Harta Piteşti

Deschideţi harta pe tot ecranul. Legendă culori:
 1950-1965  1960-1970  1965-1975  1970-1980  1975-1985  1980-1990  1985-1990 

Despre hartă

Am făcut aceasta hartă pentru a oferi tuturor cunostinţele mele acumulate de-a lungul timpului.

Experienţa personală îmi permite să spun anul construcţiei oricărui bloc din România (cu aproximatie de +/- 5 ani) doar uitându-mă la poza din satelit, iar cu Google Street View spun numărul de apartamente şi camere din apartamente (în 90% din blocurile comuniste).

Realizarea unei harţi îmi ia cam 1-2 ore per oraş de 100.000 – 300.000 locuitori, să studiez poza din satelit şi Google Streetview că să îmi dau seama de anul construcţiei blocurilor şi să trasez poligoanele KML în Google Earth.

Notă: este posibil ca un număr redus de blocuri să fie construite în afara perioadelor indicate. Voi modifica poligoanele în funcţie de cum evoluează cunostinţele mele + greşelile raportate de voi.

În viitor voi face o hartă detaliată cu detaliile fiecărui bloc (anul construirii, risc seismic, numărul de etaje şi apartamente, plus releveu) aşa cum am făcut la Ploieşti. Aceasta va lua cam 30 ore în cazul Piteştiului.

Harta Pitesti cu anul constructiei blocurilor

Despre mine

Sunt Teoalida din Ploieşti şi mă pasionează tot ce e legat de arhitectură, urbanism, cartografie, geografie, maşinile, desen tehnic în AutoCAD, îmi place să scriu articole şi să compun baze de date în Word / Excel. Am făcut acest site pentru a prezenta diverse lucrări realizate, pentru prieteni, pentru vânzare şi pentru eventuale colaborări.

Toate articole, desenele, documentele Word şi bazele de date Excel de pe site, reprezintă munca mea personală! Exceptie unele fotografii, care au link la sursa originală. Canal YouTube: Ploiesti Citizen.

Mă puteţi contacta pe Live chat, pe Facebook sau la email email image

Hartă interactivă cu informaţii despre blocuri

Harta cu blocuri in Google MapsStudiez arhitectura comunistă din 2005 iar asta îmi permite să ghicesc anul construirii oricărui bloc din România doar uitându-mă la poza din satelit, plus numărul de apartamente cu ajutorul Google Streetview.

Am compus în Excel o bază de date cu blocurile (adresă stradă, coordonate GPS, anul construirii, număr etaje şi apartamente, relevee) pe care am integrat-o în Google Maps, culorile blocurilor indicând anul construcţiei.

Un proiect UNIC în România realizat voluntar (iniţial am făcut pentru Singapore în Septembrie 2017), pentru Ploieşti (în Ianuarie 2018), apoi oraşele mici din judeţul Prahova (în August-Noiembrie 2019), Târgovişte (în Ianuarie 2020).

Fiindcă ar lua câţiva ani să extind proiectul la nivel naţional, în Februarie 2020 am făcut hărţi pentru restul oraşelor mari colorând cartierele în funcţie de anul construcţiei, în loc de fiecare bloc în parte.

Hartă cu blocuri desenată în AutoCAD pentru pus pe perete

Harta cu blocuriLa scurt timp după conectarea la internet în 2005 văzând că nu există hărţi digitale cu blocuri, am decis să desenez voluntar propriile hărţi în AutoCAD şi apoi colorate în Paint, pentru Ploieşti (18 hărţi pe cartiere) plus alte 12 oraşe din împrejurimi, pe care le-am distribuit în format digital PNG.

Am făcut statistici ale numărului de blocuri şi apartamente pentru toate oraşele de pe raza de 100 km din jurul Ploieştiului, plus planurile blocurilor standard.

Pasiunea a evoluat în 2008 către arhitectura internaţională şi nu m-a mai interesat România până în 2018 când am desenat o nouă hartă în AutoCAD a întregului Ploieşti, în scopul de a vinde hărţi de perete tipărite.

Palatul Cantacuzino “Micul Trianon”

Micul TrianonProbabil cea mai frumoasă operă de artă grafică 3D în AutoCAD, aceasta este un fel de reconstrucţie virtuală a Palatului Cantacuzino “Micul Trianon” din Floreşti-Prahova, desenat voluntar iniţial în 2006 şi reimbunatatit în 2014.

Există programe speciale pentru arhitectură (ArchiCAD, Revit, Blender) care fac randări de calitate mai bună ca AutoCAD-ul, dar la cât de puţin am câştigat din meseria asta, nu se justifică să cumpăr alte licenţe.

.

.

.

Geografie

Geografia RomanieiPasiunea pentru geografie a început pe timpurile când eram la grădiniţă, de-a lungul timpului am realizat mai multe lucrări despre geografia României (şi nu numai):

– Împărţirea administrativă actuală, cea în regiuni şi raioane, plus judeţele interbelice. Tabele cu populaţia oraşelor, anul înfiinţării şi coordonate GPS. Plus Hartă interactivă cu oraşe clickabile.

– Listă munţi, dealuri, câmpii, vârfuri, râuri, lacuri, etc.

– Listă drumuri naţionale şi căi ferate.

– Lista oraşelor din lume.

Desene arhitectură în AutoCAD (english)

Planuri de apartamentePasiunea pentru arhitectură datează din copilărie, dar doar în 2008 m-am apucat serios de muncă, desenând câteva zeci de modele de case şi blocuri, unele inspirate din arhitectura internaţională, altele concepţie proprie, un oraş virtual proiectat inteligent… cum nu veţi vedea prea curând în România!

O varietate de apartamente, de la garsoniere de 30 m² până la penthouse-uri de 6 camere şi 200 m², suprafaţă medie de 100 m² şi 30 m² de persoană (pentru comparaţie, apartamentele din Bucureşti au în medie 55 m² şi 20 m² de persoană). Case individuale şi înşiruite, ca şi complexe de case, de la 40 m² până la peste 400 m² si 7 dormitoare.

.

Planuri de caseDe când am chatul în 2012 sunt contactat de persoane individuale, dar şi arhitecti şi dezvoltatori imobiliari, pentru servicii de arhitectură-design. Multe persoane m-au încurajat să încep o carieră profesională în arhitectură, dar a desena clădiri pentru clienţi s-a dovedit o meserie nu prea placută comparat cu a desena clădiri dupa propriile reguli ca hobby artistic, din cauză că 90% persoane cer planuri gratis iar restul 10%, clienţii care mă plătesc îmi consumă prea mult timp pentru banii oferiţi, cerând nenumărate modificări. În 2016 am renunţat la a oferi servicii de arhitectură.

Dacă construiţi o casă sau un bloc şi puteţi plăti un arhitect, vă pot pune în legătură cu architecţi cu diplomă.

Desene de interior în AutoCAD (english)

Design interiorAm desenat şi mobilă şi design interior, din pasiune de modelare 3D. Câteva piese de mobilier le-am desenat pentru apartamentul meu şi pentru mama mea care lucra la o firmă de mobilă în 2001-2003.

Lipsa de clienţi în domeniul mobilei comparat cu clienţii din arhitectură, m-a prevenit să acumulez experienţă.

.

.

.

Desene de maşini în AutoCAD (english)

Masini desenateO altă pasiune de-a mea sunt maşinile, colecţionam poze şi date tehnice cu care îmi făcusem o proprie enciclopedie auto despre maşinile produse în lume. În plus, între 2000 şi 2007 desenam propriile maşini marca Teoalida, în Paint şi mai târziu AutoCAD. Nu sunt maşini foarte moderne, dar sunt masini desenate la un nivel înalt de detaliere.

.

.

.

.

Enciclopedia de maşini (english)

Enciclopedia autoDin pasiune pentru scris şi făcut tabele, statistici şi analiză de date, din 2003 încoace am făcut o enciclopedie auto. Copiind date tehnice din reviste, am creat liste în format .DOC şi tabele în format .XLS. Incluzând un tabel cu peste 20.000 modele auto care se vând în Europa, care mi-a luat peste 1000 ore de muncă.

Un hobby care s-a transformat în mod neintenţionat într-o sursă de venit în 2012, am descoperit că diverse companii cumpără astfel de baze de date. Am extins proiectul către maşinile din America şi Asia iar în 2015 le-am văndut la peste 100 de clienţi: magazine de piese auto, firme de asigurări, programatori care fac site-uri web sau aplicaţii de mobil, etc, chiar şi unii din marii producători de maşini folosesc baze de date create de mine.

Proiecte în Word şi Excel (ro / en)

HDB DatabaseÎmi place să colecţionez date şi să le scriu în Word şi Excel, mulţi ani realizam totul manual, dar începând 2015 fac şi web scraping, adică creearea de scripturi în Visual Studio care extrag automat datele de pe site-uri, cu o viteză medie de 1 pagină pe secundă.

Vedeţi lista bazelor de date (100+) realizate. Aştept idei de noi proiecte!

Colecţii de bancuri, adunate din ziare şi scrise în Word în 1998-2000.

Poveştiri umoristice, scrise în Word din proprie imaginaţie, în 1998-2003 (nu le mai fac publice datorită reacţiilor nedorite din partea unora).

Baza de date a muzicii cu rating în funcţie de preferinţele mele, începută în 2005 şi menţinută şi în ziua de azi (probabil unul din cele mai INUTILE lucruri făcute de mine).

Baza de date a blocurilor din Singapore, începută în 2009 voluntar ca hobby, abandonată în 2010 şi reînviată în 2014 pentru a o vinde, fiind cumpărată de agenţii imobiliare, firme de telecomunicaţii, curierat, etc.

Baza de date a complexelor din Hong Kong, peste 1000 complexe rezidenţiale, făcută în 2011 pentru o companie de asigurări din Statele Unite (prima mea lucrare majoră făcută la cererea cuiva şi nu ca hobby personal).

Baza de date a blocurilor din România, realizată în 2018 pentru Ploiesti şi extinsă ulterior către alte oraşe.

Baza de date a telefoanelor mobile, realizată prin web scraping în 2016, peste 8000 modele de celulare.

Alte desene în AutoCAD (english)

Desen grafic in AutoCADNu mă limitez doar la case, blocuri, mobilă şi design interior, aici vedeţi alte chestii desenate de mine în AutoCAD pentru diverşi clienti.

De exemplu planuri de clădiri cu poveşti “speciale”, desenate pentru Michael Lee, un artist din Singapore care le picta pe pânză.

.

.

.

.

Studii la diverse tari, arhitectura şi piata imobiliară (english)

Orasele lumiiÎmi place să explorez lumea cu Google Earth şi Streetview şi să citesc site-uri din fiecare ţară.

Am studiat arhitectura, piaţa imobiliară şi condiţiile de trai, scriind articole despre următoarele ţări / regiuni: North America, Latin America, Europe, North Korea, South Korea, Japan, China, Hong Kong, Singapore, Malaysia, Vietnam, Philippines, India, Africa.

Vizitaţi şi pagina Topul celor mai frumoase 10 oraşe din lume şi Cele mai înalte clădiri de-a lungul istoriei!

.

Construcţii în The Sims (english)

Oraşe în The Sims 2Înainte de a intra în domeniul arhitecturii în AutoCAD, mi-am arătat pasiunea de urbanism în The Sims 2 unde în 2006-2008 am construit oraşe întregi cu blocuri decorative, nefunctionale în scopul jocului.

Pe lângă aceste oraşe, am construit peste 40 case funcţionale în scopul jocului pe care le ofer la download gratuit pe site-ul meu. The Sims 2 este jocul meu preferat (şi probabil majoritatea studenţilor la arhitectură cărora le plac jocurile, joacă The Sims).

Chestii făcute de mine despre jocuri (english)

The Sims 2 house designJocurile sunt partea cea mai PUŢIN importantă din viaţa mea, îmi petrec maxim 5% din timpul stat la calculator în jocuri, uneori trec câteva luni fără să intru în vreun joc. Îmi place să lucrez în Word şi Excel făcând tabele şi statistici, inclusiv despre jocuri! De exemplu măsurând viteza fiecărei maşini din joc şi creând un grafic.

Age of Empires, jocul pe care îl jucam cel mai mult prin 1998-2002.

Beetle Crazy Cup, un căcat de joc cu curse de maşini, gameplay foarte slab, dar e unul din puţinele jocuri pe care îl puteam juca în 2 la un calculator, cu prietenii care veneau în vizită.

Caesar 3, cel mai bun joc city-building (jucat 2005-2007 şi 2011).

Caesar 3Grand Theft Auto Vice City şi San Andreas (jucate 2005-2006 şi SA-MP 2010-2011).

Need for Speed Porsche 2000, Hot Pursuit 2, Underground (jucate 2003 -2007).

The Sims 2 şi 3, jocul preferat al meu şi probabil al oricărui student la arhitectură (jucat în 2005-2008 şi 2012-2013).
Alte jocuri preferate (dar despre care n-am avut ce tabele sa fac): Bridge Builder / Bridge Construction Set, Railroad Tycoon 2 şi 3, Quake 2 şi 3, Worms, etc.

Jocuri prea vechi?

De când am internet în 2005 am găsit şi alte lucruri de făcut decât să pierd timpul în jocuri. Am descoperit că există mult mai multe jocuri şi am decis să nu le mai încerc. Am o vârstă şi multe alte responsabilităţi ca să mai am timp de jocuri. Dacă ma plictisesc de muncă în AutoCAD, prefer să mă joc în acelaşi AutoCAD în scop creativ sau să fac o bază de date în Excel. Dacă totuşi am chef de jocuri, prefer să joc aceleaşi jocuri pe care le jucam şi în copilărie, decât să caut jocuri noi. Citiţi mai multe: Teoalida şi jocurile.

Istorie

În timp ce majoritatea oamenilor işi petrec timpul liber ieşind cu prietenii, jucând jocuri sau uitându-se la filme, eu încă din copilărie mi-am dezvoltat hobby-uri creative. Asta s-a întâmplat şi din cauză că în copilărie familia mi-a limitat foarte mult viaţa socială, mă jucam cu alţi copii doar când prietenii de familie veneau la noi în vizită sau mergeam noi la ei, nu puteam ieşi afară singur, etc, nu aveam ce altceva să fac decât să stau la calculator, îmi petreceam timpul în AutoCAD, Word, Excel, făcând voluntar lucruri, uneori inutile, dar care rămân pentru totdeauna şi le public pe acest site (jocurile şi filmele nu sunt tot o activitate inutilă?).

Prezenţa mea online a început în 2009 cu teoalida.webs.com, un site cu 10 pagini în engleză. L-am extins ajungând în 2012 la 50 pagini în engleză şi 3 pagini în română, aveam 200 vizitatori pe zi, prea mult pentru un hosting gratuit de la Webs.com, motiv pentru care am trecut la WordPress pe hosting şi domeniu plătit www.teoalida.com, care includea un subfolder www.teoalida.com/ro pentru paginile de interest românesc (Harta Ploieşti, Micul Trianon, Geografia României), plus o versiune în română a primei pagini “despre mine”. În 2017 am mutat secţiunea în română pe un domeniu separat www.teoalida.ro şi am scris articole noi.

De când am descoperit programele de chat pentru site-uri în 2012, vizitatorii au început să îmi solicite serviciile şi am abandonat hobby-urile neproductive pentru a mă concentra pe lucrări la cererea clienţilor, în special arhitectură, unde am avut adeseori probleme în a convinge clienţii să mă plătească şi să termin fiecare lucrare la timp. Veniturile mele au crescut de la an la an, mai ales cele din vânzarea de baze de date gata făcute, încât nu a mai avut nici un rost să fac noi proiecte “la cerere”.

Dacă vreţi să ştiţi mai multe despre viaţa mea personală şi toată evoluţia hobby-urilor mele în afacerea actuală, citiţi tot jurnalul: Viata lui Teoalida.

Mesaj pentru cei care îmi solicită serviciile

Nu am un job full-time, ultimii ani mi-am ocupat timpul lucrând la cererea clienţilor (freelancing), dar azi majoritatea banilor vin din vânzarea lucrărilor gata făcute (magazin online), fac şi proiecte voluntare atunci când pot ajuta un număr mare de oameni, creşte traficul pe site şi implicit, vânzările.

Pe lună, teoalida.com are ~60.000 vizitatori iar teoalida.ro 3.000 vizitatori, ~600 persoane mă contactează pe chat sau email, din care ~50 sunt clienţi care îmi cumpără lucrările sau mă plătesc pentru diverse servicii (2019) în timp ce restul îmi mulţumesc pentru informaţiile gratuite oferite pe site.

Pentru cei care îmi daţi mesaje “poţi face un proiect pentru mine?” gândiţi-vă că primesc astfel de mesaje aproape zilnic din străinătate şi nu am timp să vă ajut pe toţi (aşa cum făceam cu ani în urmă). Proritizez proiectele în funcţie de numărul de beneficiari. Dacă aveţi idei de un proiect util la mii de oameni, vă aştept, dacă aveţi nevoie de 15 minute de consultaţie, vă aştept. Dar dacă vreţi un proiect de casă sau orice altceva care va lua ore bune şi nu va avea utilitate altora decât ţie, nu îmi consum timpul meu pentru proiectul tău, ci te voi pune în legătură cu partenerii mei care oferă servicii la preţuri care încep de la 10$/oră.

De exemplu: în 100 ore pot desena 10 case (arhitectură), dacă fiecare m-ar plăti as încasa câteva sute de euro per proiect şi aş ajuta 10 familii să îşi construiască o locuinţă, sau pot desena voluntar o hartă a Bucureştiului cu blocuri clickabile ca la Ploieşti. Ce credeţi că aleg? Harta, fiindcă aş ajuta 2 milioane de oameni, chiar dacă nimeni nu mă va plăti.

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii gratuite oferite pe site.

Cât de sigure sunt blocurile cu bulină şi fără bulină?

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă cam de 20% între preţurile apartamentelor dinainte de 1977 şi cele de după 1977. Observ diverse persoane care întreabă în ce cartiere din oraş se găsesc blocuri construite după 1977. Populaţia României crede că toate blocurile dinainte de 1977 sunt nesigure iar cele de după 1977 sunt sigure. GREŞIT!

Expertize tehnice s-au făcut DOAR la blocurile care au suferit avarii la cutremurul din 1977 şi riscă să se prăbuşească la următorul cutremur. Dar majoritatea blocurilor au trecut marele cutremur din 1977 fără nici o crăpătură, ele au şanse să treacă prin încă un cutremur fără avarii semnificative.

Blocurile construite după 1977 NU au fost expertizate, dar unele s-au crăpat la cutremurele medii din 1986 şi 1990, ele riscă să aibă avarii serioase la următorul cutremur mare. De fapt riscul de prăbuşire depinde mai mult de felul în care a fost întreţinut fiecare bloc şi modificările făcute de-a lungul timpului (pereţi sparţi) decât de anul construcţiei.

Vrei să ştii anul construcţiei a cartierelor şi blocurilor din oraşul tău? Am făcut o hartă cu anul construcţiei blocurilor (o voi extinde la nivel naţional în viitor).

Capitole: istoria normelor seismiceefectele cutremurelorblocuri prabusite fara cutremurlista blocurilor cu bulinace trebuie sa faci

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii CORECTE!

Istoria normelor seismice

Articol publicat pe 1 Martie 2019 şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a permis construirea de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglemtări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bowindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Din perioada interbelică până în 1963 majoritatea blocurilor cu maxim 4 etaje se făceau doar din cărămidă fără stâlpi de beton iar la blocurile înalte se puneau stâlpi de beton subdimensionaţi, fără a fi proiectate să reziste la cutremurele Vrâncene. Multe din blocurile comuniste din 1950-1963, în special cele din 1960-1963 făcute din economie cu pereţi interiori de 10 cm grosime, au suferit avarii în 1977, ele fiind expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic.

Normele seismice s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje. Norme inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Din 1963 toate blocurile se fac cu elemente de beton. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la cutremure de până la 8 grade, însă la cutremulul din 1977 s-a observat că normele nu au funcţionat corect în cazul unor blocuri turn. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate şi au primit bulină.

După 1980 majoritatea blocurilor înalte s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate, unele din aceste blocuri au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990. Blocurile de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături îmbinările pereţilor. Dar asta NU înseamnă că se vor prăbuşi, e normal ca betonul să se crape în timp ce blocul rămâne în picioare datorită armăturii. Dar în anii 1980 se construia în grabă, furturile de materiale de construcţii erau la modă, este posibil ca la unele blocuri panourile prefabricate să nu fie sudate corespunzător.

Blocurile construite în boom-ul imobiliar de după 2000 în teorie trebuiau proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum îl duce capul iar primăriile dau autorizaţii de construcţie fără să verifice dacă respectă legea.

PRO TV a difuzat în 2010 “Există viaţă după cutremur” arătând cum în goana după profit, unii dezvoltatori imobiliari au construit mai multe etaje faţă de câte fuseseră proiectate iniţial, unele blocuri au de defecte de construcţie (betonul nu a fost turnat corect şi a lăsat expusă armătura), punând comportamentul la cutremur sub semnul îndoielii. Exemplu: Asmita Gardens – probleme grave la structura de rezistenta (cel mai înalt complex rezidenţial din România).

Urmează o altă întrebare: câte dintre blocurile care au fost proiectate să reziste la cutremure de 8 grade, vor mai rezista? Nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale după 1990 au dus în unele cazuri la demolarea unor pereţi de rezistenţă şi există riscul ca unele blocuri construite după 1977 să se prăbuşească ca cele 2 blocuri din anii ’60 prăbuşite în 1977. Din păcate la expertiza care stabileşte clasa de risc seismic nu se inspectează interiorul fiecărui apartament.

Părerea mea că un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977 va produce 5.000 – 10.000 morţi, datorită degradării clădirilor, plus că seara e plin centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor cu bulină. Se vor prăbuşi blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu este aşa important, totul depinde de cum a fost întreţinut blocul şi de NOROC.

Care vor fi oare efectele cutremului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face investiţiile în terenuri pentru case mai profitabile.

Efectele cutremurelor din 1940 şi 1977

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton, alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans prăbuşindu-se către stradă, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremulul din 1940. 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite, stâlpii îmbrăcaţi într-un nou strat de beton, etc, pentru a le aduce la starea dinainte de cutremur, însă nu consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Un articol despre blocurile prăbuşite sau avariate https://dokumen.tips/documents/rile-din-1940-si-1977.html

Poze la 1 luna dupa cutremur https://www.facebook.com/pg/muzeulcineastuluiamator/photos/?tab=album&album_id=1911665608888540&__tn__=H-R

Din clădirile comuniste, 3 s-au prăbuşit pentru că aveau “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat din materiale, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel iniţial.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite până în 1963 le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi  republikanews.ro.

Palatul Culturii Ploiesti la cutremurul din 1977 Pasajul Cooperativa Ploiesti avariat la cutremurul din 1977 Bloc din Ploiesti avariat la cutremurul din 1977

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor se construiau de ţărani cu materiale de proastă calitate găsite la faţa locului, fără arhitecţi şi ingineri.

Unele blocuri se prăbuşesc FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Nu am găsit nici o poză cu blocul din Uricani prăbuşit, dar era din acelaşi model cu acesta (observaţi starea de degradare).

În 2011 un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod în Rusia, pe acesta cineva l-a surprins cu camera video.

În seara zilei de 19 Iunie 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Nu au fost victime deoarece blocul fusese evacuat, fisuri apăruseră cu 3-4 zile înainte, însă nu am înţeles cu cât timp înainte de prăbuşire a fost evacuat. Se ştie că blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate să reziste la cutremure, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor din România construite până la introducerea normelor seismice din 1963, lucru care l-a făcut vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente, dar la ştirile PRO TV a zis că blocul ar fi avut 26 ani vechime, ceea ce ar însemna că ar fi fost construit în 1993. Să fie adevărat? Asta ar fi altă posibilă explicaţie, În anii de haos după comunism se lucra neglijent, dar chiar se construiau în Moldova blocuri din cărămidă după 1990?

Momentul prăbuşirii: https://www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: https://www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: https://www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: https://www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

Update: am găsit o reconstituire detaliată https://oamenisikilometri.md/prabusire/, blocul a fost proiectat în 1983 şi a fost finalizat în 1992 cu grave defecte de construcţie (mai mult nisip decât ciment), pereţii au început să troznească în dimineaţa zilei de 19 Iunie, autorităţile au intervenit şi după câteva ore de contradicţii, s-a decis evacuarea blocului la 20:00, prăbuşirea având loc la 21:20. O decizie luată în ultima clipă a salvat toţi locatari.

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Lista blocurilor cu bulină

Diverse oraşe: http://www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738
https://garanta.ro/wp-content/uploads/2012_08_03_lista_imobilelor_expertizate_RO_afisat_SITE.pdf

Bucureşti: http://amccrs.pmb.ro/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf

Ploieşti:  http://www.ploiesti.ro/blocuri%20expertizate3.pdf
https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: http://primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Numarul de cladiri cu risc seismic

Apartamentele din blocurile cu bulină au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nu poţi obţine credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile cu bulină. Cumpărăturii trebuie să vină cu banii jos şi astfel numărul de clienţi este redus, vânzătorii fiind nevoiţi să scadă din preţ în funcţie de cât de mult se grăbesc să vândă.

În mod normal, expertizele se fac doar la blocurile unde au fost semnalate avarii în 1977.

Primăriile unor oraşe au publicat pe internet lista blocurilor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic, dar restul clădirilor “fără bulină” nu ai de unde să ştii dacă au fost expertizate şi declarate sigure, sau nu au fost niciodată expertizate, caz în care rişti să cumperi un apartament cu 60.000 euro iar anul viitor blocul este expertizat, primeşte bulină iar apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu îl cumpără nimeni până nu îl laşi la 40.000 euro.

Ca să nu vă faceţi griji, sfaturile mele ar fi în ordinea asta:
(pentru cei din Bucureşti, Prahova, Buzău, Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Iaşi)
În alte judeţe cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar şansele să fie clădiri prăbuşite sunt mici.

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, un număr mic dintre aceste blocuri sunt totuşi sigure).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1980 din beton monolit şi 8-10 etaje. Sunt sigure cele din beton cu 4 etaje şi cele din cărămidă şi prefabricate indiferent de numărul de etaje.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca magazinele care se vor schimba în viitor să facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Ce să faci în caz de cutremur

În primul rând, păstraţi-vă calmul. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis (în special în locuri aglomerate, mall-uri, imaginaţi-vă cum se vor călca în picioare dacă toţi intră în panică şi se repezesc să iasă din clădire).

Majoritatea clădirilor sunt proiectate să rămână în picioare la cutremure de 8 grade, DAR la cutremure de peste 7 grade pot apărea avarii: geamuri sparte, pereţi despărţitori dislocaţi (pereţii de 7 cm grosime), casa scării prăbuşită, tavan fals desprins, mobilă răsturnată, etc. E recomandat să staţi la intersecţia a 2 pereţi de rezistenţă, departe de pereţii despărţitori şi de mobila înaltă. Nu încercaţi să ieşiti din clădiri pe scări sau cu liftul, nu merită riscul decât dacă vă aflaţi la parter.

Exemplu: blocul din Prešov, Slovacia distrus de o explozie de gaz pe 6 Decembrie 2019. 7 persoane au murit în urma exploziei şi incendiului, casa scării s-a prăbuşit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare şi restul locatarilor au fost evacuaţi pe scările pompierilor (pozevideo).

Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiţi sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salveazaă, ba chiar vă omoară în cazul prăbuşirii clădirii. E de preferat să staţi ghemuiţi LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.

Exemplu: la cutremurul din Mexico City din 1985 toţi copiii au fost striviţi sub băncile şcolii dar ar fi fost salvaţi dacă se aflau pe culoarul dintre bănci. Plafonul s-a prăbuşit peste bănci lăsănd goluri între bănci. (sursa: igsu.ro).

Ţinând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă dormind, rostogolirea lângă pat cu plapuma peste voi vă poate salva viaţa (în special dacă locuiţi la ultimul etaj). Acum depinde şi cât de repede se vor mişca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbuşite, autorităţile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.

Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiţi informat ce se întâmplă iar un telefon mobil ca să postaţi pe Facebook adresa unde aţi fost îngropat sub moloz.