Baza de date a blocurilor în Excel

Compun baze de date cu blocuri în format Excel, un proiect original “Made by Teoalida” în premieră naţională. Datele pot fi consultate GRATUIT cu harta blocurilor, dând click pe blocuri unul câte unul, iar contra-cost ofer tabelul Excel pe care îl puteţi edita după dorinţele voastre şi integra în alte aplicaţii (utilă în special agenţiilor imobiliare, asigurări de locuinţe, notari, curierat, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc).


Video cu versiunea anterioară a bazei de date (2019) https://www.youtube.com/embed/eXKDYpX0KlM


Cumpără baza de date

SAMPLE gratuit cu 3 cartiere (148 blocuri):

Blocurile din Romania SAMPLE.xlsx

Cumpără baza de date COMPLETĂ:

Plătiţi cu cardul sau PayPal (chiar şi după miezul nopţii) şi primiţi automat link de download în email (versiunea care este stocată pe server), sau transfer bancar şi vă trimit manual pe email. Fiindcă aduc modificări şi actualizări frecvent, vă voi da pe email ultima versiune a bazei de date. Ofer gratuit actualizări (blocuri noi sau date adăugate / corectate la blocurile existente). Baza de date e în continuă schimbare, în funcţie de ideile mele sau dorinţele clienţilor.

Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi la alte persoane sau firme.

În 2018-2020 vindeam Ploieştiul pe 100€ şi Câmpina pe 30€ dar datorită expansiunii către prea multe oraşe am decis să vând pe judeţe (preţ 5 cenţi/bloc). Dacă vreţi să cumpăraţi doar anumite oraşe sau cartiere, contactaţi-mă (preţ 8 cenţi/bloc la reşedinţă, 10 cenţi/bloc la alte oraşe sau cartiere).

Capitole:
cum am compus datele
cum aflu EU anul construcţiei blocului
cum (nu) poţi afla anul construcţiei
corectitudine
estimează oraşul tău
definiţia unui bloc
istoria bazei de date – versiunea 1
istoria bazei de date – versiunea 2


De ce am facut baza de date

Proiectul “baza de date a blocurilor” a luat naştere din interesul meu pentru studiat arhitectura comunistă, mai exact pentru programele de locuinţe în masă, plus pasiunea de colecţionat şi analizat date. Totul e realizat voluntar (în timpul liber şi fără a fi plătit de nimeni).

Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, din păcate acesta este singurul detaliu din baza de date care NU e exact. Diverşi proprietari mi-au spus că blocul lor apare cu ani diferiţi în contractul de vânzare-cumpărare, în certificatul energetic, etc, la alte blocuri anul nu apare pe nici un act şi tot ce am e estimarea mea personală.

Iniţial paginile erau numite “Harta blocurilor din (nume oraş)“, le-am redenumit în “Harta (nume oraş) cu anul construcţiei blocurilor” şi pentru SEO.

În 2005-2008 am realizat tabele Excel cu câte un rând pentru fiecare model de bloc, înmulţind numărul de scări de bloc (numărate pe poza din satelit) cu numărul de apartamente. Datorită blocurilor non-standard, numărul total de apartamente avea marja de eroare +/- 2%. Tabelul includea intervale estimate de 5-10 ani în care s-au construit fiecare model de bloc.

În 2009 mi-am pierdut interesul pentru România şi am început un proiect similar la Singapore, un oraş-stat în care 80% din populaţie locuieşte în blocuri construite de guvern (HDB – Housing & Development Board). Tabelul meu avea câte un rând pentru fiecare bloc. Începând cu 2010 site-ul www.hdb.gov.sg oferă posibilitatea să cauţi după adresele blocurilor ca să vezi numărul de apartamente pe tip de camere. Am compus datele blocurilor, unul câte unul într-un tabel Excel pe care l-am vândut la diverse firme din Singapore, câştigând câteva mii de $.

Ideea hărţii interactive mi-a venit de la HDB Map Services, lansat în Singapore în 2011, unde dai click pe blocuri şi pe parcări şi îti arată informaţii. . Nu am ştiut că se pot face astfel de hărţi fără experienţă în coding până în august 2017 când am fost contactat de un agent imobiliar din Singapore, astfel văzând pe site-ul lui o hartă cu blocurile colorate în funcţie de anul construcţiei. Mi-a spus că e făcută cu Google Fusion Tables, un serviciu gratuit experimental lansat în 2009, cu peste 100 iconuri, majoritatea simboluri de atracţii turistice, doar 9 din ele erau buline rotunde colorate.

Am adăugat coordonatele GPS şi planurile blocurilor în baza de date şi am importat-o Google Fusion Tables, rezultănd această hartă care mi-a făcut site-ul www.teoalida.com foarte popular în Singapore.

În ianuarie 2018 am decis să fac (în premieră în România) o bază de date detaliată la nivel de bloc pentru oraşul meu Ploieşti, cu numărul de etaje şi apartamente, anul estimat, coordonate GPS (plus adresa stradală unde e posibil), şi să ofer datele GRATUIT pe hartă interactivă şi în format Excel contra cost.

Serviciul Fusion Tables s-a īnchis pe 3 Decembrie 2019 şi am căutat alte servicii similare, alegând ZeeMaps ($19,95/lună) care oferă 31 culori, după care am adăugat şi blocurile noi şi riscul seismic (la cererea vizitatorilor) plus distribuţia pe numărul de camere şi planurile blocurilor (idee proprie), şi am început extinderea către alte oraşe.

Oraşe făcute: Ploieşti (ianuarie 2018), apoi oraşele mici din judeţul Prahova (august-noiembrie 2019), Târgovişte (ianuarie 2020), Bucureşti (iulie-octombrie 2020).

Oraşe la care aş vrea să fac în 2021: Buzău, Călăraşi, Hunedoara, Iaşi, Piteşti, Slobozia.

Alte oraşe la cate pot face bază de date detaliată cu adresele blocurilor: Arad, Braşov, Brăila, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi. Acestea au numerele blocurilor pe OpenStreetMaps (notă: OpenStreetMaps e realizată de voluntari, nu e 100% corectă). La restul oraşelor va ieşi o “hartă oarbă”, fără adresele blocurilor nu va avea multă utilitate (vedeţi ce am făcut la Mizil).

Puteţi cere alte oraşe, dar NU spuneţi “iţi dau $100 avans, fă-mi Timişoara până săptămâna viitoare şi îţi dau alţi $100 când termini“, nu pot amâna alte lucrări de-ale mele care generează $50-100/ora muncită, că dai tu $200 pe o lucrare care va lua 40-50 ore.


Cum am compus datele

Probabil cea mai întâlnită întrebare “sunt date oficiale?” NU, e un proiect original “Made by Teoalida” realizat în premieră naţională pentru a vă oferi ceea ce primăriile NU oferă oficial. Apoi “CUM ai făcut asta?” sau “de unde ai luat datele?”, unele persoane nu mă cred că am compus baza de date SINGUR, fără a avea acces în arhivele primăriilor.

Am nevoie doar de Google Maps + Street View + CREIER inteligent + TIMP liber

Experienţa personală îmi permite să estimez anul construcţiei oricărui bloc din România (cu aproximatie de +/- 5 ani) doar uitându-mă la poza din satelit, iar cu Google Street View spun numărul de apartamente şi camere din apartamente (în 90% din blocurile comuniste).

(opţional) o hartă cu numerele blocurilor mi-ar fi de ajutor, de exemplu OpenStreetMap (din păcate e realizată de voluntari iar unele blocuri au numere greşite sau lipsă), dar la majoritatea oraşelor nu găsesc nici o hartă cu numerele blocurilor, caz în care baza de date va conţine detaliile tehnice ale blocului şi coordonatele GPS pentru afişarea pe Google Maps, însă fără adresă cu numărul blocului.

Toate datele le introduc manual în Excel, la o viteză medie de 60 blocuri pe oră (chiar mai rapid în cazul cartierelor cu blocuri repetitive). Vizionaţi acest video explicativ:

Fiindcă mi-ar lua peste 1000 ore să extind baza de date la nivel naţional, unii m-au sfătuit să fac un robot (machine learning) care să analizeze pozele din satelit şi să identifice automat modelele blocurilor. Astfel de programe trebuie antrenate o cantitate mare de date, iar cele 1900 blocuri din Ploieşti nu sunt suficiente, plus că fiecare oraş are nişte blocuri “unice” care nu se compară cu blocuri din nici un alt oraş, aşa că şansele ca robotul să dea greş sunt imense. Nu văd cum s-ar putea automatiza treaba asta şi singura soluţie e să compun datele manual folosindu-mă de inteligenţa mea şi experienţa personală, ca în videoul de mai sus.

Unii m-au sfătuit să fac harta editabilă tuturor gen Wikimapia. ZeeMaps are opţiune să permit oricui să editeze datele, dar am dezactivat-o fiindcă am primit mesaje gen “mişto hartă dar corectează blocul X că apare ca 1960-1965 iar vânzătorul mi-a zis că e din 1980” deşi blocul e vizibil în poza din avion din 1966 de pe fostulbucuresti.github.io.

Unii m-au sfătuit să monetizez proiectul cu un abonament lunar pentru a accesa harta. NU sunt de acord fiindcă vor fi doar câtiva agenţi dispuşi să dea 5-10$/lună în timp ce cumpărătorii de apartamente care sunt minţiti de agenţi nu vor mai avea acces la date corecte. Prefer să las harta accesibilă tutoror să daţi click pe blocuri unul câte unul, monetizarea se va rezuma din vânzărea bazei de date complete în format Excel.

Videouri din timpul compunerii datelor la Bucureşti (să vedeţi cât de rapid lucrez, acum fără explicaţii):

.






În majoritatea ţărilor din Europa capitalistă şi comunistă s-au construit blocuri de stat, în stil arhitectural care a evoluat de la o decadă la alta. Experienţa personală îmi permite ca atunci când mă uit la un oraş, să spun care blocuri sunt mai vechi şi care mai noi, dar NU am cercetat mai amănunţit ca să pot spune anul exact al fiecărui stil arhitectural.

Cum estimez EU anul construcţiei blocului

Am primit întrebări în ce constă experienţa personală, sau comentarii negative că e o aberaţie, că nu e posibil să estimez anul din satelit. Ba este posibil şi uite cum am acumulat experientă:

Totul a început prin 2003 când bunicul mi-a spus ce cartiere din Ploieşti s-au construit în fiecare decadă. Din 2005 am internet iar anii următori au apărut poze din satelit la rezoluţie mare pentru toată România.

Cartierul Nord din Ploieşti e dominat de blocuri din cărămidă bară 22x12m la 30 metri distanţă plus unele din prefabricate din beton bară 27x10m la 25 metri distanţă, cartierul Vest I e dominat de blocuri bară 27x10m la 25 metri distantă plus bară 20x10m la 20 metri distanţă, cartierul Vest II e dominat de blocuri bară 20x10m la 20 metri distanţă. Am folosit intervale de 10 ani pentru a clasifica cele 3 modele de bloc: 1960-1970, 1965-1975, 1970-1980. După 1976 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, distanţă minimă 12 metri între faţadele principale.

Din 2018, de când am început baza de date a blocurilor şi publicarea datelor sub formă de hartă interactivă, studiez listele parţiale oferite de primăriile diverse oraşe (risc seismic şi reabilitare termică) plus anunţuri de vânzări apartamente pentru a stabili mai exact intervalele de ani în care s-a construit fiecare model de bloc pentru toată România. Barele 22x12m le-am găsit în intervalele 1960-1964 (scară faţă) şi 1963-1970 (scară spate), barele 27x10m în 1964-1972 iar barele 20x10m în 1970-1978. Şi aşa mai departe pentru fiecare model de bloc, apoi le-am clasificat pe 7 culori.

Această experienţă îmi permite să identific rapid modelele blocurilor şi distanţele dintre blocuri dintr-o poză din satelit şi astfel am trasat poligoane KML colorate în funcţie de anul construcţiei pentru toate oraşele mari (1-2 ore / oraş), chiar şi la oraşe pe care nu le-am vizitat niciodată.

Unii vor zice că dau greş când sunt blocuri vechi şi noi alăturate, astfel nu se respectă distanţele de mai sus. Le identific şi pe alea comparând forma din satelit cu blocurile pe care le cunosc deja, în caz că sunt un model necunoscut anterior, intru pe Google StreetView pentru a vedea anumite elemente specifice fiecărei decade.

Cum (nu) puteţi afla anul exact al construcţiei

Cel mai simplu şi rapid: întrebaţi locatarii în vârstă. Contractele de vânzare-cumpărare pot să scrie sau să nu scrie anul construcţiei. Puteţi cere acte la asociaţia de proprietari, dar (conform spuselor vizitatorilor site-ului, agenţi imobiliari, evaluatori, auditori energetici, etc) actele originale ale blocului sunt adeseori imposibil de găsit, arhivele comuniste au fost distruse, etc.

Agenţiile imobiliare scriu în anunţuri anul construirii spus de vânzător, care poate fi corect sau nu (pe OLX 90% anunţuri scriu 1977-1990 deşi blocurie au elemente specifice anilor 1960 şi 1970, anunţuri care duc la timp pierdut atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărătorii paranoici care caută apartamente “după cutremur”). Agenţiile scriu uneori anul exact, dar nu scriu numărul blocului în anunţuri, nu mă pot folosi de site-urile imobiliare pentru a completa baza mea de date, decât dacă are poze de la geam care să permită identificarea blocului. Invit agenţiile imobiliare la o colaborare, să îmi spună numărul blocului şi anul construirii ori de câte ori este posibil.

Primările NU ţin evidenţa tuturor blocurilor cu anul construcţiei blocurilor şi numărul de apartamente (am dat chiar eu email la www.ancpi.ro şi la diverse primării şi am primit răspunsuri ne de la toate). La primării găsiţi doar liste parţiale, cu blocurile cu risc seismic sau cele propuse pentru reabilitarea termică, nici aceste liste nu sunt 100% corecte, probabil se merge doar la blocurile respective pentru colectarea datelor, din lipsa documentelor se informează pe cale orală de la locatari.

Exemple:

Primăria Municipiului Bucureşti oferă lista imobilelor expertizate seismic (2000+ imobile din care vreo 200 din perioada comunistă). Am găsit şi acest PDF cu anii de construcţie la 70% din blocurile comuniste din Sectorul 3, şi reabilitaretermica.eu cu hărţi interactive pentru sector-1, sector-4, sector-6. După ce am compus baza de date folosind Google Streetview, am adăugat şi datele de pe lista seismică şi lista de reabilitare, şi am observat la 50% din blocuri contradicţii la an între cele 2 liste.

la Ploieşti am găsit anul construcţiei DOAR la blocurile propuse pentru expertizarea seismică şi această listă e cu greşeli: blocurile 1-5 Lăcrămioarelor sunt de fapt pe Democraţiei. Oficial sunt 52 blocuri cu risc seismic în Ploieşti, listă copiată de Observatorul Prahovean şi peste alte 10 site-uri, dar Raiffeisen Bank a primit de la primărie o listă cu 93 blocuri cu risc seismic cu alţi ani de construcţie decat anii din lista de 52 blocuri.

Primăria Câmpina a făcut un inventar al celor 280 blocuri din municipiu, pe care l-am descoperit în noiembrie 2019, comparat cu Harta Câmpina pe care am făcut-o SINGUR în august 2019 am găsit vreo 30 blocuri omise în lista primăriei. Blocul B4 de pe Strada Ecaterina Teodoroiu cică an 1970 când de fapt e un model de bloc introdus la sfârşitul anilor 1970 (probabil a tastat 0 în loc de 9, corect era 1979).

La Iaşi există o listă cu 3123 blocuri, dar în timp ce le adăugam coordonatele GPS pentru a realiza harta Iaşi am descoperit nenumărate blocuri care NU se află pe acea listă.


Corectitudinea datelor

Baza de date NU este şi probabil NU va fi niciodată 100% corectă, dar încerc să o fac cât mai corectă posibil iar VOI mă puteţi ajuta, daţi click pe blocuri şi raportaţi orice greşeală vedeţi.

Numărul de apartamente şi camere presupus că erau în proiectului iniţial, omiţând modificări ulterioare precum:

  • Mansardarea blocurilor pentru noi apartamente (am indicat asta în coloana Notă).
  • Uscătorii transformate în garsoniere (cel puţin în Oradea e o modă cu uscătorie-garsonieră).
  • Unirea a 2 apartamente alăturate sau extinderea apartamentelor prin noi camere în exteriorul blocului sau în pod (în Târgovişte sunt multe blocuri cu un ultim etaj parţial şi pod).
  • Majoritatea căminelor de muncitori şi nefamilişti nu mai au rolul iniţial, fiind transformate în locuinţe sociale, birouri, hoteluri, sau apartamente obţinute din unirea a 2 camere şi amenajarea unei băi în fiecare apartament (am indicat asta în coloana Notă).

Coloana Notă indică blocurile la care nu sunt sigur că datele sunt corecte.


Definiţia unui “BLOC”

Oficial fiecare clădire care are o adresă distinctă e numărată ca 1 bloc, Ploieştiul având 1803 blocuri totalizând 3167 scări şi 69500 apartamente +- 0.5%.

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau clădiri distincte, fiecare clădire având 1 adresă de bloc şi una sau mai multe scări. După 1975 majoritatea blocurilor au 1 scară, maxim 2 scări şi mai multe blocuri au fost alipite dând impresia că ar fi o singură clădire. De exemplu în locuitorii din cartierul meu, Bariera Bucureşti spun adeseori că stau în bloc 4 scara A-D, bloc 5 scara A-H, etc, ceea ce e incorect, sunt 4 blocuri alipite cu adrese distincte, 4A, 4B, 4C, 4D, fără a avea mai multe scări.

Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

La momentul respectiv aveam adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni ceea ce mi-a permis să obţin numărul CORECT de blocuri.

Necunoscând sistemul de numerotare a blocurilor din Bucureşti, am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. În cazul altor oraşe am scris numărul de blocuri doar în cazul cartierelor din anii 1950-1960 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de “blocuri”.

Între timp s-a dezvoltat OpenStreetMaps (cu multe greşeli) şi am descoperit cadastral.github.io care mi-a permis să fac hartă exactă la Bucureşti în 2020.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri “vilă” cu doar 4-6 apartamente.

Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie aşa: “Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în Bucureşti un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafaţă de peste 46.1 milioane metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament)“. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele), că blocuri nu au cum să fie atâtea).


Istoria bazelor de date cu blocurile – versiunea 1 (2005-2016)

În 2005, în paralel cu desenarea hărţilor cu cartierele Ploieştiului, am făcut în Excel o statistică a blocurilor şi apartamentelor din Ploieşti, extinsă în 2007-2008 către oraşele din jurul Ploieştiului la care am desenat hărţi, plus Bucureşti şi Târgoviste fără a desena hărţi.

Fiecare rând din tabel fiind un model de bloc, indicând numărul de etaje şi apartamente, înmulţit cu numărul de exemplare din acel bloc, pentru calcularea numărului de blocuri şi apartamente din fiecare cartier şi apoi oraş. Tabelul NU conţinea rânduri pentru blocuri individuale. În 2008 mi-am pierdut interesul pentru România.

În 2009 am început să fac, tot voluntar, baza de date a blocurilor din Singapore, oprindu-mă în 2011 după includerea a cam 40% din totalul de blocuri. Fiecare bloc avea un rând individual în Excel. Fiindcă nu mă puteam decide asupra unui format standard pentru toate cartierele, fiecare cartier avea alt format, am abandonat proiectul în 2011, după 2 ani în care făcusem baza de date pentru 40% din cele aproximativ 10.000 blocuri din Singapore.

Văzând succesul vânzărilor de baze de date cu maşini, în 2012 am publicat şi tabelul incomplet al blocurilor din Singapore invitând lumea să mă contacteze şi să explice ce ar avea nevoie, iar în 2014 mi-am făcut o idee despre ce vrea lumea, am îmbunătăţit tabelul şi l-am pus la vânzare pentru uz comercial. Am inclus în baza de date adresa de stradă, numărul blocului, cod poştal, anul construirii, numărul de apartamente pe fiecare număr de camere, programe de modernizare, etc. Prima vânzare am făcut-o în Mai 2015. Clienţii sunt agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, telecomunicaţii, curierat, etc, unii dispuşi să plătească chiar şi 1000 dolari pe munca mea. (spre deosebire de românii cu mentalitate de ţigan care vor totul gratis).

În 2016 mi-a revenit interesul pentru România, am pus unit tabelele blocurilor din diverse oraşe într-un singur fişier Excel de 1 MB şi am adăugat statistica la noi oraşe: Buzău şi oraşele mici din Dâmboviţa. Am prins interes pentru oraşele care au între 20.000 şi 50.000 locuitori, oraşe nu prea mici ca să nu aibă diversitate de blocuri, şi nu prea mari ca să îmi ia prea mult timp să le fac statistica. Am adăugat oraşele mici din jurul Braşovului şi tot judeţul Hunedoara.

În Martie 2017 cineva mi-a cerut să fac statistică la oraşul Iaşi pe 50 euro şi urma să ne întâlnim dar întâlnirea nu a mai avut loc. Deci există (puţini) oameni dispuşi să dea bani pe aşa ceva. RESPECT!

Statistica, numar de blocuri si apartamente

Descărcaţi SAMPLE gratuit: Statistică blocuri şi apartamente, lista tuturor oraşelor, cu statistică detaliată pentru Drumul Taberei, Ploieşti-Nord, Plopeni, Uricani.

Cumpăraţi statistica detaliată pe cartiere şi modele de bloc:

Cât durează să număr blocurile şi apartamente dintr-un oraş?

Experienţa acumulată studiind Ploiestiul în 2005-2007 îmi permite în prezent să spun cu aproximaţie numărul de blocuri şi apartamente din orice oraş din România.

O primă estimare durează 1 minut şi are marja de eroare +/- 10%. Vizualizez oraşul din satelit pentru a aproxima suprafaţa ocupată de blocuri şi procentajul de locuitori la bloc din recensământul din 1992 (pentru că la recensămintele ulterioare populaţia a crescut sau scăzut în timp ce numărul de blocuri a rămas acelaşi), împarţind la 3 numărul de locuitori la bloc (în medie erau 3 persoane pe apartament în 1992).

O numărare aproximativă durează 1 ora pentru fiecare 20.000 locuitori şi are marja de eroare +/- 2% (+/- 5% înainte de lansarea Google Streetview), salvez imaginea din satelit în Paint şi pun puncte de diferite culori pe fiecare model de bloc, folosind Google Street View pentru a identifica modelele blocurilor, apoi scriu în Excel modelele blocurilor, număr punctele de fiecare culoare şi înmultesc cu numărul de apartamente din bloc.

Fiecare oraş are niste blocuri unicat, non-standard, în cazul lor mi-e greu să îmi dau seama câte apartamente sunt în fiecare bloc, aşa că o plimbare prin oraş e necesară pentru a micşora marja de eroare sub 1%. De când cu Google Streetview nu mai e necesară plimbarea prin oras, am reverificat şi oraşele studiate în 2007-2008 pentru a reduce marja de eroare.

Harta blocuri


Estimează numărul de blocuri şi apartamente din orice oraş

Realizând statistica aproximativă în 2005-2008 pentru Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Bucureşti, Hunedoara, plus baza de date cu blocuri individuale din 2018 încoace pentru Prahova şi Dâmboviţa, şi comparând numărul de apartamente obţinut cu populaţia oraşului, am ajuns la concluzia că în majoritatea oraşelor reşedinţă de judet, numărul de persoane per apartament era în jur de 2,9 la momentul revoluţiei, aproximativ 70-80% locuiau la bloc (86% în Bucureşti şi 60% în unele oraşe din Transilvania unde nu s-a demolat mult).

Oraş Populaţie
1992
Blocuri Scări Aparta
mente
Apart
/ scară
Pers
/ apart
Pers
la bloc
%
la bloc
Marjă
eroare
Bucureşti 2067545 20265 ~635000 31.33 2.8 1778000 86% 2%
Ploieşti 252715 1803 3167 69647 21.99 2.9 201976 80% 0.5%
Buzău 148087 1574 ~34200 21.73 2.9 99180 67% 2%
Târgovişte 98117 820 1361 29010 21.32 2.9 84129 86% 0.5%
Câmpina 41554 307 434 9319 21.47 3 27957 67% 0.5%
Moreni 22886 138 208 4429 21.29 3 13287 58% 0.5%
Deva 78438 1352 ~25000 18.49 2.9 72500 92% 2%
Hunedoara 81337 1268 ~24500 19.32 3 73500 90% 2%
Petroşani 52390 885 14282 16.14 3 42846 82% 2%

Puteţi estima singuri numărul de scări de bloc şi apartamente comuniste din orice oraş, înmulţind populaţia oraşului la recensământul din 1992 cu 0,6-0,8 în funcţie de cât de mult din suprafaţa oraşului e ocupată de blocuri, împărţind la 2,9 persoane per apartament la reşedinţe de judeţ şi 3 persoane per apartament la alte oraşe, iar dacă vreţi să ştiti numărul de scări de bloc, împărţiţi la 20-22 în cazul reşediţelor de judeţ şi 15-20 în cazul oraşelor ne-reşedinţă cu peste 40,000 locuitori. Rezultatul va avea marjă de eroare de 10%.

Pe 25 ianuarie 2021 un client mi-a cerut numărul de apartamente estimat pentru toate oraşele mari, ceea ce mi-a luat aproximativ 3 ore şi îl postez aici să îl poată cumpăra şi alţii interesaţi:


Istoria bazelor de date cu blocurile – versiunea 2 (2017-prezent)

În Ianuarie 2018 am făcut un tabel pentru cele aproximativ 1800 blocuri din Ploieşti, fiecare bloc având un rând individual. 10 ore mi-a luat să scriu numerele blocurilor, numărul de etaje şi apartamente, iar alte 10 ore mi-a luat să adaug coordonatele GPS. M-au ajutat hărţile desenate în 2005-2007 care la rândul lor sunt bazate pe o carte Ghid Municipiul Ploieşti 1981, plus zeci de ore de plimbări prin oraş.

August 2019: am adăugat blocurile din Breaza, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Urlaţi, etc.

Septembrie 2019: am adăugat blocurile din Câmpina şi am început şi la Iaşi, singurul oraş din România care a publicat pe internet o listă a blocurilor cu anul construcţiei, care însă s-a dovedit că nu corespunde cu numerele blocurilor din OpenStreetMaps, motiv pentru care am lăsat harta Iaşi neterminată pentru a mă concentra pe restul oraşelor din judeţul Prahova şi ulterior Bucureşti.

Harta iniţială era destinată blocurilor comuniste, că alea mă pasionează pe mine, dar fiindcă mai mulţi vizitatori ai site-ului mi-au cerut să adaug şi blocurile noi, le-am adăugat în Septembrie 2019.

8 Octombrie 2019: am refăcut harta în ZeeMaps.

12 Noiembrie 2019: am adăugat blocurile din Mizil, Slănic, Vălenii de Munte, am adăugat 2 coloane: notă şi lift (da/nu) pentru filtru, am adăugat planurile celor mai populare 12 modele de blocuri, valabile pentru 1174 blocuri din cele 1766 blocuri comuniste din Ploieşti, valabile şi pentru alte oraşe (comuniştii au dat copy-paste la aceleaşi blocuri în toată România).

Am postat pe Facebook pe grupurile oraşelor Plopeni, Mizil şi Băicoi, obţinând câteva sute de vizitatori din fiecare.

20 Noiembrie 2019: am adăugat numărul de camere din apartamente pentru aproximativ 80% din blocuri din Prahova. La oraşele viitoare când voi adăuga blocurile pe hartă, vor include şi numărul de camere.

Am postat pe Facebook pe grupul oraşului Câmpina, obţinând peste 500 vizitatori în prima zi.

25 Noiembrie 2019: am adăugat planurile pentru încă 14 modele de blocuri şi numărul de camere din apartamente pentru încă 10% din blocuri.

Am postat pe grupul de Facebook al oraşului Ploieşti, obţinând peste 1000 vizitatori în prima zi.

Decembrie 2019: am adăugat blocurile din Sinaia, Buşteni, Azuga, dar şi din Otopeni.

Ianuarie 2020: am adăugat blocurile din Târgovişte, Moreni, Pucioasa, Fieni.

Extinderea la nivel naţional

Ţinând cont că majoritatea vizitatorilor site-ului sunt interesaţi doar de anul construcţiei, în ianuarie 2020 mi-a venit ideea unei scurtături: să colorez cartierele în loc să pun buline pe blocuri individuale. Am colorat Bucureştiul în 4 ore (a face cu blocuri individuale ar fi luat 120 ore).

Cutremurul de 5,2 grade din 31 ianuarie 2020 mi-a adus trafic triplu pe site în ziua respectivă, mă gândesc că se putea şi mai mult dacă aş fi avut harta gata la mai multe oraşe. În februarie m-am apucat de trasat poligoane pe cartiere la cât mai multe oraşe pot, am decis să promovez proiectul pe grupurile de Facebook şi Reddit pe 4 Martie, dată la care făcusem hărţi provizorii la 22 oraşe, fiecare a luat aproximativ 1-2 ore să studiez oraşul să îmi dau seama de anul construcţiei şi să trasez poligoanele KML în Google Earth.

Pe lângă poligoane, am pus o mostră de 200 blocuri din Bucureşti, iar Pe 4 Martie la 14:00 am postat pe Reddit şi 3 grupuri de Facebook, în următoarea oră postând încă 5 grupuri. Am primit zeci de comentarii şi mesaje pe site, felicitându-mă pentru harta mea. Spre seară, lumea probabil venind de la serviciu a avut timp să studieze hărţile mele în detaliu, am început să primesc comentarii negative.

Speram să găsesc oameni care prin profesia lor (agent imobiliar, auditor energetic) au acces la informatii mai EXACTE ca estimările mele personale şi putem colabora la dezvoltarea acestui proiect, să nu fac totul eu de unul singur. Însă tocmai aceşti experţi, în loc să mă felicite pentru iniţiativa realizării unei hărţi în premieră naţională şi să colaborăm pentru îmbunătăţirea hărţii, mi-au adus comentarii jignitoare (în special pe grupul Cutremur în România) legat de incorectitudinea poligoanelor colorate, care nu au înţeles că sunt provizorii. M-au acuzat că m-am grăbit şi am făcut o hartă proastă, dar şi ei s-au grăbit să dea comment fără să citească postarea mea în întregime, am scris CLAR “este posibil că un număr redus de blocuri să fie construite în afara perioadelor indicate. Raportaţi eventualele greşeli pentru îmbunătăţirea hărţii“. În cazul ăsta prefer să lucrez pentru oameni din străinătate care îmi apreciază munca mai mult ca voi, RUŞINE românilor care nu apreciaţi iniţiativa mea de a face un proiect în premieră naţională, şi asta VOLUNTAR!

O persoană comenta că harta mea e total greşită, inutilă, dezinformez lumea, etc. că nu trebuia să făc astfel de hărţi estimative ci să scriu anul din documente. Cât ar fi luat să consult documente la 90.000 blocuri din Romania? Cică o echipă de 3-4 profesionişti pot face în câteva luni harta tuturor blocurilor dintr-un oraş pe baza documentelor la o acurateţe de 100% (plăteşti tu pe acei profesionişti? Plus că alte persoane mi-au zis că s-au chinuit zile întregi fără succes în a găsi documente). Eu am făcut VOLUNTAR hărţi la 22 oraşe într-o lună, 40 ore de muncă efectivă în total.

Altă persoană spunea că aberez spunând că văd anul construcţiei pe Google Streetview. De fapt nici nu am nevoie de Google Streetview, experienta acumulată studiind arhitectura comunistă ultimii 15 ani îmi permite să ghicesc anul construirii blocurilor (cu aproximaţie de +/- 5 ani) doar din poza din satelit. Problema a fost timpul limitat, nu m-am uitat la fiecare bloc în parte ci am colorat întregul cartier pe baza anului majorităţii blocurilor. Numărul de greşeli ar fi fost mai mic dacă mă concentram DOAR pe Bucureşti. Interesant este că din cele 22 oraşe colorate, comentarii negative au fost numai la Bucureşti şi Braşov. Am stat până la 5 dimineaţa să studiez poza din satelit cu atenţie să identific toate blocurile construite în alte perioade decât restul din cartier şi am adăugat noi poligoane colorate, iar pe 5 martie nu prea au mai fost comentarii negative. Oricum, marja de eroare va fi redusă la harta finală cu buline pe fiecare bloc în parte.

În total, pe ziua de 4 Martie am avut 3500 vizitatori şi 49 mesaje pe chatul de pe site. Pe 5 martie au venit încă 1900 vizitatori. Pe Facebook am avut ~100 comentarii şi pe Reddit alte ~100. Pe 6 martie am mai avut încă 400 vizitatori. Pe 8 martie am avut 800 vizitatori datorită postării unuia pe blogul lui. După o săptămână în care postările mele au fost distribuite la greu, traficul a revenit la valoarea normală de 100 vizitatori pe zi.

În aprilie 2020 am intrat întâmplător în Google Webmaster Tools şi am văzut că traficul organic pe Teoalida.ro a căzut brusc de la 80 vizitatori/zi la 30 vizitatori/zi în noaptea de 14/15 martie 2019. Site-ul în română a fost penalizat de Google din motive necunoscute, nu mai apărea pe prima pagină din Google ca înainte (site-ul în engleză Teoalida.com a avut o penalizare similară în 2013), dacă atunci am realizat problema repede, la Teoalida.ro din cauza traficului redus şi variabil în funcţie de postările mele pe Facebook (urmăream traficul cu Clicky.com fără să îmi dau seama că au scăzut căutările din Google), am realizat problema de abia după 1 an, mi-a fost imposibil să-mi amintesc ce am făcut în martie 2019 care ar fi putut cauza căderea din Google.

În concluzie: deşi harta mea foarte e utilă celor care cumpără apartamente, traficul pe site redus + refuzul oamenilor de a colabora, m-au făcut să îmi pierd interesul în acest proiect pentru câteva luni. NU merită efortul să extind baza de date a blocurilor la alte orase, ceea ce ar necesita amânarea altor proiecte de-ale mele. Voi extinde DOAR dacă voi avea timp liber.

Am reparat nişte linkuri invalide pe paginile “ascunse” de Google, şi alte modificări, nu ştiu dacă asta a fost cauza dar traficul a început să crească din iulie 2020.

Deşi adăugasem 664 blocuri din Bucureşti în martie-mai 2020, de abia pe 25 iulie 2020 m-am apucat serios de muncă, initial estimam că va lua 120 ore să compun datele la aproximativ 8000 blocuri comuniste folosind Google Streetview, dar datorită site-urilor de reabilitare termică care oferă date suplimentare, de abia în octombrie am terminat de adăugat datele la blocurile comuniste, după aproximativ 300 ore de muncă.

Etichete:

3 comentarii la „Baza de date a blocurilor în Excel”

  1. Ma bucur ca mi-a fost prezentat site-ul tau.
    Esti o enciclopedie vie.
    Sper sa ai parte de sanatate si sa fii lucid si la 99 de ani. Lumea intreaga are nevoie de ceea ce faci.
    Sunt uimit dupa 10 minute de rasfoit. No comment.
    Un Om ca tine rar gasesti!!

  2. Pingback: Hartă Buzău cu anul construcţiei blocurilor - Site-ul lui Teoalida

  3. Cu ce sa incep? Nici nu stiu… este extraordinar ca faci aici. EXTRAORDINAR. Nu sunt din Bucuresti, dar doresc sa achizionez un apartament in acest orad. Nici nu realizezi cat mi a fost de folos acest site…. Si ce daca informatiile nu sunt 100 % perfecte??? Marja de eroare este, din punctul medu de vedere , mai mult decat suportabila. Cat despre comentariile si reactiile negative la ceea ce faci, nu baga in seama !!! Hater- i vor fi mereu! Oameni mici si fara minte care se grabesc sa judece fara sa aiba habar ce inseamna munca. Spor si bafta !!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *