmpului, fără nici o fabrică prin zonă. În prezent satul e foarte sărac, după cum arată blocurile şi după numărul mic de maşini parcate.

Moreni

Oraşul Moreni pare frumos din punct de vedere urbanistic, văzut din satelit, având blocurile grupate într-un singur cartier în centru fără case printre blocuri, plus câteva blocuri izolate la sud şi la vest. Dar când m-am dus să-l vizitez în 2007 am fost îngrozit de sărăcie, gunoaie pe străzi şi blocuri părăsite. Şi totuşi a devenit municipiu în 2003.

Construcţia blocurilor a început în anii 1960 şi pare că s-a plănuit dezvoltarea oraşului cu 30 ani în avans, în anii 1970 şi 1980 s-a construit în continuare după aceleaşi reguli. Probabil că în anii 1990 urma să se construiască şi pe Bulevardul Petrolului blocuri moderne care să le acopere pe cele din anii 1960.

Are 197 blocuri scări cu 4495 apartamente +/- 1%, 22886 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 57% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Există un singur bloc înalt, un bloc unic în formă de stea cu 9 etaje şi 52 apartamente, magazine la parter şi la etajul 1 în locul a 2 apartamente. Există 2 blocuri la care s-a construit parterul şi apoi au fost abandonate, plus încă câteva blocuri nefinisate dar totuşi locuite.

Pleaşa

Satul Pleaşa al comunei Bucov conţine 11 blocuri, 14 scări, 280 apartamente (incluzând căminul de nefamilişti cu 100 camere). În ce scop au fost construite în mijlocul câmpului rămâne un mister. Izolarea face ca satul să aibă unele din cele mai ieftine apartamente din România, similar cu Valea Jiului, când apare un 2 camere pe OLX costă sub 5000 EURO.

Plopeni

Plopeni a atins apogeul la recensământul din 1992 cu 10284 locuitori. Calea ferată şi Strada Victoriei împart oraşul în 4 părti, din care doar cele de sud şi de nord sunt rezidenţiale. Zona de vest conţine stadionul iar zona de est e industrială.

Construcţia blocurilor a început în anii 1950, 2 cartiere de blocuri, unul la sud, altul la nord, ceea ce mă face să mă întreb dacă în zona de mijloc erau case. S-au construit blocuri cu 1-2 etaje şi case duplex-quaduplex, tot atunci s-a construit şi Bulevardul Republicii pe partea estică (de fapt oficial sunt toate blocuri chiar daca unele au numai 2-4 apartamente). 36 blocuri cu 64 scări + 42 case, totalizând 1120 apartamente.

Satul, pe atunci având numele Stejarul, a fost declarat oraş în 1968 şi a primit numele Plopeni. În anii 1970 s-a construit la sud un cartier cu 21 blocuri de 45 scări totalizând 910 apartamente. În caz că zona de mijloc conţinea case, ele au fost demolate în anii 1980 când s-a construit masiv în zona nordică (actuala zonă centrală), blocurile AC1-AC19, B1-B5, C1-C17, C21, D1-D4, V4-V8, V22, plus bloc Diana la sud, 56 blocuri cu 85 scări, totalizând 1544 apartamente (5 blocuri sunt totuşi pe partea estică a căii ferate).

Plopeni mi se pare cel mai frumos oraş din punct de vedere urbanistic de pe raza de 100 km în jurul Ploieştiului unde am putut vizita, mic dar frumos pentru că pare un oraş complet, nu are zone neterminate sau case printre blocuri, 100% din populaţie locuia la bloc la momentul revoluţiei. Să fi fost un sat de case care au fost dărâmate în totalitate sau să nu fi fost deloc case, adică să fie un oraş complet nou construit de comunisti? Lipsa unei biserici vechi dă impresia că este un oras complet nou.

Totuşi în zona străzii Speranţei a fost defrisată o mare parte din pădure. Să fi fost aici noi blocuri în proiect?

În prezent nu locuieste toată lumea la bloc, există case, mai exact cocioabe construite din lemn şi tablă pe lângă calea ferată şi la nord după autogară, plus câteva case moderne construite printre blocurile din anii 1950.

Sinaia

În Sinaia construcţia blocurilor a început în 1960 şi este unul din cele mai mici oraşe care are blocuri turn, mai exact 2 blocuri monolot de 10 etaje lângă parcul central.

Târgovişte

Se spune pe vremea lui Mihai Viteazul, Târgovişte avea 60000 locuitori, aş vrea să stiu ce suprafaţă ocupa. La recensământul din 1912 avea doar 13041 locuitori, în 1956 24360 locuitori, a atins apogeul în 1992 cu 98117 locuitori. Cu alte cuvinte, populaţia s-a mărit de 4 ori în perioada comunistă, ceea ce a creat un oraş frumos din punct de vedere urbanistic cu câteva străzi de 4 benzi, multe blocuri şi puţine case vechi.

Construcţia blocurilor a început în jurul anului 1960, când s-au construt 21 blocuri scări cu 2-3 etaje (4 pe Calea Domnească şi 17 pe Bulevardul Carol), după 1965 a început construcţia cartierelor Micro 8 şi 9 la sud-est, Micro 6 la vest, şi un cartier cu nume nesunoscut lângă gară, iar după 1970 Micro 4 şi 5 la Nord. În anii 1980 s-a construit zona centrală, Micro 11 şi 12 la sud, şi s-au mai făcut îndesări în Vest, după 1985 a început construcţia unui nou cartier la Nord, pe teren viran, care a rămas incomplet, spaţiile neconstruite au fost ocupate după revoluţie de vile moderne.

Calea Bucureşti a fost reconstruită după 1985 cu blocuri moderne de 7-8 etaje, probabil era în plan pentru 1990-1995 să se continue cu blocuri până în centru, plus continuarea noului cartier din Nord.

Total: 1344 blocuri scări, 28777 apartamente +/- 1%, cu 2.9 persoane pe apartament rezultă că 85% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Curiozităţi: pe Bulevardul Mircea Cel Bătrân, blocurile încep de la 7-8 etaje şi coboarâ în până la 4 etaje dar continuă să aibă lift, fiind unul din puţinele blocuri comuniste de 4 etaje cu lift. În acelaşi timp, pe Bulevardul Independenţei sunt câteva blocuri din anii 1960 cu 5 etaje fără lift. Unele blocuri din anii 1980 au un fel de mansardă la etajul 5 unde se află 2 garsoniere.

Blocul ANL misterios: lângă sensul giratoriu de pe Calea Câmpulung se află un bloc ANL cu 7 etaje pe care scrie 2003, dar blocul e identic şi aliniat cu cele alăturate cu 10 etaje construite în perioada 1965-1975. Cum se explică acest mister? Să fie bloc nou construit pe baza unui proiect comunist, sau un bloc comunist care a fost evacuat din motive seismice şi renovat de ANL care a demolat ultimele 3 etaje?

pdf Ploiestialte orase

Hărţi oraşe desenate de Teoalida

Ofer harta de perete a Ploieştiului pentru uz comercial. Se poate printa ca hartă de perete cu dimensiuni gen 210 x 160 cm (scară 1:4000), 165 x 125 cm (scară 1:5000), 105 x 80 cm (scară 1:8000). Contactaţi-mă pentru preţ şi livrare.

Harta se poate personaliza în cantitatea de informaţii incluse pe hartă (activaţi şi dezactivati layerele din PDF), sau pot schimba culorile şi grosimea liniilor, dar şi inserarea logo-ului firmei dumneavoastră.

Harta de perete Ploiesti

Preview PDF (daţi click pe poză şi vă puteţi juca cu layerele)
Harta Ploiesti de perete

În ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. Am postat-o pe site în februarie, iar în prima lună am fost deja contactat de 3 persoane care voiau să cumpere o hartă de perete, toţi au vrut ca harta să conţină blocurile. Adăugarea blocurilor pe hartă a durat cam 100 ore lucrând intermitent timp de 3 luni, fiind nevoit să modific multe străzi deoarece nu fuseseră desenate tocmai la unghiul corect. Finalizată în Iunie 2018.

Am actualizat Harta Ploieştiului cu construcţiile apărute recent (Parcul Municipal Vest, supermarket-uri, mall-uri, etc), exceptând denumirile zonelor industriale care rămân conform PUG care nu a mai fost redesenat din anii 1990.

Harta Ploieştiului are 8 x 6 km ceea ce acoperă aproape tot teritoriul administrativ al oraşului (exceptând zona industrială Teleajen şi zona de la sud de Hipodrom unde nu e mare lucru de văzut).

De fapt are 8192 x 6144 metri, din motive artistice am desenat totul pe baza sistemului de numeraţie în baza 2, străzile având unghiuri gen 1:8, 1:4, 3:8, 1:2, 5:8, 3:4, 7:8, etc, având capetele în puncte divizibile cu 64, 32, 16 metri, etc. Careajul “kilometric” al hărţii având 1024 x 1024 metri. Observaţi câtă atenţie am dat formelor blocurilor, toate blocurile identice din Ploieşti au aceeaşi dimensiune pe hartă. Am scris numerele blocurilor şi numele şcolilor.

Aştept sugestiile voastre, harta fiind desenată pentru VOI, nu pentru mine, voi continua să aduc modificări hărţii în funcţie de părerile clienţilor.

Posibile hărţi ale altor oraşe

Harta de perete PlopeniPentru cei din alte oraşe care vor întreba dacă pot desena hărţi pentru ei: teoretic pot desena pe baza pozei din satelit, dar harta niciunul alt oraş nu va atinge nivelul de detaliere al Ploieştiului, va avea doar străzile, fără blocuri, şcoli, denumiri industriale, etc.

Pe lângă poza din satelit, am Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 care are hărţi de cartiere cu numerele blocurilor, încă o hartă similară din 1993 pe care apar TOATE străzile, un PDF din 2005 cu denumirea corectă a străzilor, Plan Urbanistic General de pe care am luat delimitările exacte din zonele industriale şi denumirile fabricilor (denumiri care între timp s-au schimbat sau au fost demolate şi reconstruite mall-uri şi compexe rezidenţiale).

De notat că harta din Pagini Aurii e o porcărie cu multe străzi lipsă, denumiri ortografiate greşit, sau străzi în realitate înfundate care pe hartă apar că nu se înfundă. Google Maps, Yahoo Maps şi Open Street Maps, toate realizate de voluntari de asemenea au străzi lipsă sau cu denumiri greşite.

În 2007 am desenat o harta cu străzi şi la Târgovişte pe care în viitor o voi moderniza ca în cazul hărţii Ploieştiului din februarie 2018, FĂRĂ blocuri. În 2008 am desenat şi o harta a Bucureştiului în proporţie de 40% când am decis să abandonez toate proiectele legate de România.

În Iulie 2018 am desenat o hartă cu străzi şi blocuri a oraşului Plopeni pentru că este unul din oraşele mele preferate din punct de vedere urbanistic, neavând case amestecate printre blocuri. Am experimentat un alt standard de desenare cu străzi late de 8, 12, 16 metri şi text de 5 metri atât la străzi cât şi la numerele blocurilor, ceea ce face harta mai realistică ca cea a Ploieştiului, dar în cazul oraşelor mari, astfel de text ar fi prea mic.

O hartă a oraşului Câmpina cu străzi şi blocuri, acoperind de 4 x 5 km, este teoretic posibilă că Open Street Maps conţine numerele blocurilor, va lua câteva zeci de ore şi ţinând cont de populaţia oraşului 1/6 din cea a Ploieştiului, şansele de profit sunt minime.

Cum mi-a venit ideea de a desena hărţi

În 2003 adică la 14 ani am prins o pasiune de a mă plimba prin oraş, în special prin zonele de blocuri, un fel de explorator urban. Aveam o carte “Ghid Municipiul Ploieşti“, publicată în 1981, conţinând harta Ploieştiului cu străzi plus hărţi cu cartiere individuale, detaliate cu blocuri. Pot zice că acea carte mi-a dat inspiraţia să desenez hărţile în stilul în care le-am desenat.

În Octombrie 2004 m-am conectat la reţeaua de calculatoare (LAN) din Bulevardul Bucureşti (devenită RakNet în 2005) şi am fost şocat văzând câţi oameni nu cunosc oraşul şi folosesc expresii gen “locuieşti în al 3-lea bloc din spatele blocului de la statia de autobuz”.

Aveam timp liber şi m-am gândit că pot crea ceva util şi ajuta lumea să cunoască mai bine oraşul, plus că nu eram mulţumit de hărţile noi existente pe piaţă. Am desenat o hartă 3D a blocurilor din Bariera Bucureşti unde era reţeaua noastră, iar în 2005 am extins munca la întregul oraş, desenând 18 hărţi de cartiere în format GIF atât în 2D cât şi 3D, ceea ce s-a dovedit o pierdere de timp. Hărţile le-am verificat pe teren prin plimbările mele. Pe lângă hărţile de cartiere am făcut şi o hartă de ansamblu a Ploieştiului GIF cu rezoluţia 4096 x 3072 pixeli care conţinea toate străzile dar doar 100 străzi aveau denumiri, fiind desenate de lăţime dublă pentru a permite punerea denumirii de 10 pixeli. Toate hărţile aveau erori de dimensiuni şi unghiuri, fiind realizate pe baza unei hărţi tipărite fără altă referinţă. Am distribuit hărţile pe hubul de DC++ al reţelei RakNet şi pe Yahoo! Messenger, pe care majoritatea persoanelor aveau 14-18 ani.

În 2007 am lansat o nouă ediţie a hărţilor, aducând multe corecturi în special la proporţiile elementelor din hartă, deşi hărţile 3D fusese mai apreciate, am ales ca noua ediţie să fie doar 2D. La Ploieşti am lucrat cam 3 luni iar ulterior am continuat munca desenând şi oraşele mici din jurul Ploieştiului.

Harta oraşului Plopeni a fost prima hartă realizată de la zero, pe baza unei schiţe în creion, fără a ştii nici măcar străzile în avans (vedeţi poza).

Harta desenata de Teoalida

În 2007 am descoperit că Yahoo! Maps are în zona Ploieşti o poză din satelit de înaltă rezoluţie (Google Maps nu avea), ceea ce mi-a permis în 2008 să refac harta de ansamblu a Ploieştiului la o precizie nemaiîntâlnită anterior.

În 2008 mi-a fost blocat accesul la hubul DC++ RakNet şi nu prea am mai avut contact cu lumea. În 2009 mi-am făcut site iar în 2010 am postat pe site şi hărţile, la download gratuit. Acesta a fost momentul în care hărţile au ajuns şi pe mâna oamenilor serioşi (nu doar copii şi piraţi care pierd timpul pe DC++) printre care firme de taxi şi curierat care ar fi trebuit să mă plătească pentru utilizarea lor.

Simultan cu hărţile am desenat planuri de blocuri şi statirtici ale numărului de blocuri şi apartamente, pentru toate oraşele la care am desenat hărţi dar şi pentru câteva oraşe în plus, inclusiv Bucureşti în 2008. Din asta am prins o pasiune pentru urbanism din România Comunistă care ulterior, în 2008, a evoluat într-o pasiune pentru arhitectura globală (internaţională) şi am început să proiectez propriile concepte de blocuri din care am câştigat şi nişte bani.

Hărţile fusese realizate prin desenarea contururilor în AutoCAD, exportate în bitmap prin print screen-uri, apoi în Paint adăugam culori, numerele blocurilor, simbolurile de case, copaci, etc. O procedură costisitoare ca timp care făcea imposibilă personalizarea hărţii pe nevoile clienţilor.

Aveam o obsesie pentru a desena la dimensiuni exacte pe axele X şi Y, rotunjite la 64, 32, 16 metri, majoritatea blocurilor având 24 x 12 metri atunci când erau în unghi drept, însă când erau oblice aveau alte dimensiuni.

Le distribuiam în format bitmap (PNG) pentru vizualizare pe ecran, pentru că nu toată lumea are AutoCAD. Rezultatul a fost o operă de artă digitală, dar şi utilă ca de exemplu găsirea unui bloc, utilă pentru firmele de taxi şi curierat, etc, însă inutilă pentru măsurători, importare într-o aplicaţie de navigaţie, sau alte scopuri mai profesionale.

Cumpara colectia Harti de la Teoalida – editia 2007

DOWNLOAD

Harta cu blocuri
Designing maps in Paint

Cum am ajuns la harta actuală

În 2008 şi 2009 câteva persoane mi-au oferit bani să fac o hartă a întregului Ploieşti detaliată cu blocuri ca hărţile de cartiere, dar datorită dimensiunii oraşului, asemenea hartă ar fi fost prea greu de realizat prin procedura la care desenam la vremea respectivă, indiferent de suma plătită. În plus împlinisem 18 ani şi viaţa mi-a adus alte responsabilităţi.

În 2012 am descoperit că AutoCAD 2007 a introdus opţiunea de export ca PDF (anterior folosisem doar AutoCAD 2002 şi 2006), ceea ce îmi permitea să realizez hărţi vectoriale care să conţină mai multe detalii ca cele bitmap. Dar nu m-am grăbit să încep datorită numărului mic de vizitatori pe secţiunea în română a siteului.

Am descoperit un grup de clienţi care cumpără hărţi de perete pentru a le pune în birouri, lucru imposibil cu hărţile din 2005-2007. În urma discuţiei cu un potential client în 2014, m-am gândit că ÎN CAZUL în care voi mai desena hărţi, acesta vor fi personalizate pe nevoile clientului, stilul de desen trebuie simplificat, trebuie găsit un compromis al calităţii şi detaliilor pentru economisirea timpului, şi NU vor mai oferi hărţi gratuite pentru uz personal.

O posibilă soluţie ar fi desenarea axelor strazilor, dublate la o anumită lăţime, blocurile desenate simplu dreptunghiular fără formă sau dimensiune precisă şi adăugat numărul blocului. FĂRĂ rotunjiri ale contururilor străzilor, fără parcări şi alei dintre blocuri, fără numărul de etaje, fără simboluri grafice, case, copaci, etc (elemente incluse în hărţile din 2005-2007). Şi fără verificări pe teren. Asta ar reduce timpul de execuţie cu 80-90%.

Am mutat secţiunea în română a site-ului pe un nou domeniu www.teoalida.ro şi numărul de vizitatori a crescut, am decis să mă reapuc de cartografie în ianuarie 2018, după 10 ani de absenţă.

Micul Trianon de la Floreşti

English version   www.teoalida.com/design/palace

Cunosc Micul Trianon de la Floresti inca din 2003, m-am indragostit de el de prima data si chiar am visat ca il voi reconstrui si il voi face casa mea. In 2006 am vizitat zona din nou, de data asta cu o camera foto, ruleta, si hartie si am desenat palatul din pasiune pentru modelare 3D in AutoCAD. Niste lucrari, nu stiu daca de reconstructie sau doar consolidare, au inceput in 2013. Nu sunt implicat in lucrari.

Stie cineva ce filme a filmat Sergiu Nicolaescu la Floresti?
O cautare pe Youtube dupa numele filmului ne-ar ajuta sa vedem cum arata palatul inainte sa-l distruga.

Istoria palatului din Floresti

Nota: Articolul (text fara poze) a fost preluat din ziarul Adevarul din 2005.
Pozele sunt alese dintre cele de pe Google Earth / Panoramio. Credit la cei care le-au facut!

Trianonul de la Floresti

La Floresti, in Prahova, un palat candva plin de maretie se darama si moare incet, strivit de nepasare si de uitare nedreapta. Pe zidurile care stau sa cada am gasit amprenta scuipatului gros si batjocoritor al dispretului proletar, dar si amprenta scuipatului la fel de gros si mai plin de dispret al celor contemporani cu aceste ruine.

De la Moreni, soseaua urca pe un deal impadurit, lasand in urma orasul care de sus se vede asezat ca intr-o copaie. Panglica de asfalt denivelata si peticita pe care am mers lasa locul unui asfalt neted, semn ca am trecut granita in alt judet. Suntem in Prahova si ne indreptam spre Floresti, comuna aflata la doi kilometri de DN1, Bucuresti – Brasov.

Acasa la “cauciucari”

Dupa 1990, francezii au cumparat fabrica de anvelope, raspandind faima cauciucurilor de Floresti. Locuitorii fac parte din breasla “cauciucarilor”, a carei traditie incepe in perioada interbelica. Meserie grea, plina de fum si funingine, fabricarea cauciucurilor a creat de-a lungul anilor o imagine apasatoare pentru comuna, de zona intunecata, pe care e bine sa o ocolesti ca sa nu te murdaresti de funingine. Calatorii care au trecut prin Floresti au apasat din acest motiv pe acceleratia masinii, fara sa se uite prea mult in dreapta sau in stanga. Foarte putini au vazut din fuga masinii, stralucind in soare, coloanele albe ale unui palat care parea coborat pe pamant nu dintr-un alt secol, ci dintr-o alta lume: Micul Trianon.

Nababul Cantacuzino

In 1907, Grigore Cantacuzino, politician influent si bogat al vremii, fost prim-ministru, incepea construirea unui palat care trebuia sa fie copia Trianonului de la Versailles. Tendinta spre rafinament si viata fastuoasa ii adusese printului Cantacuzino porecla de Nabab, politicianul fiind in acelasi timp invidiat si admirat de catre contemporani. Si pentru ca unui nabab nu ii sta bine daca nu este si galant, Grigore Cantacuzino a hotarat sa construiasca un palat asemanator celui din Versailles, pe care sa-l daruiasca fiicei sale Alice Cantacuzino, careia poporenii din Floresti i-au spus simplu: Domnita. Finalizat in 1914, palatul a reprezentat o minune autohtona pentru acele timpuri. In palat, 365 de camere isi asteptau cuminti randul la locuit, intr-una din cele 365 de zile ale anului. Saloane de dans fastuoase, terenuri de golf si de echitatie, precum si o piscina imbogateau zestrea palatului. Domeniul Cantacuzinilor de la Floresti cuprindea aproape 200 de hectare si se intindea pana la Cap Rosu, un catun asezat aproape de dealurile care urca spre Campina.

In razboaie mor si palatele

Fastuos si rafinat, palatul Nababului si-a inceput existenta cu o mare provocare: Primul Razboi Mondial. Palatul a fost pradat de nemti, zic unii, altii afirma ca datorita acestora a fost oprit jaful. Celebrul general von Paulus a fost cucerit de frumusetea si rafinamentul constructiei pe care a considerat-o o copie perfecta a palatului de la Versailles. Daca datele din timpul Primului Razboi Mondial sunt confuze, cele din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt categorice: la sfarsitul razboiului, Armata Rosie a devastat fara mila palatul.

Dupa plecarea rusilor, a urmat cel de-al doilea jaf pus in practica de populatia din zona. Localnicii au furat tot ce s-a putut fura. Caramizile din pereti, fierul din constructie, piatra scumpa, acoperisul, ferestrele, usile, covoarele si mobila. Distrugerile si furtul au fost o stare de spirit a acelor ani, iar autoritatile slabe si politizate nu au reactionat. Dimpotriva, au contribuit la jaf si distrugere. Guvernul Petru Groza a cazat, se spune, in palat o mare satra de tigani. Dincolo de adevar si fabulatie un lucru este sigur: la sfarsitul deceniului cinci din secolul trecut, palatul s-a transformat intr-o imensa latrina. In anii care au urmat, s-a luat hotararea ca aici sa functioneze sediul CAP-ului din comuna. Infrigurati si cu cizmele pline de noroi, tractoristii care veneau din camp intrau in saloanele de dans sa bea un ceai cald si injurau vartos: “Ai dracu’ boieri! Ce bine traiau! Au supt atatia ani sangele poporului!”


Timpul ruinelor

La palat ajungi mergand pe o straduta ingusta, care te duce catre o poarta de intrare unde poarta nu mai exista. Niciun panou sau indicator nu semnaleaza prezenta in zona a palatului. Trecem de poarta tiganeasca a palatului si pasim pe iarba unui maidan caruia nu-i lipseste nimic pentru a fi pe picior de egalitate cu maidanele sordide ale mahalalelor de la marginea marilor orase. Doua vaci si un cal pasc nestingherite in iarba presarata cu PET-uri, pungi de plastic si pachete goale de tigari. Buturugile pomilor taiati zambesc ciuntite langa baligi de cal. Inconjurata de buruieni inalte, o groapa imensa ranjeste din mijlocul parcului. Inaltam fruntea si zarim maretul palat aflat in ruina, care asa cum e, ranit de moarte, este inca demn. Coloanele albe si zvelte tasnesc spre cer, amintind de o glorie trecuta. Pe un perete inca neprabusit, cineva a scris stangaci: “Pericol de prabusire.”

Parcul este taiat in doua de o poteca serpuitoare. O femeie cu parul alb paseste cu sfiala pe poteca, avand aerul unui om care a intrat fara voie pe o mare proprietate. Are casa vecina cu parcul palatului. Si-a cumparat teren acum cativa ani, pentru ca: “aici e aerul tare”. Sambata si duminica se uita la vizitatorii care vin in parc din Bucuresti, din Dambovita si din Prahova. Fac gratare, dau drumul tare la muzica si lasa in urma mizerie. Cand se scoala dimineata si iese in curte arunca o privire si la palat. Ii pare rau de el. “A fost un palat frumos! S-a prapadit in timpul razboiului!”, ofteaza Maria Popovici. Oamenii au auzit ca i se spune Micul Trianon, dar habar nu au ce inseamna. Nici ea nu stie de ce ii zice asa. Acum a pus Primaria un gardian sa pazeasca noaptea, ca furau oamenii pe apucate, tot ce se putea lua. “Ar fi pacat sa se darame!”, spune dand din cap cu mahnire. Apoi pleaca pasind cu grija pe poteca. Se grabeste sa ajunga la Cap Rosu unde o asteapta barbatul sa cumpere lemne. Maria Clinci trece si ea prin parcul palatului. Merge la sipot sa ia apa pentru ca acolo e cea mai buna apa din comuna. Spune ca in serile de vara in parc vin indragostitii sa viseze si sa se sarute langa Palat. “In loc de zona turistica, avem ruine!”, regreta femeia.

Domnita

Printesa Alice Cantacuzino, supranumita de poporeni Domnita, a plecat din palat cand au venit rusii. Cand a plecat Domnita, Elena Samoila avea sase ani. Isi aminteste ca a venit fratele ei cu avionul si a luat-o. Cand era copil mergea la palat sa adune cioburi colorate de la farfuriile sparte, din care facea case si gradini fermecate pentru papusi. Domnita era o femeie apriga si frumoasa, care umbla toata ziua calare. Veneau la palat fel si fel de boieri de la Bucuresti si faceau petreceri cu lumini multe si cu muzica. “La ruine nu mai vine nimeni! Doar boschetarii!”, spune femeia. “Nu mai traiesc eu sa vad palatul refacut, cum a fost inainte!”, se hazardeaza Elena Samoila. Are 74 de ani, dar se tine dreapta si paseste cu hotarare pe langa ruine.

  
 

Inca cincizeci de ani de uitare

In 1960, dupa ce fusese sediu de CAP si cazarma militara, palatul a fost trecut sub obladuirea autoritatilor locale. Era inceputul unui nou dezastru. Au urmat aproape 30 de ani de nepasare si dispret total, din cauza faptului ca din 1965 o inspiratie nefericita a autoritatilor a dus la construirea in parcul palatului a unui spital TBC. Spitalul s-a transformat de-a lungul anilor intr-o sperietoare pentru turisti si chiar pentru localnici. Unele surse medicale afirma ca bacilul TBC este in prezent infiltrat in tencuiala zidurilor si ca pamantul din parc ar trebui decopertat si inlocuit pentru a fi inlaturat temutul bacil. In 1982, planurile lui Ceausescu de refacere a palatului s-au naruit tot din cauza Spitalului TBC.

La distrugerea palatului au contribuit si desele filmari efectuate in incinta lui pentru realizarea unor productii cinematografice grandioase, in perioada antedecembrista. Filmarile facute sub obladuirea regizorului Sergiu Nicolaescu au contribuit la degradarea palatului. Dupa 1990, ignoranta si dispretul comunistilor au fost inlocuite cu ipocrizia si dispretul primarilor tanzitiei. Pentru a nu risca sa cadem intr-un derizoriu cerc vicios nu am transformat acest reportaj intr-o ancheta. Suntem siguri ca atat la Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Prahova, cat si la Ministerul Culturii si Cultelor am fi primit acelasi raspuns sec: “Nu exista bani pentru renovarea palatului!” Am constatat la Primaria Floresti ca problema spinoasa a renovarii palatului a fost intoarsa in mod neprincipial catre presa, careia se incearca a-i fi pusa in carca tergiversarea problemei renovarii. Marius Soare, consilier al Primariei, s-a aratat foarte revoltat de faptul ca presa a scris de foarte multe ori despre palatul din Floresti si: “nu s-a rezolvat nimic!”, uitand sa fie revoltat de faptul ca scaunele pe care stau consilierii si primarul nu s-au daramat inca. In timp ce in occident o simpla piatra devine istorie, cultura si obiectiv turistic profitabil, la Floresti, singura copie din lume a Palatului Trianon din Versailles nu inseamna nimic.

Peste ruine si peste oameni pluteste un nor negru si greu de lehamite si nepasare.

Mai multe poze: http://entertainment.webshots.com/album/573565104jSqRYM?start=0

NEWS – reconstructia a inceput?

Domeniul Cantacuzino se intinde pe circa 3 km de-a lungul Vaii Prahovei, cuprinde 7 cladiri contruite in 1830-1850, o biserica, plus turnul de apa de asemenea construit in anii 1830, care oferea o vedere panoramica asupra Vaii Prahovei pana cand scara din beton s-a prabusit in anii 1990. In parc se afla un lac, candva fiind alimentat din raul Prahova prin canale, lacul are o insula pe care se ajunge pe un pod din beton scluptat care da impresia ca este din lemn. Cele 7 cladiri din secolul 19 gazduiesc spitalul TBC. O a 8-a cladire pentru spital s-a construit in perioada comunista.

Palatul a fost retrocedat urmasilor Nababului, care l-au vandut in 2009 lui Radu Tudorache, primul consultant al Google in Romania.

In 2012 a fost imprejmuit cu un gard… din pacate amatorii de poze nu mai au acces.

In 2013 au inceput niste lucrari, s-au montat schele de sustinere si au fost indepartate pietrele instabile, nu e clar daca sunt lucrari de reconstructie sau doar de conservare a ruinelor, nu e clar nici de unde ar veni fonduri pentru lucrari, cine e dispus sa riste sa investeasca bani intr-un monument care desi e frumos, s-ar putea sa nu ajunga niciodata la recuperarea investitiei?

In timpul “reconstrucitiei”, peretele din stanga intrarii principale a fost distrus (vizibil in video-ul de mai jos, comparati cu poza aeriala EyeCloud). Intr-adevar era un perete crapat.

Video din 2013
Asa arata interiorul palatului in prezent, cu schele si curatat partial de moloz.
La 2:40-3:10 puteti vedea poze vechi, cu acoperisul si cosurile intregi (dinainte de 1977, poate chiar dinainte de razboi?)

Flmare cu drona

Locatia Micului Trianon vazuta din satelit in Google Maps

View Larger Map

Model 3D in AutoCAD – reconstructia desenata de mine

Locuiesc in Ploiesti, cunosc Micul Trianon de la Floresti inca din 2003 adica de cand aveam 14 ani, l-am vizitat in 2003 m-am indragostit de el de prima data si chiar am visat ca il voi reconstrui si il voi face casa mea, dar eram doar un copil lipsit de posibilitati. In 2006 am vizitat zona din nou, de data asta cu o camera foto, ruleta, si hartie. Am masurat fiecare zid si piatra, chiar si cele ale cosurilor (ale celor prabusite). Am facut cateva schite pe hartie plus cam 100 poze din toate directiile posibile, exterioare si interioare, sa nu scape vreun detaliu. Apoi acasa l-am desenat folosind AutoCAD din pasiune pentru modelare 3D.

Poate as fi vrut sa desenez (si) Castelul Peles sau Palatul Parlamentului, dar acesta, fiind ruina si neingrijit, nu muzeu, am avut acces peste tot si l-am putut masura, totusi este suficient de bine pastrat ca sa-mi dau seama de aranjarea interioara a camerelor, peretii subsolului sunt intacti iar la parter si etaj se poate vedea unde a fost perete si unde arcada.

Majoritatea distrugerilor s-au petrecut in anii ’90. Cand l-am vizitat in 2003 bucati din podea mai erau intregi, dar in 2006 se furase. Peretele din spatele coloanelor s-a prabusit in 2006, desi imi da impresia de demolare cu mana omului, iar tavanul a ramas atarnat pana in 2007.

Perspective aeriene
 
 

Fatadele principale
 

Perspective de la sol
 

Vederi interioare
Interiorul e desenat simplu si fara ornamente, pentru a nu supraincarca desenul.
 
 

Plan si fatade

Vederi FUNNY
Stanga: modelul 3D in format wireframe. Puteti numara poligoanele?
Dreapta: “Am construit fundatia, planseele, acoperisul, si scarile, am instalat toate usile si ferestrele, chiar si burlanele, am cumparat inclusiv perdelele… cred ca n-am uitat nimic, ne mutam acum?”

Istoria proiectului 3D Micul Trianon

Octombrie 2006: am vizitat palatul dupa 3 ani de cand l-am descoperit, am facut poze, masuratori, am desenat primul model 3D detaliat in AutoCAD.

Ianuarie 2007: am vizitat din nou palatul si am facut noi masuratori, am corectat modelul 3D care avea cateva elemente subdimensionate.

Octombrie 2009: multumita cumpararii unui calculator mai performant (2 GB RAM in loc de 512 MB), am imbunatatit nivelul de detaliere, am adaugat ochiuri mici de geam in toate ferestrele, am pus pe site 15 imagini renderizate in loc de 2 imagini cum fusese anterior (site-ul fusese creat in Aprilie 2009).

Mai 2014: prima redesenare semnificativa din 2007 incoace. Ideea era sa reflecte cunostintele mele actuale de AutoCAD, noi texturi, plante, etc. Dar in final am redesenat multe, alungit cladirea cu 2 metri multumita unor prieteni care aiu vizitat palatul in 2011 cu o ruleta cu laser (au masurat ceea ce eu nu puteam masura cu ruleta de 3 metri). Inaltat subsolul cu 50 cm (o greseala cam rusinoasa de masurare), redesenat scarile exterioare, imbunatatit interiorul, desenat scarile interioare (nu fusesera desenate), imbunatatit cornisele rama geamurilor ingustata, plus corectarea unor greseli geometrice care se puteau vedea in renderizarile 3D din 2009. In plus am desenat planuri detaliate si elevatii in 2D (un plan schematic desenasem inca din 2003).
Il voi folosi pentru prezentarea serviciilor de proiectare AutoCAD 2D & 3D.

Am observat ca Micul Trianon a fost proiectat in sistemul metric, multe din detaliile sale au dimensiuni precise fara prea multe zecimale. Dimensiunea intre axele peretilor exteriori este de 43 × 35 metri, iar cornisa de la acoperis se intinde 1 metru de la axa peretilor.

Diferentele dintre modelul 3D desenat de mine si Micul Trianon de la Floresti

Culorile: m-am inspirat din Grand Trianon de la Paris. Micul Trianon e alb, monocolor. azi unele zone sunt innegrite de timp.
Tamplaria: din nou m-am inspirat din Grand Trianon. La Floresti nu a fost montata niciodata.
Ornamente sub ferestre si in balustrada terasei: din nou inspirat din Grand Trianon. Nu a existat asa ceva la Floresti, nu stiu daca se planuia montarea vreunor ornamente sub ferestere, dar in balustrade ar fi trebuit montat ceva, la redesenarea din 2014 am adaugat ornamente si sub ferestre.
Cosurile: am sters unul din cosuri (chiar cel ramas in picioare) pentru a da un surplus de frumusete prin simetrie. Palatul original avea 5 cosuri, ele sunt inca vizibile unde s-au prabusit.
Cele 3 ferestre catre terasa de est: acel perete s-a prabusit de mult, n-am de unde sa stiu ce ferestre erau pe el.
Peretii interiori: resturile de pereti interiori la imbinarea cu peretii exteriori, plus subsolul intact, m-au ajutat sa ghicesc planul interior. Dar nu garantez ca am nimerit 100% corect, mai ales la numarul de usi si pozitia lor.
Acoperisul: pe cosurile prabusite am putut masura ca acoperisul avea o panta cam de 2:5, am respectat panta in desenul meu, DAR nimeni nu stie cum arata acoperisul original, este posibil sa fi avut mansarda sau pod cu ochiuri?
Fantana: am apropiat-o de palat cu 10 metri din motive estetice.
Ornamente: palatul e extrem de bogat in ornamente greu-imposibil de desenat 3D in AutoCAD. Desenul 3D e deja destul de complex incat sa dea crash-uri AutoCAD-ul.

Acestea sunt cele 2 Trianonuri de la Paris, observati similaritatile cu desenul meu?
Grand Trianon, Paris Grand Trianon, Versailles Grand Trianon, Versailles

Model in The Sims 2

Pentru cine nu stie jocul: am construit o casa in The Sims dupa regulile jocului inspirata din Micul Trianon, 26 x 21 m / 586 m² in versiunea 2009, 28 x 21 m / 672 m² in versionea 2013, pe un teren de 50 x 50 m (cel mai mare teren disponibil in joc), o casa mai mare de atat ar fi ingreunat rularea jocului.
O reconstructie precisa in The Sims e imposisibla, jocul avand cam 4000 obiecte (mobila, plante, usi, ferestre, tapet, podele, etc), inaltimea etajului e standard si nu poate fi modificata.

 
 

Planuri si fatade
  
  

Design interior
  
  
  

Download link: Palace Trianon Floresti by Teoalida.Sims2Pack.
Expansion pack necesar: University, Nightlife, Apartment Life.
Pentru alte cladiri celebre reconstruite in The Sims vizitati http://www.teoalida.com/thesims/tag/reallife/ (Palatul Parlamentului, Castelul Peles, plus altele din strainatate).

Planuri blocuri

În 2005-2007 simultan cu hărţile, am desenat în Paint planuri la toate modelele principale de blocuri din Ploiesti şi din oraşele apropiate. Planuri aproximative pe baza poziţiei geamurilor la exterior plus intrând în casa scării pentru a vedea poziţia uşilor, cu dimensiuni estimate. Probabil unii dintre voi aţi zice că am făcut o muncă neserioasă, dar la vremea respectivă nu aveam posibilitatea să fac ceva mai de calitate.

Descarcă Planurile Blocurilor.doc

Plan apartamente în AutoCAD

Tot în 2005-2007 am făcut planuri precise în AutoCAD pentru aproximativ 10 rude şi prieteni în ale căror apartamente am avut acces şi le-am măsurat.

Vă anunţ că pot face planul apartamentului în format AutoCAD .DWG pentru oricine din Romania, pe GRATIS, atâta timp cât mă va ajuta să îmi îmbunătăţesc studiul arhitecturii comuniste. Nu trebuie decat să îmi daţi cotele exacte (puteţi face o schită în creion sau în Paint şi eu o voi transforma într-un desen profesional în AutoCAD).

Şi dacă nu sunteţi interesat de plan AutoCAD, puteţi trimite planul dumneavoastră pentru a il pune la colecţia mea de apartamente.

În ultimii ani s-au dezvoltat site-urile de imobiliare, unele site-uri afişeaza planuri schematice la toate apartamentele aflate la vanzare, altele afişeaza planuri originale scanate de către proprietari. Asta îmi permite să redesenez în AutoCAD planurile la aproape toate blocurile, mai precis decât ce am desenat în Paint în 2005-2007, dar oare va fi utilă cuiva asemenea muncă în AutoCAD? Aştept comentarii!

Planul blocului meu Planul blocului meu

Desenasem planul bloculul în 2007 imediat ce m-am mutat, dar nu era tocmai corect. L-am corectat în 2016 după ce preşedintele blocului a cumpărat de la primarie planurile originale de la momentul construirii blocului (deci se pot găsi!)
Planul blocului meu

Cum se desenează un bloc?

Am vizitat un apartment înarmat cu o ruletă şi am făcut schiţa în creion, iar acasă l-am desenat în AutoCAD şi mobilat.
Apartament 4 camere Apartament 4 camere

Pe lângă apartamentul care mi s-a cerut să il desenez, am desenat întregul bloc din interes propriu. A fost suficient să intru în unicul apartament de 4 camere de la parter ca să desenez întregul bloc cu apartamente de 2 si 3 camere.
Planul blocului meu

Alte planuri (desenate în 2005-2007)

La vremea respectivă nu desenam mobila şi toate detaliile. Aveam 16-18 ani.
Planuri apartamente

Vizitaţi şi Apartment Design, planuri şi modele 3D de blocuri desenate de mine, unele inspirate din diverse ţări din lume, altele 100% concepţie proprie.