Baza de date a blocurilor

Ofer contra cost baza de date cu toate blocurile în format Excel, utilă în special agenţiilor imobiliare, asigurări de locuinţe, notari, curierat, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc. Oamenii de rând care vreţi informaţii GRATIS, folosiţi harta blocurilor, dând click pe blocuri unul câte unul.

Sample Excel gratuit: Blocurile din Romania SAMPLE.xlsx (3 cartiere).

Lista blocurilor din Ploiesti

Fiindcă am extins baza de date la oraşele mici din Prahova (şi voi extinde în viitor către alte judeţe), va trebui să inventez un sistem de preţuri, propunerea mea e 10 cenţi per bloc în cazul oraşelor mici, scăzând spre 5 cenţi per bloc în cazul Bucureştiului (care ar veni 400-500 euro). Dar dacă apar clienţi care vor baza de date pe mai multe oraşe sau pe câteva cartiere dintr-un oraş, se complică treaba.

Revin cu o decizie finală asupra preţurilor DUPĂ ce ce termin încă 2 reşedinţe de judeţ pe lângă Ploieşti, plus bag datele la 80% din blocurile din Bucureşti, ca să îmi fac o idee câte rânduri va avea lista blocurilor din Bucureşti. Până atunci nu rataţi ocazia de a cumpăra baza de date a blocurilor din Ploieşti la preţ special de 100 euro!

Oraşe disponibile la download instant, plătiţi cu cardul sau PayPal (chiar şi după miezul nopţii) şi primiţi automat link de download în email (versiunea care este stocată pe server), sau transfer bancar şi vă trimit manual pe email.

Contactaţi-mă dacă vreţi şi alte oraşe sau vreţi să cumpăraţi doar anumite cartiere). Fiindcă aduc modificări şi actualizări frecvent, vă voi da pe email ultima versiune a bazei de date. Când aveţi nevoie de actualizări în viitor, contactaţi-mă şi vă dau GRATIS.

Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi la alte persoane sau firme.

Poza de mai sus arată prima ediţie din Februarie 2018, videoul de mai jos e din Septembrie 2019 cu mai multe coloane.

Capitole:
making of
cum afllu anul constructiei blocului
marja de eroare
date de la primarie
estimeaza orasul tau
definitia unui bloc
istoria bazei de date – versiunea 1
istoria bazei de date – versiunea 2

Cum am compus datele

Am primit multe comentarii gen “cum ai făcut asta?” sau “de unde ai luat datele?” iar unele persoane nu mă cred că am compus baza de date SINGUR, fără a avea acces în arhivele primăriilor.

De fapt nu ştiu vreo primărie care să ţină evidenţa tuturor blocurilor cu anul construcţiei blocurilor şi numărul de apartamente (am dat chiar eu email la www.ancpi.ro şi am primit mai multe email-uri, toate negative, diverse primării mi-au răspuns că nu ţin evidenţa anului construcţiei blocurilor), iar când se face reabilitarea unor blocuri se merge doar la blocurile respective pentru colectarea datelor.

Aşa că am decis să fac chiar EU un proiect unic în România.

Am nevoie doar de Google Maps + Street View + CREIER inteligent + TIMP liber

Experienţa personală îmi permite să ghicesc anul construcţiei oricărui bloc din România (cu aproximaţie de +/- 5 ani) doar uitându-mă la poza din satelit, iar cu Google Street View ghicesc în căteva secunde numărul de apartamente şi camere din apartamente (în 90% din blocurile comuniste).

(opţional) o hartă cu numerele blocurilor mi-ar fi de ajutor, de exemplu OpenStreetMap (din păcate e realizată de voluntari iar unele blocuri au numere greşite sau lipsă), dar la majoritatea oraşelor nu găsesc nici o hartă cu numerele blocurilor, caz în care baza de date va conţine detaliile tehnice ale blocului şi coordonatele GPS pentru afişarea pe Google Maps, însă fără adresă cu numărul blocului.

Toate datele le introduc manual în Excel, la o viteză medie de 60 blocuri pe oră (chiar mai rapid în cazul cartierelor cu blocuri repetitive).

Nu mă credeţi? Vă invit să vizionaţi acest video demonstrativ

Cum aflu anul construcţiei blocului

Anul exact al recepţiei blocului se poate afla doar cerând documentele de la fiecare asociaţie de proprietari. Agenţiile imobiliare scriu în anunţuri anul construirii spus de vânzător, care poate fi corect sau nu (OLX e plin de anunţuri în categoria 1977-1990 deşi sunt blocuri în stilul anilor 1960 şi 1970, anunţuri care duc la timp pierdut atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărătorii paranoici care caută apartamente “după cutremur”). Agenţiile nu scriu numărul blocului în anunţuri aşa că nu prea mă pot folosi de site-urile imobiliare pentru a completa baza mea de date.

Invit agenţiile imobiliare la o colaborare, să îmi spună numărul blocului şi anul construirii ori de câte ori este posibil. Update: am fost contactat de câţiva agenţi imobiliari, evaluatori şi auditori energetici care mi-au spus că documentele sunt adeseori imposibil de găsit, arhivele comuniste au fost distruse, etc.

Experienţa personală îmi permite să estimez anul construcţiei oricărui bloc din România (cu aproximatie de +/- 5 ani) doar uitându-mă la poza din satelit, iar cu Google Street View spun numărul de apartamente şi camere din apartamente (în 90% din blocurile comuniste). Am primit întrebări în ce constă experienţa personală, sau comentarii negative că e o aberaţie, că nu e posibil să estimezi anul din satelit. Ba este posibil şi uite cum am acumulat experientă:

Totul a început când bunicul mi-a spus ce cartiere din Ploieşti s-au construit în fiecare decadă. Din 2005 am internet iar anii următori au apărut poze din satelit la rezoluţie mare pentru toată România. Mi-am dat seama că în anii 1960 se făceau blocuri paralele la 30 metri distanţă, redusă la 25 metri spre sfârşitul anilor 1960 şi apoi 20 metri în anii 1970, iar după 1978 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, distanţă minimă 12 metri între faţadele principale. Aşa fac o primă estimare, realizând hărţile cu poligoane colorate pe cartiere în maxim 2 ore per oraş, chiar şi la oraşe pe care nu le-am vizitat niciodată.

Unii vor zice că dau greş când sunt blocuri vechi şi noi alăturate, astfel nu se respectă distanţele de mai sus. Le identific şi pe alea comparând forma din satelit cu blocurile pe care le cunosc deja, în caz că sunt un model necunoscut anterior, intru pe Google StreetView pentru a vedea anumite elemente specifice fiecărei decade.

Primăriile unor oraşe oferă liste cu anul construcţiei blocurilor (liste incomplete, conţinând doar blocurile cu risc seismic sau cele propuse pentru reabilitarea termică, nici aceste liste nu sunt 100% corecte). Voi continua cercetările pentru a reduce marja de eroare, studiind suficiente liste de la primării voi afla anul exact în care au fost introduse anumite modele de blocuri, modificând anii în baza mea de date pentru toate blocurile din ţară din acel model.

Exemplu: la Ploieşti am găsit anul construcţiei DOAR la blocurile propuse pentru expertizarea seismică şi această listă e cu greşeli: blocurile 1-5 Lăcrămioarelor sunt de fapt pe Democraţiei. Oficial sunt 52 blocuri cu risc seismic în Ploieşti, listă copiată de Observatorul Prahovean şi peste alte 10 site-uri, dar Raiffeisen Bank a primit de la primărie o listă cu 93 blocuri cu risc seismic.

Primăria Câmpina a făcut un inventar al celor 280 blocuri din municipiu, dar când am făcut anterior Harta Câmpina am găsit vreo 30 blocuri omise în lista primăriei. Blocul B4 de pe Strada Ecaterina Teodoroiu cică an 1970 când de fapt e un model de bloc introdus la sfârşitul anilor 1970 (probabil a tastat 0 în loc de 9, corect era 1979).

La Iaşi există o listă cu 3123 blocuri, dar în timp ce le adăugam coordonatele GPS pentru a realiza harta Iaşi am descoperit nenumărate blocuri care nu se află pe acea listă.

Fiindcă mi-ar lua peste 1000 ore să extind baza de date la nivel naţional, unii m-au sfătuit să fac un robot (machine learning) care să analizeze pozele din satelit şi să identifice automat modelele blocurilor. Astfel de programe trebuie antrenate o cantitate mare de date, iar cele 1900 blocuri din Ploieşti nu sunt suficiente, plus că fiecare oraş are nişte blocuri “unice” care nu se compară cu blocuri din nici un alt oraş, aşa că şansele ca robotul să dea greş sunt imense. Nu văd cum s-ar putea automatiza treaba asta şi singura soluţie e să compun datele manual folosindu-mă de inteligenţa mea şi experienţa personală, ca în videoul de mai sus.

În majoritatea ţărilor din Europa capitalistă şi comunistă s-au construit blocuri de stat, în stil arhitectural care a evoluat de la o decadă la alta. Experienţa personală îmi permite ca atunci când mă uit la un oraş, să spun care blocuri sunt mai vechi şi care mai noi, dar NU am cercetat mai amănunţit ca să pot spune anul exact al fiecărui stil arhitectural.

Corectitudinea datelor

Am indicat numărul de apartamente şi camere presupus că erau în proiectului iniţial, omiţând modificări ulterioare precum:

  • Mansardarea blocurilor pentru noi apartamente (am indicat asta în coloana Notă).
  • Uscătorii transformate în garsoniere (cel puţin în Oradea e o modă cu uscătorie-garsonieră).
  • Unirea a 2 apartamente alăturate sau extinderea apartamentelor prin noi camere în exteriorul blocului sau în pod (în Târgovişte sunt multe blocuri cu un ultim etaj parţial şi pod).
  • Majoritatea căminelor de muncitori şi nefamilişti nu mai au rolul iniţial, fiind transformate în locuinţe sociale, birouri, hoteluri, sau apartamente obţinute din unirea a 2 camere şi amenajarea unei băi în fiecare apartament (am indicat asta în coloana Notă).

Fiind o muncă manuală, este posibil să îmi fi scăpat câteva greşeli. Am indicat în coloana Notă dacă nu sunt sigur de numărul de apartamente, în special blocurile unicat din centrul Ploieştiului şi blocurile speciale non-standard. Rog toţi vizitatorii site-ului să dea click pe hartă, pe blocurile din zona lor şi să îmi raporteze orice greşeală văd. Numai cu ajutorul dumneavoastră, vom avea o bază de date CORECTĂ!

Riscul de greşeli este mai mare în cazul căminelor de nefamilişti care nu au elementele specifice fiecărei decade de comunism pentru a ghici anul. Am indicat numărul total de camere, inclusiv băile şi bucătăriile comune, numărul de camere locuibile poate varia de la un cămin la altul chiar dacă din exterior par identice.

Definiţia unui “BLOC”

Oficial fiecare clădire care are o adresă distinctă e numărată ca 1 bloc, Ploieştiul având 1803 blocuri totalizând 3167 scări şi 69500 apartamente +- 0.5%.

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau clădiri distincte, fiecare clădire având 1 adresă de bloc şi una sau mai multe scări. După 1975 majoritatea blocurilor au 1 scară, maxim 2 scări şi mai multe blocuri au fost alipite dând impresia că ar fi o singură clădire. De exemplu în locuitorii din cartierul meu, Bariera Bucureşti spun adeseori că stau în bloc 4 scara A-D, bloc 5 scara A-H, etc, ceea ce e incorect, sunt 4 blocuri alipite cu adrese distincte, 4A, 4B, 4C, 4D, fără a avea mai multe scări.

Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

La momentul respectiv aveam adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni ceea ce mi-a permis să obţin numărul CORECT de blocuri. La Bucureşti am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. Numărul real de adrese de bloc distince nu îl ştiu necunoscând sistemul de numerotare a blocurilor din Bucureşti.

În cazul altor oraşe am scris numărul de blocuri doar în cazul cartierelor din anii 1950-1960 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de “blocuri”.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri “vilă” cu doar 4-6 apartamente.

Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie aşa: “Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în Bucureşti un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafaţă de peste 46.1 milioane metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament)“. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele), că blocuri nu au cum să fie atâtea).

Istoria bazelor de date cu blocurile – versiunea 1 (2005-2016)

În 2005, în paralel cu desenarea hărţilor cu cartierele Ploieştiului, am făcut în Excel o statistică a blocurilor şi apartamentelor din Ploieşti, extinsă în 2007-2008 către oraşele din jurul Ploieştiului la care am desenat hărţi, plus Bucureşti şi Târgoviste fără a desena hărţi.

Fiecare rând din tabel fiind un model de bloc, indicând numărul de etaje şi apartamente, înmulţit cu numărul de exemplare din acel bloc, pentru calcularea numărului de blocuri şi apartamente din fiecare cartier şi apoi oraş. Tabelul NU conţinea rânduri pentru blocuri individuale. În 2008 mi-am pierdut interesul pentru România.

În 2009 am început să fac, tot voluntar, baza de date a blocurilor din Singapore, oprindu-mă în 2011 după includerea a cam 40% din totalul de blocuri. Fiecare bloc avea un rând individual în Excel. Fiindcă nu mă puteam decide asupra unui format standard pentru toate cartierele, fiecare cartier avea alt format, am abandonat proiectul în 2011, după 2 ani în care făcusem baza de date pentru 40% din cele aproximativ 10.000 blocuri din Singapore.

Văzând succesul vânzărilor de baze de date cu maşini, în 2012 am publicat şi tabelul incomplet al blocurilor din Singapore invitând lumea să mă contacteze şi să explice ce ar avea nevoie, iar în 2014 mi-am făcut o idee despre ce vrea lumea, am îmbunătăţit tabelul şi l-am pus la vânzare pentru uz comercial. Am inclus în baza de date adresa de stradă, numărul blocului, cod poştal, anul construirii, numărul de apartamente pe fiecare număr de camere, programe de modernizare, etc. Prima vânzare am făcut-o în Mai 2015. Clienţii sunt agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, telecomunicaţii, curierat, etc, unii dispuşi să plătească chiar şi 1000 dolari pe munca mea. (spre deosebire de românii cu mentalitate de ţigan care vor totul gratis).

În 2016 mi-a revenit interesul pentru România, am pus unit tabelele blocurilor din diverse oraşe într-un singur fişier Excel de 1 MB şi am adăugat statistica la noi oraşe: Buzău şi oraşele mici din Dâmboviţa. Am prins interes pentru oraşele care au între 20.000 şi 50.000 locuitori, oraşe nu prea mici ca să nu aibă diversitate de blocuri, şi nu prea mari ca să îmi ia prea mult timp să le fac statistica. Am adăugat oraşele mici din jurul Braşovului şi tot judeţul Hunedoara.

În Martie 2017 cineva mi-a cerut să fac statistică la oraşul Iaşi pe 50 euro şi urma să ne întâlnim dar întâlnirea nu a mai avut loc. Deci există (puţini) oameni dispuşi să dea bani pe aşa ceva. RESPECT!

Statistica, numar de blocuri si apartamente

Descărcaţi SAMPLE gratuit: Statistică blocuri şi apartamente, lista tuturor oraşelor, cu statistică detaliată pentru Drumul Taberei, Ploieşti-Nord, Plopeni, Uricani.

Cumpăraţi statistica detaliată pe cartiere şi modele de bloc:

DOWNLOAD

Cât durează să număr blocurile şi apartamente dintr-un oraş?

Experienţa acumulată studiind Ploiestiul în 2005-2007 îmi permite în prezent să spun cu aproximaţie numărul de blocuri şi apartamente din orice oraş din România.

O primă estimare durează 1 minut şi are marja de eroare +/- 10%. Vizualizez oraşul din satelit pentru a aproxima suprafaţa ocupată de blocuri şi procentajul de locuitori la bloc din recensământul din 1992 (pentru că la recensămintele ulterioare populaţia a crescut sau scăzut în timp ce numărul de blocuri a rămas acelaşi), împarţind la 3 numărul de locuitori la bloc (în medie erau 3 persoane pe apartament în 1992).

O numărare aproximativă durează 1 ora pentru fiecare 20.000 locuitori şi are marja de eroare +/- 2% (+/- 5% înainte de lansarea Google Streetview), salvez imaginea din satelit în Paint şi pun puncte de diferite culori pe fiecare model de bloc, folosind Google Street View pentru a identifica modelele blocurilor, apoi scriu în Excel modelele blocurilor, număr punctele de fiecare culoare şi înmultesc cu numărul de apartamente din bloc.

Fiecare oraş are niste blocuri unicat, non-standard, în cazul lor mi-e greu să îmi dau seama câte apartamente sunt în fiecare bloc, aşa că o plimbare prin oraş e necesară pentru a micşora marja de eroare sub 1%. De când cu Google Streetview nu mai e necesară plimbarea prin oras, am reverificat şi oraşele studiate în 2007-2008 pentru a reduce marja de eroare.

Harta blocuri

Estimează numărul de blocuri şi apartamente din orice oraş

Realizând statistica aproximativă în 2005-2008 pentru Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Bucureşti, Hunedoara, plus baza de date cu blocuri individuale din 2018 încoace pentru Prahova şi Dâmboviţa, şi comparând numărul de apartamente obţinut cu populaţia oraşului, am ajuns la concluzia că în majoritatea oraşelor reşedinţă de judet, numărul de persoane per apartament era în jur de 2,9 la momentul revoluţiei, aproximativ 70-80% locuiau la bloc (86% în Bucureşti şi 60% în unele oraşe din Transilvania unde nu s-a demolat mult).

Oraş Populaţie
1992
Blocuri Scări Aparta
mente
Apart
/ scară
Pers
/ apart
Pers
la bloc
%
la bloc
Marjă
eroare
Bucureşti 2067545 20265 ~635000 31.33 2.8 1778000 86% 2%
Ploieşti 252715 1803 3167 69647 21.99 2.9 201976 80% 0.5%
Buzău 148087 1574 ~34200 21.73 2.9 99180 67% 2%
Târgovişte 98117 820 1361 29010 21.32 2.9 84129 86% 0.5%
Câmpina 41554 307 434 9319 21.47 3 27957 67% 0.5%
Moreni 22886 138 208 4429 21.29 3 13287 58% 0.5%
Deva 78438 1352 ~25000 18.49 2.9 72500 92% 2%
Hunedoara 81337 1268 ~24500 19.32 3 73500 90% 2%
Petroşani 52390 885 14282 16.14 3 42846 82% 2%

Puteţi estima singuri numărul de scări de bloc şi apartamente comuniste din orice oraş, înmulţind populaţia oraşului la recensământul din 1992 cu 0,6-0,8 în funcţie de cât de mult din suprafaţa oraşului e ocupată de blocuri, împărţind la 2,9 persoane per apartament la reşedinţe de judeţ şi 3 persoane per apartament la alte oraşe, iar dacă vreţi să ştiti numărul de scări de bloc, împărţiţi la 20-22 în cazul reşediţelor de judeţ şi 15-20 în cazul oraşelor ne-reşedinţă cu peste 40,000 locuitori. Rezultatul va avea marjă de eroare de 10%.

Istoria bazelor de date cu blocurile – versiunea 2 (2017-prezent)

Revoluţia a venit în August 2017 când am descoperit Fusion Tables, un serviciu Google lansat în 2009 cu care poţi adăuga obiecte clickabile pe Google Maps. Am importat baza de date a blocurilor din Singapore în Google Fusion Tables şi a ieşit această hartă în Google Maps, culorile bulinelor de pe hartă indicănd anul construcţiei blocurilor.

În Ianuarie 2018 am făcut un tabel similar pentru cele aproximativ 1800 blocuri din Ploieşti, fiecare bloc având un rând individual. 10 ore mi-a luat să scriu numerele blocurilor, numărul de etaje şi apartamente, iar alte 10 ore mi-a luat să adaug coordonatele GPS. M-au ajutat hărţile desenate în 2005-2007 care la rândul lor sunt bazate pe o carte Ghid Municipiul Ploieşti 1981, plus zeci de ore de plimbări prin oraş. Am afişat datele pe hartă folosind Google Fusion Tables (serviciul Fusion Tables s-a īnchis pe 3 Decembrie 2019).

August 2019: am adăugat blocurile din Breaza, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Urlaţi, etc.

Septembrie 2019: am adăugat blocurile din Câmpina şi am început şi la Iaşi, singurul oraş din România care a publicat pe internet o listă a blocurilor cu anul construcţiei, care însă s-a dovedit că nu corespunde cu numerele blocurilor din OpenStreetMaps, motiv pentru care am lăsat harta Iaşi neterminată pentru a mă concentra pe restul oraşelor din judeţul Prahova şi ulterior Bucureşti.

Harta iniţială era destinată blocurilor comuniste, că alea mă pasionează pe mine, dar fiindcă mai mulţi vizitatori ai site-ului mi-au cerut să adaug şi blocurile noi, le-am adăugat în Septembrie 2019.

8 Octombrie 2019: am refăcut harta în ZeeMaps.

12 Noiembrie 2019: am adăugat blocurile din Mizil, Slănic, Vălenii de Munte, am adăugat 2 coloane: notă şi lift (da/nu) pentru filtru, am adăugat planurile celor mai populare 12 modele de blocuri, valabile pentru 1174 blocuri din cele 1766 blocuri comuniste din Ploieşti, valabile şi pentru alte oraşe (comuniştii au dat copy-paste la aceleaşi blocuri în toată România).

Am postat pe Facebook pe grupurile oraşelor Plopeni, Mizil şi Băicoi, obţinând câteva sute de vizitatori din fiecare.

20 Noiembrie 2019: am adăugat numărul de camere din apartamente pentru aproximativ 80% din blocuri din Prahova. La oraşele viitoare când voi adăuga blocurile pe hartă, vor include şi numărul de camere.

Am postat pe Facebook pe grupul oraşului Câmpina, obţinând peste 500 vizitatori în prima zi.

25 Noiembrie 2019: am adăugat planurile pentru încă 14 modele de blocuri şi numărul de camere din apartamente pentru încă 10% din blocuri.

Am postat pe grupul de Facebook al oraşului Ploieşti, obţinând peste 1000 vizitatori în prima zi.

Decembrie 2019: am adăugat blocurile din Sinaia, Buşteni, Azuga, dar şi din Otopeni.

Ianuarie 2020: am adăugat blocurile din Târgovişte, Moreni, Pucioasa, Fieni.

Ţinând cont că majoritatea vizitatorilor site-ului sunt interesaţi doar de anul construcţiei, în ianuarie 2020 mi-a venit ideea unei scurtături: să colorez cartierele în loc să pun buline pe blocuri individuale. Am colorat Bucureştiul în 4 ore (a face cu blocuri individuale ar fi luat 120 ore).

Cutremurul de 5,2 grade din 31 ianuarie 2020 mi-a adus trafic triplu pe site în ziua respectivă, mă gândesc că se putea şi mai mult dacă aş fi avut harta gata la mai multe oraşe. În februarie m-am apucat de trasat poligoane pe cartiere, am decis să promovez proiectul pe grupurile de Facebook şi Reddit pe 4 Martie, dată la care făcusem hărţi provizorii la 22 oraşe, fiecare a luat aproximativ 1-2 ore să studiez oraşul să îmi dau seama de anul construcţiei şi să trasez poligoanele KML în Google Earth.

Pe 4 Martie la 14:00 am postat pe Reddit şi 3 grupuri de Facebook, în următoarea oră postând încă 5 grupuri. Am primit zeci de comentarii şi mesaje pe site, felicitându-mă pentru harta mea. Spre seară, lumea probabil venind de la serviciu a avut timp să studieze hărţile mele în detaliu, printre care unele persoane prin meseria lor (agent imobiliar, auditor energetic) au acces la documente. Am început să primesc comentarii negative legat de corectitudinea poligoanelor, în special pe grupul Cutremur în România. Idioţii zic că m-am grăbit şi am făcut o hartă proastă, dar şi ei s-au grăbit să dea comment fără să citească postarea mea în întregime, am scris CLAR “este posibil că un număr redus de blocuri să fie construite în afara perioadelor indicate. Raportaţi eventualele greşeli pentru îmbunătăţirea hărţii“. Idioţi care ştiu doar să înjure şi să mă acuze de greşeli, în loc să mă felicite pentru iniţiativa realizării unei hărţi în premieră naţională şi să colaborăm pentru îmbunătăţirea hărţii cu cunoştinţele acumulate prin meseria lor.

O persoană comenta că harta mea e total greşită, inutilă, dezinformez lumea, etc. că nu trebuia să făc astfel de hărţi estimative ci să scriu anul din documente. Cât ar fi luat să consult documente la 90.000 blocuri din Romania? Cică o echipă de 3-4 profesionişti pot face în câteva luni harta tuturor blocurilor dintr-un oraş pe baza documentelor la o acurateţe de 100% (plăteşti tu pe acei profesionişti? Plus că alte persoane mi-au zis că s-au chinuit zile întregi fără succes în a găsi documente). Eu am făcut VOLUNTAR hărţi la 22 oraşe într-o lună, 40 ore de muncă efectivă în total.

Altă persoană spunea că aberez spunând că văd anul construcţiei pe Google Streetview. De fapt nici nu am nevoie de Google Streetview, experienta acumulată studiind arhitectura comunistă ultimii 15 ani îmi permite să ghicesc anul construirii blocurilor (cu aproximaţie de +/- 5 ani) doar din poza din satelit. Problema a fost timpul limitat, nu m-am uitat la fiecare bloc în parte ci am colorat întregul cartier pe baza anului majorităţii blocurilor. Numărul de greşeli ar fi fost mai mic dacă mă concentram DOAR pe Bucureşti. Interesant este că din cele 22 oraşe, comentarii negative au fost numai la Bucureşti şi Braşov. Am stat până la 5 dimineaţa să studiez poza din satelit cu atenţie să identific toate blocurile construite în alte perioade decât restul din cartier şi am adăugat noi poligoane colorate, iar pe 5 martie nu prea au mai fost comentarii negative. Oricum, marja de eroare va fi redusă la harta finală cu buline pe fiecare bloc în parte.

În total, pe ziua de 4 Martie am avut 3500 vizitatori şi 49 mesaje pe chatul de pe site. Pe 5 martie au venit încă 1900 vizitatori. Pe Facebook am avut ~100 comentarii şi pe Reddit alte ~100. Pe 6 martie am mai avut încă 400 vizitatori. Pe 8 martie am avut 800 vizitatori datorită postării unuia pe blogul lui. După o săptămână în care postările mele au fost distribuite la greu, traficul a revenit la valoarea normală de 100 vizitatori pe zi.

În concluzie: deşi harta mea foarte e utilă celor care cumpără apartamente, sunt foarte puţini care cumpără apartamente şi caută pe Google informaţii despre anul construcţiei blocurilor, aşa că NU merită efortul să extind baza de date a blocurilor la alte orase, ceea ce ar necesita amânarea altor proiecte de-ale mele. Voi extinde DOAR dacă voi avea timp liber.

Oraşele la care pot face bază de date detaliată cu adresele blocurilor: Bucureşti, Arad, Brăila, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Piteşti, Târgovişte. Ele au numerele blocurilor pe OpenStreetMaps (notă: OpenStreetMaps e realizată de voluntari, nu e 100% corectă). La restul oraşelor pot face hartă cu coordonatele blocului, anul construirii, numărul de etaje şi apartamente, dar în lipsa numărului blocului harta nu va fi foarte utilă, neputând să cauţi după adresă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *