Baza de date a blocurilor în Excel

Compun baze de date în format Excel cu adresa stradală, număr bloc, an construcţie, număr etaje şi apartamente, riscul seismic, relevee, coordonate GPS, etc. Datele pot fi consultate GRATUIT cu harta blocurilor, dând click pe blocuri unul câte unul, iar contra-cost ofer tabelul Excel editabil. Un proiect original „Made by Teoalida” în premieră naţională.


Video cu versiunea anterioară a bazei de date (2019) https://www.youtube.com/embed/eXKDYpX0KlM

Capitole:
de ce am început baza de date
cum am compus datele
cum aflu EU anul construcţiei blocului
cum (nu) puteţi afla anul construcţiei
definiţia unui bloc
istoria bazei de date – versiunea 2005-2016
istoria bazei de date – versiunea actuală 2018>


Cumpără baza de date

Download SAMPLE gratuit (3 cartiere din 3 oraşe, 148 blocuri):

Blocurile din Romania SAMPLE.xlsx

Cumpără baza de date completă (judeţe/oraşe disponibile):

Alte oraşe VOR URMA în funcţie de timpul meu liber şi numărul de persoane interesate, NU spuneţi „iţi dau $100 avans, fă-mi Timişoara până săptămâna viitoare şi îţi dau alţi $100 când termini„, nu pot amâna alte lucrări de-ale mele care generează $50-100/ora muncită, că dai tu $200 pe o lucrare care va lua 40-50 ore.

Preţuri: 5 cenţi/bloc (1 rând = 1 bloc) la achiziţia pe judeţe. Contactaţi-mă pentru achiziţii parţiale, 8 cenţi/bloc la oraşe reşedinţă, 10 cenţi/bloc la alte oraşe, cartiere dintr-un oraş reşedinţă, sau alte criterii de filtru (blocurile peste X etaje).

Plătiţi cu cardul sau PayPal şi primiţi automat link de download în email (versiunea stocată pe server), sau contactaţi-mă pentru cash / transfer bancar. Fiindcă baza de date e în continuă schimbare în funcţie de ideile mele sau dorinţele clienţilor, vă trimit manual pe email ultima versiune + actualizări gratuite în viitor (blocuri noi sau date adăugate / corectate la blocurile existente).

Prima opţine (toate oraşele estimate) este bazată pe Populaţia oraşelor, completat cu numărul de scări de bloc şi apartamente. La oraşele la care nu am (încă) datele blocurilor individuale, am estimat într-un minut pe baza populaţiei şi suprafaţa ocupată de blocuri vs case (marjă de eroare +/- 10%). Compunerea datelor blocurilor individuale durează cam 1 minut per bloc (30 ore la un oraş ca Ploieştiul) şi reduce marja de eroare la 0% pentru numărul de scări şi 1% pentru numărul de apartamente.

Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi la alte persoane sau firme.

Avantajele cumpărării bazei de date Excel vs harta gratuită

Unele persoane m-au întrebat cât costă să cumpere datele unui bloc. Nu vă costă nimic să daţi click pe blocul dorit pe hartă hartă interactivă şi veţi vedea datele disponibile.

Vă inviţ să cumpăraţi tabelul Excel dacă vreţi datele tuturor blocurilor deodată, puteţi edita după dorinţele voastre, sorta şi băga filtre, adăuga propriile date (util în special agenţiilor imobiliare, asigurări de locuinţe, notari, curierat, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc).

Baza de date Excel are fiecare informaţie într-o coloană proprie, de exemplu numărul de garsoniere, 2/3/4 camere, etc (pe hartă numărul de apartamente e combinat pe 1 rând).

Baza de date Excel include formule de calcul a totalului per oraşe şi cartiere: numărul de blocuri, scări şi apartamente, divizat pe generaţie (ani construcţie), divizat pe înălţime, numărul de apartamente divizat pe tip de apartament, etc. Puteţi adăuga propriile formule sau copia datele în alt program de analiză şi realiza grafice precum cele de mai jos, care arată că 60% din fondul locativ e compus din garsoniere şi 2 camere (ceea ce duce la natalitate scăzută şi stres pentru părinţii care împart camera cu copii), în Europa de Vest 4 camere sunt dominante.

În Bucureşti, 58% din blocuri, 50% din scări, 72% din apartamente au lift. Niciun alt oraş nu are procentaje peste 40% cu lift. Am numărat ca „nivel” demisolul (dacă e locuit), parterul, etajele şi mansarda (dacă există). Pentru mulţi, lipsa liftului e sinonim cu 4 etaje, dar legea permite şi D+P+4E+MA (7 niveluri) fără lift.


De ce am făcut baza de date

Proiectul „baza de date a blocurilor” a luat naştere din interesul meu pentru studiat arhitectura comunistă, mai exact pentru programele de locuinţe în masă, plus pasiunea de colecţionat şi analizat date. Totul e realizat voluntar (în timpul liber şi fără dorinţa de a fi plătit în avans).

Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, din păcate acesta este singurul detaliu din baza de date care NU e exact. Diverşi proprietari mi-au spus că blocul lor apare cu ani diferiţi în contractul de vânzare-cumpărare, în certificatul energetic, etc, la alte blocuri anul nu apare pe nici un act şi tot ce am e estimarea mea personală.

În 2005-2008 am realizat nişte tabele cu un rând per model de bloc, indicând numărul de etaje şi apartamente, pe care îl înmulţeam cu numărul de scări (numărate în Google Maps) scopul era să obţin numărul total de blocuri, scări şi apartamente pe fiecare cartier şi apoi oraş. Datorită blocurilor non-standard, era marja de eroare +/- 2% la numărul apartamente.

În 2009 mi-am pierdut interesul pentru România şi am început un proiect similar la Singapore, un oraş-stat în care 80% din populaţie locuieşte în blocuri construite de guvern (HDB – Housing & Development Board). Am făcut un tabel Excel cu câte un rând pentru fiecare bloc copiind datele din acest Enquiry unde poţi căuta după adresă şi îţi arată numărul de apartamente pe tip de camere, anul construcţiei din lista de tranzacţii, plus alte date din alte surse, iar din 2015 am vândut baza de date la diverse firme din Singapore, câştigând câteva mii de $.

Singapore a lansat în 2011 HDB Map Services, dai click pe blocuri şi pe parcări şi îti arată informaţii, mi-aş fi dorit să fac şi eu astfel de hartă interactivă, dar nu ştiam cum, în august 2017 un agent imobiliar m-a contactat şi am văzut pe site-ul lui o hartă cu blocurile colorate în funcţie de anul construcţiei. Mi-a spus că e făcută cu Google Fusion Tables, un serviciu gratuit experimental lansat în 2009. Am adăugat coordonatele GPS şi planurile blocurilor în baza de date şi am importat-o Google Fusion Tables, rezultănd această hartă care mi-a făcut site-ul www.teoalida.com foarte popular în Singapore.

În ianuarie 2018 am decis să fac o bază de date detaliată la nivel de bloc pentru oraşul meu Ploieşti (inspirat din Singapore, în premieră pentru România): adresă, număr etaje şi apartamente, anul construcţiei (estimat) şi coordonate GPS pentru afişarea pe hartă. Iniţial adăugasem doar blocurile comuniste, dar în 2019 am adăugat blocurile noi şi riscul seismic (la cererea vizitatorilor) plus distribuţia pe numărul de camere şi planurile blocurilor (idee proprie), şi am început extinderea către alte oraşe.

Serviciul Fusion Tables s-a īnchis pe 3 Decembrie 2019 şi am căutat alternative, am ales ZeeMaps ($19,95/lună) care oferă 31 culori (Fusion Tables oferea peste 100 iconuri, majoritatea simboluri de atractii turistice, numai 9 erau buline rotunde colorate).

În primă fază am lucrat la oraşele pe care le-am vizitat personal: Ploieşti (ianuarie 2018), oraşele mici din judeţul Prahova (august-noiembrie 2019), Târgovişte (ianuarie 2020), Bucureşti (iulie-octombrie 2020), Buzău (aprilie 2021).

Şi alte oraşe selectate: Iaşi (iulie 2021) fiind singurul oraş la care am găsit (pe site-ul Uniunea Notarilor) această listă cu 3121 blocuri (de la pagina 95 încolo), cu adresa stradală, numărul de etaje, anul construcţiei (data recepţiei lucrării) pentru 50% din blocuri, mă va ajuta să estimez mai precis intervalele de productie per model de bloc la orice oraş din România.

Alte oraşe nu mă interesează personal, dar dacă există clienţi care plătesc voi lucra şi la alte oraşe.

Fiindcă majoritatea sunt interesaţi (doar) de anul construcţiei, în 2020 am colorat cartierele în funcţie de cincinalii de construcţie la toate oraşele mari (1-2 ore per oraş), hărţi provizorii până când îmi permite timpul să adaug datele fiecărui bloc. În decursul anului 2021 Bucureştiul a generat mai mult de jumătate din like-uri, share-uri, donaţii şi clienţi care au cumpărat baza de date.

Estimez 100.000 blocuri în România = 2000 ORE de muncă necesare = prea mult efort vs beneficii + lipsă de colaboratori + atitudinea unor clienţi = pun viitorul acestui proiect sub semnul întrebării.


Cum am compus datele

Probabil cea mai întâlnită întrebare „sunt date oficiale?” NU, e un proiect original „Made by Teoalida” realizat în premieră naţională pentru a vă oferi ceea ce primăriile NU oferă oficial. Apoi „CUM ai făcut asta?” sau „de unde ai luat datele?”, unele persoane nu mă cred că am compus baza de date SINGUR, fără a avea acces în arhivele primăriilor.

Am nevoie doar de Google Maps + Street View + CREIER inteligent + TIMP liber. Nu mă credeţi? Vizionaţi video explicativ:

Experienţa personală îmi permite să estimez anul construcţiei oricărui bloc din România (cu aproximatie de +/- 5 ani) doar uitându-mă la poza din satelit, iar cu Google Street View spun numărul de apartamente şi camere din apartamente (în câteva secunde pentru 90% din blocurile comuniste).

Introduc manual în Excel datele blocurilor obţinute din Google Streetview la o viteză medie de 60 blocuri pe oră, după care mă uit pe listele de la primărie (risc seismic şi reabilitare termică, dacă există) pentru a adăuga anul finalizării, plus detalii furnizate de vizitatorii site-ului.

De ce nu folosesc date din listele oficiale de la început? La multe blocuri nu găsesc nicio documentaţie, şi chiar dacă as găsi, consultarea documentelor ar dura mai mult ca obţinerea datelor din Google Streetview. Sper să apreciaţi iniţiativa mea de a începe un proiect în premieră naţională, pe care îl voi îmbunătăţii în viitor cu ajutorul populaţiei şi dacă persoanele care au acces la documentaţie sunt dispuse la colaborare.

În majoritatea ţărilor din Europa capitalistă şi comunistă s-au construit blocuri de stat, în stil arhitectural care a evoluat de la o decadă la alta. Experienţa personală îmi permite ca atunci când mă uit la un oraş, să spun care blocuri sunt mai vechi şi care mai noi, dar NU am cercetat mai amănunţit ca să pot spune anul exact al fiecărui stil arhitectural.

Proiect personal sau dispus la colaborare?

Sunt dispus la colaborare dacă am CU CINE. Sute de persoane mi-au furnizat date la blocurile lor, unde lipseau sau erau greşite, iar EU am corectat baza de date. În primele 6 luni din 2021 3 persoane s-au oferit să mă ajute la compunerea datelor din oraşele lor, dar nimeni nu a făcut-o. 2 erau studenţi, probabil prea încrezători în şine, sau nu au avut răbdare, nu au ştiut cum să obţină datele din Google Streetview, probabil voiau să meargă din bloc în bloc cu telefonul în mână ceea ce ar fi durat multe zile/luni, şi văzând că eu introduc datele în mai puţin de 1 minut per bloc, au renunţat.

Dacă credeţi că aveţi răbdare + experienţă, descărcaţi sample-ul şi completaţi datele ca în videourile mele, o mostră de 10-20 blocuri din zona voastră, eu o verific şi dacă sunt corecte vă invit să faceţi întregul oraş. Vă ofer o hartă temporară ZeeMaps care se va actualiza automat la fiecare 5 ore să vedeţi rezultatul muncii voastre.

Idei imposibile primite

Unii m-au sfătuit să fac un robot (machine learning) care să analizeze pozele din satelit, identifice modelele blocurilor şi introduce datele automat (fiindcă mi-ar lua peste 1000 ore introduc manual datele tuturor blocurilor din România). Astfel de programe trebuie antrenate o cantitate mare de date, iar cele 1800 blocuri din Ploieşti nu sunt suficiente, plus că fiecare oraş are nişte blocuri „unice” care nu se compară cu blocuri din nici un alt oraş, aşa că şansele ca robotul să dea greş sunt imense. Nu văd cum s-ar putea automatiza treaba asta şi singura soluţie e să compun datele manual folosindu-mă de inteligenţa mea şi experienţa personală.

Unii m-au sfătuit să fac harta editabilă tuturor gen Wikimapia. ZeeMaps are opţiune care permite oricui să editeze datele, dar am dezactivat-o fiindcă am primit mesaje gen „mişto hartă dar corectează blocul X că apare ca 1960-1965 iar vânzătorul mi-a zis că e din 1980” deşi blocul respectiv era vizibil în poza din avion din 1966 de pe fostulbucuresti.github.io.

Unii m-au sfătuit să monetizez proiectul cu un abonament lunar pentru a accesa harta. NU sunt de acord fiindcă vor fi doar câtiva agenţi dispuşi să dea 5-10$/lună în timp ce cumpărătorii de apartamente care sunt minţiti de vânzători şi agenţi nu vor mai avea acces la date corecte. Prefer să las harta accesibilă tutoror să daţi click pe blocuri unul câte unul, monetizarea se va rezuma la vânzărea bazei de date complete în format Excel, eventual reclame pe site.

Cum estimez EU anul construcţiei blocului

Am primit întrebări în ce constă experienţa personală, sau comentarii negative că e o aberaţie, că nu e posibil să estimez anul din satelit. Ba este posibil şi uite cum am acumulat experientă:

Totul a început prin 2003 când bunicul mi-a spus ce cartiere din Ploieşti s-au construit în fiecare decadă. Din 2005 am internet iar anii următori au apărut poze din satelit la rezoluţie mare pentru toată România.

Cartierul Nord din Ploieşti e dominat de blocuri din cărămidă bară 22x12m la 30 metri distanţă plus unele din prefabricate din beton bară 27x10m la 25 metri distanţă, cartierul Vest I e dominat de blocuri bară 27x10m la 25 metri distantă plus bară 20x10m la 20 metri distanţă, cartierul Vest II e dominat de blocuri bară 20x10m la 20 metri distanţă. Am folosit intervale de 10 ani pentru a clasifica cele 3 modele de bloc: 1960-1970, 1965-1975, 1970-1980. După 1976 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, distanţă minimă 12 metri între faţadele principale.

Din 2018, de când am început baza de date a blocurilor şi publicarea datelor sub formă de hartă interactivă, studiez listele parţiale oferite de primăriile diverse oraşe (risc seismic şi reabilitare termică) plus anunţuri de vânzări apartamente pentru a stabili mai exact intervalele de ani de construcţie per model de bloc. Barele 22x12m le-am găsit în intervalele 1960-1964 (scară faţă) şi 1963-1970 (scară spate), barele 27x10m în 1963-1972 iar barele 20x10m în 1970-1978. Şi aşa mai departe, apoi le-am clasificat pe 7 culori.

Această experienţă îmi permite să identific rapid modelele blocurilor şi distanţele dintre blocuri dintr-o poză din satelit, chiar şi la oraşe pe care nu le-am vizitat niciodată. Unii vor zice că risc să greşesc când sunt blocuri vechi şi noi alăturate, astfel nu se respectă distanţele de mai sus. Le identific şi pe alea comparând forma din satelit cu blocurile cunoscute, în caz că sunt un model necunoscut anterior, intru pe Google StreetView şi caut elemente de faţadă specifice anumitor ani.

Cum (nu) puteţi afla anul exact al construcţiei

Cel mai simplu şi rapid: întrebaţi locatarii în vârstă. Contractele de vânzare-cumpărare pot să scrie sau să nu scrie anul construcţiei. Puteţi cere acte la asociaţia de proprietari, dar (conform spuselor vizitatorilor site-ului, agenţi imobiliari, evaluatori, auditori energetici, etc) actele originale ale blocului sunt adeseori imposibil de găsit, arhivele comuniste au fost distruse, etc.

Agenţiile imobiliare scriu în anunţuri anul construirii spus de vânzător, care poate fi corect sau nu (pe OLX 90% anunţuri scriu 1977-1990 deşi blocurile au design specific anilor 1960 şi 1970, anunţuri care duc la timp pierdut atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărătorii paranoici care caută apartamente „după cutremur”). Agenţiile scriu uneori anul exact, dar nu scriu numărul blocului în anunţuri, nu mă pot folosi de site-urile imobiliare pentru a completa baza mea de date, decât dacă are poze de la geam care să permită identificarea blocului. Invit agenţiile imobiliare la o colaborare, să îmi spună numărul blocului şi anul construirii ori de câte ori este posibil.

Primările NU ţin evidenţa tuturor blocurilor cu anul construcţiei blocurilor şi numărul de apartamente (am dat chiar eu email la www.ancpi.ro şi la diverse primării şi toate mi-au dat răspunsuri negative). La primării găsiţi doar liste parţiale, cu blocurile expertizate seismic sau reabilitare termică, nici aceste liste nu sunt 100% corecte, probabil se merge doar la blocurile respective pentru colectarea datelor, din lipsa documentelor se informează pe cale orală de la locatari.

Exemple:

Primăria Municipiului Bucureşti oferă lista imobilelor expertizate seismic (2000+ imobile din care vreo 200 din perioada comunistă). Am găsit şi acest PDF cu anii de construcţie la 70% din blocurile comuniste din Sectorul 3, şi reabilitaretermica.eu cu hărţi interactive pentru sector-1, sector-4, sector-6. După ce am compus baza de date folosind Google Streetview, am adăugat şi datele de pe lista seismică şi lista de reabilitare, şi am observat la 50% din blocuri contradicţii la an între cele 2 liste.

la Ploieşti am găsit anul construcţiei DOAR la blocurile propuse pentru expertizarea seismică şi această listă e cu greşeli: blocurile 1-5 Lăcrămioarelor sunt de fapt pe Democraţiei. Oficial sunt 51 blocuri expertizate şi încadrate în clase de risc seismic (şi alte 53 propuse pentru expertiză), listă copiată de Observatorul Prahovean şi peste alte 10 site-uri, dar Raiffeisen Bank a primit de la primărie o listă cu 93 blocuri cu risc seismic cu alţi ani de construcţie.

Primăria Câmpina a făcut un inventar al celor 280 blocuri din municipiu, pe care l-am descoperit în noiembrie 2019, comparat cu Harta Câmpina pe care am făcut-o SINGUR în august 2019 am găsit vreo 30 blocuri omise în lista primăriei. Blocul B4 Ecaterina Teodoroiu scrie an 1970 când de fapt e un model de bloc introdus la sfârşitul anilor 1970 (probabil a tastat 0 în loc de 9, corect era 1979).

La Iaşi există o listă cu 3123 blocuri la Uniunea Notarilor, care e o harababură, blocurile care au etaje retrase apar de mai multe ori cu înălţimi diferite, alte blocuri apar cu mai multe variante de scriere a numelui străzii (exemplu: Al. Cel Bun / Alex. Cel Bun / B. Alex. Cel Bun), din 3121 rânduri de pe listă, am identificat ~1700 unice, deci aproximativ 50% blocuri din Iaşi lipsesc complet de pe listă.

Definiţia unui „BLOC”

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau bară şi turn, indiferent că au 1 sau 10 scări, aveau aceeaşi adresă stradală şi număr de bloc. După 1975 tiparul a fost schimbat la şiruri de blocuri aliniate la străzi, în majoritatea oraşelor (nu şi în Bucureşti) există adrese distincte pentru fiecare scară (sau maxim 2 scări).

La mine în cartier Bariera Bucureşti din Ploieşti, localnicii spun adeseori „bloc 4 scara A-D”, „bloc 5 scara A-H”, etc, ceea ce e GREŞIT, sunt 4 blocuri distincte 4A, 4B, 4C, 4D, fiecare cu 1 scară. Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

La statistica din 2005-2008 aveam adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni. Ploieştiul având 1803 blocuri totalizând 3167 scări şi 69500 apartamente +- 0.5%. La Bucureşti, necunoscând numerele blocurilor, am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. La alte oraşe am scris numărul de blocuri doar în cartierele mai vechid de 1975 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de „blocuri”.

Între timp OpenStreetMaps s-a dezvoltat, plus cadastral.github.io mi-au permis să fac hartă exactă la Bucureşti în 2020, care a ajuns la ~9000 blocuri şi 20700 scări.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri „vilă” cu doar 4-6 apartamente.

Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie aşa: „Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în Bucureşti un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafaţă de peste 46.1 milioane metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament)„. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele), că blocuri nu au cum să fie atâtea).

Etichete:

3 comentarii la „Baza de date a blocurilor în Excel”

  1. Ma bucur ca mi-a fost prezentat site-ul tau.
    Esti o enciclopedie vie.
    Sper sa ai parte de sanatate si sa fii lucid si la 99 de ani. Lumea intreaga are nevoie de ceea ce faci.
    Sunt uimit dupa 10 minute de rasfoit. No comment.
    Un Om ca tine rar gasesti!!

  2. Cu ce sa incep? Nici nu stiu… este extraordinar ca faci aici. EXTRAORDINAR. Nu sunt din Bucuresti, dar doresc sa achizionez un apartament in acest orad. Nici nu realizezi cat mi a fost de folos acest site…. Si ce daca informatiile nu sunt 100 % perfecte??? Marja de eroare este, din punctul medu de vedere , mai mult decat suportabila. Cat despre comentariile si reactiile negative la ceea ce faci, nu baga in seama !!! Hater- i vor fi mereu! Oameni mici si fara minte care se grabesc sa judece fara sa aiba habar ce inseamna munca. Spor si bafta !!

  3. Pingback: Baza de date a blocurilor - viitorul acestui proiect ON HOLD datorită neseriozităţii clienţilor şi colabolatorilor - Site-ul lui Teoalida

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *