Lista oraşe cu populaţia pe ani + hartă interactivă

Sample gratuit:
Lista judete orase comune SAMPLE .xlsx

Cumpără tabelul complet:

Am cules datele de pe paginile fiecărui oraş din Wikipedia şi le-am scris într-un fişier Excel cu 3 tabele: judeţe, oraşe, comune, anul înfiinţării oraşelor şi declarării municipiilor, populaţia judeţelor, oraşelor şi comunelor la fiecare recensământ 1912-2021, coordonate GPS ale oraşelor şi comunelor, o poză reprezentativă a fiecărui oraş.

Puteţi sorta în ordine alfabetică, pe judeţe, după populaţia la oricare din recensăminte, sau în funcţie de rata de creştere a populaţiei. Puteţi salva CSV şi importa într-o bază de date SQL dacă aveţi nevoie pentru crearea de site-uri sau aplicaţii mobile.

Pe hărţile de mai jos puteţi click pe fiecare oraş pentru detalii.

Hartă interactivă municipii, oraşe şi comune

Cod poștal / Adresă:

Rază 1Km5Km10Km25Km50Km75Km100Km150Km200Km300Km

45 municipii iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968.
2 oraşe declarate municipii pe 1 august 1968.
9 oraşe declarate municipii în 1979.
47 oraşe declarate municipii în 1990-2003.

188 oraşe iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968 (minus 45 municipii).
48 oraşe create pe 1 august 1968 şi 1 oraş creat în 1981.
22 oraşe create în 1987-1989.
71 oraşe create în 1994-2006.

2861 comune.

România a ajuns în 2006 la 320 oraşe din care 103 municipii. Oraşul Băneasa a fost retrogradat la rangul de comună în 2019.

Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica retroactiv, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Numărul de oraşe pe grupuri de populaţie

Culoare	2021	2011	2002	1992	1977	1966	1956	1948
1.000.000 –	1	1	1	1	1	1	1	1
300.000 – 499,999		2	5	7
200.000 – 299,999	7	6	5	4	7
150.000 – 199,999	3	4	4	4	5	6	1
100.000 – 149,999	7	7	10	9	5	6	6	2
50.000 – 99,999	23	21	21	23	18	8	8	10
30.000 – 49,999	21	26	26	33	23	16	12	6
20.000 – 29,999	27	28	34	28	33	27	13	14
15.000 – 19,999	29	27	27	27	21	26	25	14
10.000 – 14,999	53	64	66	59	48	33	34	27
5.000 – 9,999	110	105	102	57	65	48	51	44
0 – 4,999	39	29	18	12	14	15	21	30
Total	320	320	319	264	240	186	172	148

Totalul reprezintă oraşele la care se cunoaşte populaţia, NU numărul de oraşe la momentul recensământului.

Pe hărţile de mai jos municipiile sunt pătrate iar oraşele octogonale. Oraşele înfiinţate ulterior sunt romburi gri.

Harta populaţie 1992

Cod poștal / Adresă:

Rază 1Km5Km10Km25Km50Km75Km100Km150Km200Km300Km

La recensământul din 1977 erau 47 municipii (între 28738 şi 269353 locuitori) şi 189 oraşe (între 1880 şi 44988 locuitori).

La recensământul din 1992 erau 56 municipii (între 36170 şi 350581 locuitori) şi 203 oraşe (între 1969 şi 46657 locuitori).

1992 reprezintă vârful populaţiei României, apogeul pentru majoritatea oraşelor, arată cât de mult s-a dezvoltat România în comunism înainte de emigrarea masivă de după 1990.

Harta populaţie 2021

Cod poștal / Adresă:

Rază 1Km5Km10Km25Km50Km75Km100Km150Km200Km300Km

După revoluţie, majoritatea oraşelor au înregistrat declin al populaţiei datorită emigraţiei şi dezvoltării comunelor suburbane. Fără nicio logică, oraşe minuscule au fost declarate municipiu, deşi au populaţie mai mică ca unele comune.

La recensământul din 2011 erau 103 municipii (între 10441 şi 324576 locuitori), 217 oraşe (între 1641 şi 42944 locuitori), 2861 comune (între 119 şi 22813 locuitori).

La recensământul din 2021 erau 103 municipii (între 8506 şi 286598 locuitori), 216 oraşe (între 1372 şi 53434 locuitori), 2861 comune (între 88 şi 52735 locuitori).

Evoluţia populaţiei oraşelor

După Bucureşti, alte 7 oraşe „regionale” au depăşit 300.000 locuitori în 1992. Graficul arată cum acestea şi-au schimbat locul în clasament la fiecare recensământ.

În 1930 Baia Mare era mai mic decât Sighetu Marmaţiei, iar Suceava mai mic decât Rădăuţi, toate cele 4 oraşe fiind reşedinţa unor judeţe. Regimul comunist Dej a reorganizat România în regiuni şi raioane în 1950 şi a dezvoltat masiv „oraşele regionale”. Nicolae Ceauşescu a reorganizat România în judeţe în 1968 şi a ales ca reşedinţă un oraş amplasat cât mai central pe teritoriul judeţului, nu neapărat oraşul cel mai mare, iar dezvoltarea s-a concentrat pe aceste reşedinţe. Rădăuţi şi Sighetul Marmaţiei pierzând statutul de resedinţă, s-au dezvoltat lent.

Suceava a crescut la 1131% iar Rădăuţi la 214% între 1948 şi 1992. Recordul e deţinut de Hunedoara, 1159% între 1948 şi 1992, din care 984% între 1948 şi 1966, în 1966 era de 2,6 ori mai mare ca Deva (ambele fiind oraşe regionale, în ciuda faptului că Deva era reşedinţa regiunii), dar după ce Deva a devenit reşedinţă de judeţ în 1968, populaţia s-a triplat iar în 1992 ajuns aproape la populaţia Hunedoara.

Miercurea Ciuc şi Slobozia de asemenea NU erau cele mai mari oraşe din judeţele cărora le-au primit resedinţa în 1968. La recensământul din 2011 mai există 1 oraş resedinţă care nu este pe primul loc ca populaţie în judeţ: Vaslui.

Lista de actualizări

Tabelul Excel l-am compus în 2006 (la scurt timp după ce m-am conectat la internet), copiind populaţia la recensămintele din 1912, 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 de pe pagina Wikipedia a fiecăruia din cele 236-237 oraşe din perioada 1968-1989.

L-am actualizat în 2015 adăugând oraşele înfiinţate după 1989 (total 320 oraşe) şi anul înfiinţării fiecarui oraş / municipiu. Am luat populaţia la recensămintele din 2002 şi 2011 de pe pagina Lista oraşelor din România unde apar alte cifre faţă de cea indicată în 2002 în paginile individuale ale oraşelor.

În 2018 am reverificat paginile individuale ale fiecărui oraş, corectând tabelul, observând că unele cifre de pe Wikipedia au fost modifcate, în special la recensământul din 1977 am găsit câteva zeci de oraşe care indică altă populaţie acum faţă de 2006. Tot atunci am adăugat lista comunelor (2861 comune) fără populaţie, am adăugat coordonate GPS la toate oraşele şi comunele pentru afişarea ca hartă interactivă.

În noiembrie 2020 o persoana era dispusă să îmi dea bani în plus dacă adaug şi populaţia comunelor. Populaţia e disponibilă gratuit pe http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ dar fără coordonate GPS, clientul respectiv voia să mă plătească să combin populaţia cu coordonatele pe care le aveam, ar fi luat câteva ore şi nu am avut timp la momentul respectiv (o fac dacă sunt multe persoane interesate).

Actualizat ianuarie 2022 cu coordonate GPS mai precise şi o poză reprezentativă pentru fiecare oraş.

Actualizat februarie 2022 după ce un robot de pe Wikipedia a adăugat lista comunelor cu populaţia (doar 2011) pe paginile fiecărui judeţ, permiţându-mi să adaug populaţia comunelor în tabelul meu împreună cu coordonatele, mai repede decât dacă aş fi făcut-o mai de mult.

Nu uitaţi că Wikipedia este scrisă de voluntari şi este în continuă schimbare, probabil nu este şi nu va fi niciodată 100% corectă.

Rezultatele provizorii ale recensământului 2021 au fost publicate pe insse.ro pe 31 ianuarie 2023 (nu am adăugat în tabelul meu rezultate provizorii fiindcă la recensământul anterior au fost diferenţe de 5-10% la populaţia unor oraşe între rezultatele provizorii şi cele finale). Am aşteptat rezultatele finale, care au fost publicate in iunie 2023.