Hărţi România

Am pus aici aceste hărţi pentru a creste traficul pe site şi a ajuta în special elevii, hărţile sunt adunate de pe Wikipedia şi alte site-uri, nu desenate de mine personal ca în cazul hărţilor de oraşe, aşa că nu sunt de vânzare, le puteţi download-a gratuit şi folosi fără a îmi cere acordul, totusi vă rog să respectaţi drepturile de autor ale celor care le-au făcut, adică să nu le imprimaţi şi vindeţi pe bani, sau altceva de gen. Vizitaţi şi www.teoalida.ro/geografie – lucrari realizate de mine.

Harta fizica Harta fizica Harta completa 2001
O hartă din 1967, alta din 1993 şi alta din 2001

Dacă vreţi alt fel de hărti, lăsaţi comment şi spuneţi-mi ce hărţi să mai adaug

Harta unităţilor de relief

Harta unitatilor de relief, munti, dealuri, campii

Harta administrativă

Harta din anii 1990 incluzând oraşele înfiintate în 1989, excluzând oraşele înfiinţate în anii 2000.
Harta administrativa

Singura hartă administrativă cu comune (şi populaţia de etnie romă – ţigani), am pus harta asta pe site după ce un vizitator mi-a cerut o hartă cu granitele comunelor.
Populatia de etnie roma, tigani pe comune

România antebelică

Ţinuturile sau judeţele Ţării Româneşti între 1601 şi 1718
Tara romaneasca 1601-1718

Ţinuturile Moldovei între 1601 şi 1718
Moldova 1601-1718

Judeţele ţărilor române în 1711
Judete 1711

Judeţele ţărilor române în 1800
Judete 1800

Judeţele Principatelor Unite între 1856 şi 1878
Judete 1856-1878

Județele Regatului României între 1878 și 1912

Harta detaliata a vechiului regat, in perioada 1881-1913 (stanga), harta istorica anul 1901
Hartă detaliată în perioada 1913-1916 (dreapta), hartă istorică incluzând Cadrilaterul

România interbelică

Județele României Mari între 1936 și 1939
Judete 1938

Județele României între 1945 și 1951
Judete 1948

Hartă istorică cu judeţele Regatului României
Romania mare judete interbelice 1930

Judeţele României interbelice comparate cu judeţele actuale
Judete 1940-2010 border=

Hartă administrativă şi politică
Observaţi căile ferate planificate pe Valea Jiului şi Valea Buzăului, cea din urmă nu s-a mai construit niciodată, cantitatea redusă de căi ferate în Muntenia, lipsind liniile Bucureşti – Roşiori – Craiova sau Bucureşti – Urziceni – Făurei – Tecuci. Observaţi 5 orase care au fost retrogadate la comune.
Romania mare administrativa si politica

Hartă etnica România 1930
(SVG file, nominally 1,744 × 1,270 pixels, file size: 1.44 MB)
Harta etnica

România comunistă

6 septembrie 1950 – Prin Legea nr.5 au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune).

19 septembrie 1952 – Prin Decretul 331 a fost modificată Legea nr. 5/1950 astfel încât, prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară.

10 ianuarie 1956 – Prin Decretul 12 a fost modificată din nou Legea nr. 5/1950 desființându-se regiunile Arad și Bârlad.

24 decembrie 1960 – Prin Legea nr. 3 s-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modificându-i-se, totodată, și teritoriul. În final numărul regiunilor s-a redus la 16.

Regiunile si raioanele Republicii Populare / Socialiste Romania, harta administrativa
Regiuni si raioane 1950-1952 Regiuni si raioane 1952-1956 Regiuni si raioane 1960-1968 Regiuni si raioane 1960-1968

16 februarie 1968 – Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.

Judetele României, propunerea initială din 1968
Observaţi inexistenţa judeţelor Brăila, Covasna, Mehedinţi, Sălaj, şi unele graniţe diferite faţă de cele finale.
Propunere judete 1968

Hartă topografică

Romania topografica

Hartă râuri

Harta rauri

Harta rutiera

Harta e prea mare pentru a fi afişată pe site (13413 x 9821 pixeli si 16 MB)
Link de download http://www.tenereclub.ro/harti/romania/romania_harta_rutiera_www.tenereclub.ro.jpg

Harta CFR

Harta căilor ferate române, magistrale şi linii, cu numere
Harta cai ferate Harta feroviara Romania railroads

Harta CFR istorică
(sursa: userul Domologed de pe SkyscraperCity, din păcate el nu a ştiut să pună hartile la rezolutie întreagă)
1921 Harta CFR 1921 1938 1940 Harta CFR 1940 1953 Harta CFR 1953 1958 Harta CFR 1958 1961 1964 Harta CFR 1964 1966 1974 Harta CFR 1974 1980 Harta CFR 1980 1985 Harta CFR 1985 1990 1992-1993 Harta CFR 1992 prezent Harta feroviara

Evoluţia reţelei feroviare din România (1854-prezent)

Autor: Vlad Tozlovanu, sursa: historymaps.ro.
Evolutia retelei feroviare
Evolutia retelei feroviare

Turul gunoiului din Ploieşti

Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu şi Toma Caragiu au murit, Petrolul a dat faliment, Upetrom 1 Mai a fost demolat, dar a rămas 1 lucru cu care Ploieştenii se pot mândri: GUNOIUL (şi maşinile abandonate)

După ce am postat pe Facebook nişte poze din centrul Ploieşti (https://www.facebook.com/groups/municipiulploiesti/permalink/2293149480952513/) care au fost share-uite de 500 persoane în primele 24 ore, am decis să fac turul gunoiului. Fiindcă Facebook nu păstrează denumirile pozelor, şi mi-a fost lene să editez 150 poze să scriu pe ele locaţia, am decis să postez pe site-ul meu, FĂRĂ watermark / logo ca jurnaliştii să le poată re-posta pe ziarele lor.

Se întâmplă şi la case mai mari: http://stiri.tvr.ro/mormane-de-gunoi-pe-strazile-romei-in-plin-sezon-turistic_847429.html#view

Daţi SHARE pentru un oraş mai CURAT!

Welcome to fabulous Garbage City (20 Iulie 2019)

Dacă aveţi şimţ de aventură în locuri urât miroşitoare vă recomand să vizitaţi oraşul meu
Imediat ce cobori din tren la Gara de Sud îţi dai seama că ai ajuns în Gunoieşti… pardon, Ploieşti

Opel Zafira abandonat în piaţa 1 Decembrie 1918

Groapa de gunoi de sub podul rutier de la Gara de Sud (Timken)

Turul gunoiului: Malu Roşu – Enăchiţă Văcărescu – Vest – 9 Mai (12 Iulie 2019)

Un conflict între Primăria Ploieşti şi ROSAL (nu prea am înţeles ce s-a întâmplat de fapt) a făcut ca din primăvara 2019 gunoiul să se strângă mai repede decât ritmul în care era colectat.

După nenumărate ştiri cu gunoaie, fiecare ştire cu doar 2-3 poze, am  decis să fac EU o treabă mai calumea. Am luat camera foto Canon SX 510 HS şi de la 12:00 până la 20:00 am mers pe jos peste 17 km (conform hărţii Google Earth realizate după ce m-am întors acasă) ca să vă prezint 150 poze cu noile atracţii turistice din Ploieşti Gunoieşti.

Ghenele din Aleea Codrului şi Aleea Vlăsiei (blocurile 1-8)

Ghena de pe strada Râpelor din Malu Roşu

Ghena din faţa blocului 57 şi Audi 80 B4 abandonat

Ghena din faţa blocului 26 şi un BMW Seria 3 E46 abandonat

Volkswagen Golf III abandonat pe strada Gheorghe Mateescu bloc 8

La unele ghene se pare ca a ridicat gunoiul (strada Troienelor)

Parcarea dintre blocurile 10, 40, 42C (Malu Roşu): gunoiul ridicat, dar 2 maşini sunt abandonate: Dacia Nova şi Mercedes Vito

Volkswagen Golf III abandonat pe strada Carol Davila în lateralul blocului 120C (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Ghena din spatele blocurilor 120A-120F (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Dacia 1310 într-o stare deplorabilă la singura casă care a supravieţuit demolării în spatele blocului 121B

Opel Astra abandonat pe strada Vitejilor în faţă la bloc 103

Ghena din spatele blocurilor 101A-101B (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Maşini abandonate şi ghena din spatele blocurilor 106A-106F (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Ghena din spatele blocurilor 141A-141I (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Pubele pline, 2 dacii abandonate, şi bălării care invadează aleea în spatele blocurilor 140A-140H

Gunoaie în spate la bloc 4D (cartier Cantacuzino)

Gunoaie în spate la bloc 1A-1J şi 2A-2H (cartier Cantacuzino)

Gunoaie în spate la bloc 3G-3K (cartier Cantacuzino)

Chrysler 300 abandonat în faţă la bloc 1A-1J (cartier Cantacuzino)

Dacia Nova ascunsă de buruieni pe strada Făcliei colţ cu strada Constantin Mille (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Renault Mégane abandonat la casele din spatele blocurilor 138A-138C (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Volkswagen Passat folosit ca debara în spatele blocurilor 139C-139D (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Ghena din spatele blocurilor 135A-135G (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Skoda Octavia abandonată pe Aleea Biruinţei în faţa unui bloc nou (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Gunoaie în spate la bloc 133G (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Puteţi observa aleea dintre blocurile 133C şi 133I? (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Ghenele din spatele blocurilor 134A-134D şi 131A-131E (cartier Enăchiţă Văcărescu)
 

Dacia 1310 şi Daewoo Tico, rable pitite în jungla din spatele blocului 150E (cartier Peneş Curcanul)

Ghena din spatele blocurilor 152A-152K (cartier Peneş Curcanul)

Ghena din spatele blocurilor 154A-154H (cartier Peneş Curcanul)

Ghena de la capătul intrării Cazărmii (cartier Peneş Curcanul)

Mercedes SL 60 AMG şi BMW abandonate pe strada Cristianul bloc 155A (cartier Peneş Curcanul)

Pubelele din spatele blocurilor 130A-130E (cartier Peneş Curcanul)

Dacia Logan abandonată pe strada Adunaţi în faţă la bloc 130A (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Ghena dintre blocurile 119B şi 119C (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Ghena plină şi Dacia 1310 Break abandonată în spate la bloc 129A-129E (cartier Enăchiţă Văcărescu)

Şi am ajuns în cartierul Vest I
Astea sunt gunoaiele de pe strada Erou Moldovean Marian

Aleea dintre blocurile bloc 5-6 şi 21, şi ghena de dintre blocurile 5-6 şi 36

Acest moş locuieste într-o Dacie abandonată, sub care a pus multe sticle de apă (nu ştiu de ce)

Pubelele din spatele blocului 67bis (Vest I), pe aici au trecut gunoierii recent

Dacia 1310 abandonată pe strada General Eremia Grigorescu în faţă la bloc 26

Ghena dintre blocurile A10-A14

Gunoaie pe Lacul Bâlea bloc A8 şi C1

Gunoaie pe Lacul Bâlea bloc 29 şi un Fiat Punto lovit în spate, probabil şi abandonat

Pubelele de gunoi de pe strada Perşani şi din spatele blocurilor de pe strada Soldat Erou Arhip Nicolae (capătul cartierului Vest aproape de calea ferată). Întâmplător, aici m-am întâlnit cu gunoierii. Felicitări! Sper să vă văd mai des!

Dacia Papuc abandonată lângă blocul M14

WC-uri depozitate şi maşini abandonate pe strada Anotimpului în faţă la blocurile 56-57
 

Dacia 1310 şi Daewoo Cielo abandonate în parcarea dintre blocurile 49 şi 50 (Vest I)
 

Daewoo Matiz abandonat pe strada Anontimpului în faţă la bloc 54

Strada General Eremia Grigorescu în dreptul blocurilor 43-45 arată ca o groapă de gunoi

Gunoaie pe strada Anotimpului, blocurile 40A-42A

Piaţa Aurora e şi cimitir de maşini, o dubiţă Renault Rapid în centrul parcării, iar alături Renault Clio I şi Volkswagen Golf III să fi fost parcate intenţionat lângă ghenă, proprietarii sperând că gunoierii le vor lua şi rablele?

Volkswagen Vento abandonat pe strada Cosminele în faţă la bloc 113 (Vest II)

Am trecut Şoseaua Vestului către cartierul Vest II
Ghena din spatele blocului 113 (Vest II), din nou o Dacia Papuc pare aruncată la gunoi

Ghena din spatele blocului 112 (Vest II), Fiat Seicento abandonat pe Aleea Godeanu în faţă la bloc 119

Nissan Primera şi Dacia Logan abandonate pe Aleea Iezerurui, ghena de la bloc 112B

Opel Vectra abandonat pe strada Bahluiului bloc 144

Gunoiul de pe strada Bahluiului bloc 154A

Cimitirul (parcarea) din spatele blocurilor 157, 160, 161 e locul de veci pentru 4 maşini “moarte”

Ghena de pe Strada Cosminele la sud de bloc 181B pare curată

Parcarea din spatele blocurilor 163A-F e de asemenea cimitir pentru 2 Dacia 1310

Şi am ajuns şi în cartierul 9 Mai.
2 BMW-uri şi 1 Peugeot 206 cu soţile dezumflate se odihnesc în spatele blocurilor 13-18

Gunoaie în spatele blocului 22 (cartier 9 Mai)

Gunoaie la  ghena de pe Aleea Strunga la sud de bloc 39C (cartier 9 Mai)

Mercedes W124 abandonat pe Aleea Strunga în spate la bloc 40 (cartier 9 Mai)

Ford Focus abandonat în spate la bloc 74-79 (cartier 9 Mai)

Pubele de gunoi şi Ford Transit abandonat în spate la blocurile 62-69 (cartier 9 Mai)

Pubele în spatele blocurilor ANL 9 Aleea Arnăuţi (cartier 9 Mai)

Dacii abandonate in spatele blocurilor 1-12 (cartier 9 Mai)

Pubele în spatele blocurilor 4A-4F (cartier Mărăşeşti-Eroilor)

Pubele în spatele blocurilor 6A-6G (cartier Mărăşeşti-Eroilor)

Kia Ceed şi Oltcit abandonate pe Aleea Mureş (cartier Mărăşeşti-Eroilor)

Dacia 1310 şi Daewoo Cielo abandonate în spatele blocurilor 7A-7G (cartier Mărăşeşti-Eroilor)

Daewoo Matiz abandonat pe strada Frăsinet (cartier Mărăşeşti-Eroilor)

Pubele în spatele blocurilor 8A-8H (cartier Mărăşeşti-Eroilor), se pare că pe aici au trecut gunoierii recent.

Pubele în spatele blocurilor 12A-12J, se pare că pe aici au trecut gunoierii recent. Tricicleta roz e frumoasă?

Pubele în spatele blocurilor 9A-9F (cartier Mărăşeşti-Eroilor), se pare că pe aici au trecut gunoierii recent.

Blocurile ANL abandonate din Cartierul Libertăţii

Era în proiect un cartier de 200 apartamente, început în 2008, dar firma constructoare a dat faliment în 2010 şi doar jumătate din blocuri au fost finalizate în 2014. Celelalte blocuri au rămas la stadiul din 2010. Am filmat în interiorul unui bloc în 2012, moment în care era cât de cât curat, iar copii se jucau de-a v-aţi ascunselea.

După 3 ani am intrat în acelaşi bloc, care între timp a ajuns locuit de persoanele fără adăpost, fiind umplut de gunoaie. La 3:05 puteţi vedea cum am intrat în “casa” cuiva, din fericire locatarii nu erau acasă, că aveau şi cuţit ascuns sub saltea (am explorat mai bine camera după ce am filmat).

Blocurile vecine au şi ele gunoaie dar mai puţine.

Construcţia a fost reluată în 2017, vom vedea când va fi finalizată, şi ce reacţie vor avea viitorii chiriaşi şi proprietari dacă vor vedea acest video, cum arăta apartamentul lor în 2015.

Epavele din Mihai Bravu

Pe 25 Mai 2019 am fost pe stadion la finala Cupei României iar până să înceapă meciul m-am plimbat 1 oră prin Mihai Bravu… uite ce am gunoaie pe roţi am găsit.

Porsche 944 pe strada Theodor Aman, Peugeot 309 pe strada Cornăţel în faţă la bloc 1A

Gunoaiele din spatele blocului 3C, Dacia Nova şi Alfa Romeo abandonate

2 Dacii folosite pe post de pubelă de gunoi în faţa la bloc 41A

Ford Sierra şi Dacia 1310 într-o stare deplorabilă pe strada Mihai Bravu în faţa Maternităţii

Volkswagen Polo accidentat pe strada Pielari, 60 metri est de Alexandru Vlahuţă

Alte maşini abandonate şi gunoaie

Poze făcute întâmplător cu telefonul (Samsung Galaxy Note 4)

Opel Calibra tunat sub podul de la Gara de Sud (25 Aprilie 2018), citiţi şi articolul de pe Observatorul Prahovean)

Dacia 1310 abandonată în Bulevardul Bucureşti în spate blocului 4B (1 Iunie 2018)

Un morman de rugină pe Aleea Vitioarei în spate la Spitalul CFR (13 Decembrie 2018)

Rablele din parcarea de pe strada Rudului colţ cu Ana Ipătescu (19 Martie 2019)

Lada abandonată pe strada Erou Moldoveanu Marian între blocurile turn (1 Iunie 2019)

Gunoiul din Bariera Bucuresti bloc 13 lângă şcoala Mihai Eminescu (9 Iunie 2019)

Renault Clio pe strada Crişan în faţă la bloc 129A, ghena de la bloc 119A, Dacia Nova pe strada Sergent Erou Gheorghe Mateescu în faţă la bloc 42A-C, Volkswagen Golf II pe strada Sergent Erou Gheorghe Mateescu în faţă la bloc 8 (5 Iulie 2019)

Daewoo Cielo pe Bulevardul Bucureşti în faţă la bloc 3A (16 Iulie 2019)

Ghena de la blocurile de garsoniere Serpo (1 August 2019)

Dacia Nova pe strada Sergent Erou Gheorghe Mateescu (1 August 2019)

Ghena de pe aleea Turmelor si ghena pe strada Sergent Erou Gheorghe Mateescu blocurile 1-2 (1 August 2019)

Opel Vectra şi Peugeot 407 pe strada Rariştei în lateralul blocului 14 (1 August 2019)

Gunoi pe strada Sever Axente, plus 5 maşini abandonate pe aleea Levănţica, cartier Muzicanţi (14 August 2019)

3 maşini abandonate pe strada Industriei în spate la bloc 1A, Bariera Bucureşti (19 August 2019)

Enăchiţă Văcărescu (22 August 2019)

Gunoaie pe strada Bărcăneşti din Bariera Bucureşti (3 Septembrie 2019)

Swastica nazistă şi organe genitale desenate cu graffiti pe un bloc de pe strada 24 Ianuarie, Citroën CX pe strada Ion Maiorescu şi Daewoo Matiz undeva mai spre nord (11 Septembrie 2019)

Dacia Break abandonată şi ghena din cvartal Eminescu bloc B1 (1 Octombrie 2019)

Hărţi oraşe desenate de Teoalida

Am desenat această hartă în AutoCAD şi o vând în format tipărit celor care vor o hartă de perete în birou.

Harta de perete Ploiesti Harta de perete Ploiesti

Harta acoperă 8192 x 6144 metri şi pot printa la dimensiuni: 1024 x 768 mm (scară 1:8000), 1638 x 1228 mm (scară 1:5000), 2048 x 1536 mm (scară 1:4000), (dimensiunea hărţii propriu-zise). La asta se adaugă chenarul, lista străzilor şi spaţiului liber până la marginea foii. La scara 1:8000 numerele blocurilor vor fi 1 milimetru înălţime aşa că nu recomand printarea la scări mai mici.

Harta se poate personaliza în cantitatea de informaţii incluse pe hartă (activaţi şi dezactivati layerele din PDF), sau pot schimba culorile şi grosimea liniilor, dar şi inserarea logo-ului firmei dumneavoastră.

Preţ pentru 1 hartă: 50 euro hartă cu străzi, 100 euro hartă cu străzi şi blocuri, plata cu card sau PayPal, sau 250 / 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. Dacă vreţi 2 hărţi sau mai multe, de la a doua încolo vi le dau la jumătate de preţ. La suma care mi-o daţi mie se adaugă pretul tipăririi în funcţie de dimensiunea dorită, 40 lei pe metru pătrat de autocolant sau mai scump dacă vreţi pe plastic forex.

Daţi share pentru a face cunoscută harta!

Ediţia 2018
Harta de perete Ploiesti

Ediţia 2019
Harta de perete Ploiesti

Preview PDF (daţi click pe poză şi vă puteţi juca cu layerele)
Harta Ploiesti de perete

În Ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. Am postat-o pe site în Februarie, iar în prima lună am fost deja contactat de 3 persoane care voiau să cumpere o hartă de perete, toţi au vrut ca harta să conţină blocurile. Adăugarea blocurilor pe hartă a durat cam 100 ore lucrând intermitent timp de 3 luni, fiind nevoit să modific multe străzi deoarece nu fuseseră desenate tocmai la unghiul corect. Finalizată în Iunie 2018.

Am actualizat Harta Ploieştiului cu construcţiile apărute recent (Parcul Municipal Vest, supermarket-uri, mall-uri, etc), exceptând denumirile zonelor industriale care rămân conform PUG care nu a mai fost redesenat din anii 1990.

Harta Ploieştiului are aproximativ 8 x 6 km ceea ce acoperă aproape tot teritoriul administrativ al oraşului (exceptând zona industrială Teleajen şi zona de la sud de Hipodrom unde nu e mare lucru de văzut). Mai exact are 8192 x 6144 metri, din motive artistice am desenat totul pe baza sistemului de numeraţie în baza 2, străzile având unghiuri gen 1:8, 1:4, 3:8, 1:2, 5:8, 3:4, 7:8, etc, având capetele în puncte divizibile cu 64, 32, 16 metri, etc. Careajul “kilometric” al hărţii având 1024 x 1024 metri.

În August 2019, la cererea unui client (ISU) adăugat lista străzilor din Ploieşti pe lateralul hărţii, cu careajul indicat, careajul fiind schimbat în 512 metri, folosind Nomenclatorul Stradal 2017 pentru corectitudine denumirilor (Google Maps şi OpenStreetMaps are multe străzi cu denumiri ortografiate greşit), ocazie cu cu care am adăugat pe hartă câteva străzi omise (e vorba de străzi înfundate de maxim 3 metri lăţime, invizibile din satelit).

Observaţi câtă atenţie am dat formelor blocurilor, toate blocurile identice din Ploieşti au aceeaşi dimensiune pe hartă. Am scris numerele blocurilor şi numele şcolilor.

Aştept părerile şi sugestiile voastre, harta fiind desenată pentru VOI, nu pentru mine, voi continua să aduc modificări hărţii în funcţie de dorinţele clienţilor.

Posibile hărţi ale altor oraşe

Harta de perete PlopeniPentru cei din alte oraşe care vor întreba dacă pot desena hărţi pentru ei: teoretic pot desena pe baza pozei din satelit, dar harta niciunul alt oraş nu va atinge nivelul de detaliere al Ploieştiului, va avea doar străzile, fără blocuri, şcoli, denumiri industriale, etc.

Pe lângă poza din satelit, am Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 care are hărţi de cartiere cu numerele blocurilor, încă o hartă similară din 1993 pe care apar TOATE străzile, un PDF din 2005 cu denumirea corectă a străzilor, Plan Urbanistic General de pe care am luat delimitările exacte din zonele industriale şi denumirile fabricilor (denumiri care între timp s-au schimbat sau au fost demolate şi reconstruite mall-uri şi compexe rezidenţiale).

De notat că harta din Pagini Aurii e o porcărie cu multe străzi lipsă, denumiri ortografiate greşit, sau străzi în realitate înfundate care pe hartă apar că nu se înfundă. Google Maps, Yahoo Maps şi Open Street Maps, toate realizate de voluntari de asemenea au străzi lipsă sau cu denumiri greşite.

În 2007 am desenat o harta cu străzi şi la Târgovişte pe care în viitor o voi moderniza ca în cazul hărţii Ploieştiului din februarie 2018, FĂRĂ blocuri. În 2008 am desenat şi o harta a Bucureştiului în proporţie de 40% când am decis să abandonez toate proiectele legate de România.

În Iulie 2018 am desenat o hartă cu străzi şi blocuri a oraşului Plopeni pentru că este unul din oraşele mele preferate din punct de vedere urbanistic, neavând case amestecate printre blocuri. Am experimentat un alt standard de desenare cu străzi late de 8, 12, 16 metri şi text de 5 metri atât la străzi cât şi la numerele blocurilor, ceea ce face harta mai realistică ca cea a Ploieştiului, dar în cazul oraşelor mari, astfel de text ar fi prea mic.

O hartă a oraşului Câmpina cu străzi şi blocuri, acoperind de 4 x 5 km, este teoretic posibilă că Open Street Maps conţine numerele blocurilor, va lua câteva zeci de ore şi ţinând cont de populaţia oraşului 1/6 din cea a Ploieştiului, şansele de profit sunt minime.

Cum a început pasiunea pentru desenat hărţi

Bunicul meu colecţiona atlase geografice şi hărţi din perioada comunistă pe care le studiam în fiecare zi. Ca de obicei, când vedeam ceva îmi doream să fac şi eu acelaşi lucru. La vârsta de 6-8 ani am desenat pe format A0 şi A1 câteva contururi de străzi folosind şabloane din plastic, după care am colorat străzile în cazul a 2 desene. Într-unul din desene am colorat zonele dintre străzi şi nu străzile. Citiţi mai multe pe pagina Copilăria lui Teoalida.

Pe la 12 ani aş fi vrut să desenez şi o hartă a României, dar fiindcă la vremea respectivă nu aveam alte programe de desenat decât Paint şi AutoCAD, nu am reuşit să fac nimic semnificativ.

Cum mi-a venit ideea de a desena harta Ploieştiului cu blocuri

În 2003 adică la 14 ani am prins o pasiune de a mă plimba prin oraş, în special prin zonele de blocuri, un fel de explorator urban. Aveam o carte “Ghid Municipiul Ploieşti“, publicată în 1981, conţinând harta Ploieştiului cu străzi plus hărţi cu cartiere individuale, detaliate cu blocuri. Pot zice că acea carte mi-a dat inspiraţia să desenez hărţile în stilul în care le-am desenat.

În Octombrie 2004 m-am conectat la reţeaua de calculatoare (LAN) din Bulevardul Bucureşti (devenită RakNet în 2005) şi am fost şocat văzând câţi oameni nu cunosc oraşul şi folosesc expresii gen “locuieşti în al 3-lea bloc din spatele blocului de la statia de autobuz”.

Aveam timp liber şi m-am gândit că pot crea ceva util şi ajuta lumea să cunoască mai bine oraşul, plus că nu eram mulţumit de hărţile noi existente pe piaţă. Am desenat o hartă 3D a blocurilor din Bariera Bucureşti unde era reţeaua noastră, iar în 2005 am extins munca la întregul oraş, desenând 18 hărţi de cartiere în format GIF atât în 2D cât şi 3D, ceea ce s-a dovedit o pierdere de timp. Hărţile le-am verificat pe teren prin plimbările mele. Pe lângă hărţile de cartiere am făcut şi o hartă de ansamblu a Ploieştiului GIF cu rezoluţia 4096 x 3072 pixeli care conţinea toate străzile dar doar 100 străzi aveau denumiri, fiind desenate de lăţime dublă pentru a permite punerea denumirii de 10 pixeli. Toate hărţile aveau erori de dimensiuni şi unghiuri, fiind realizate pe baza unei hărţi tipărite fără altă referinţă. Am distribuit hărţile pe hubul de DC++ al reţelei RakNet şi pe Yahoo! Messenger, pe care majoritatea persoanelor aveau 14-18 ani.

În 2007 am lansat o nouă ediţie a hărţilor, aducând multe corecturi în special la proporţiile elementelor din hartă, deşi hărţile 3D fusese mai apreciate, am ales ca noua ediţie să fie doar 2D. La Ploieşti am lucrat cam 3 luni iar ulterior am continuat munca desenând şi oraşele mici din jurul Ploieştiului.

Harta oraşului Plopeni a fost prima hartă realizată de la zero, pe baza unei schiţe în creion, fără a ştii nici măcar străzile în avans (vedeţi poza).

Harta desenata de Teoalida

În 2007 am descoperit că Yahoo! Maps are în zona Ploieşti o poză din satelit de înaltă rezoluţie (Google Maps nu avea), ceea ce mi-a permis în 2008 să refac harta de ansamblu a Ploieştiului la o precizie nemaiîntâlnită anterior.

În 2008 mi-a fost blocat accesul la hubul DC++ RakNet şi nu prea am mai avut contact cu lumea. În 2009 mi-am făcut site iar în 2010 am postat pe site şi hărţile, la download gratuit. Acesta a fost momentul în care hărţile au ajuns şi pe mâna oamenilor serioşi (nu doar copii şi piraţi care pierd timpul pe DC++) printre care firme de taxi şi curierat care ar fi trebuit să mă plătească pentru utilizarea hărţilor.

Simultan cu hărţile am desenat planuri de blocuri şi statirtici ale numărului de blocuri şi apartamente, pentru toate oraşele la care am desenat hărţi dar şi pentru câteva oraşe în plus, inclusiv Bucureşti în 2008. Din asta am prins o pasiune pentru urbanism din România Comunistă care ulterior, în 2008, a evoluat într-o pasiune pentru arhitectura globală (internaţională) şi am început să proiectez propriile concepte de blocuri din care am câştigat şi nişte bani.

Hărţile fusese realizate prin desenarea contururilor în AutoCAD, exportate în bitmap prin print screen-uri, apoi în Paint adăugam culori, numerele blocurilor, simbolurile de case, copaci, etc. O procedură costisitoare ca timp care făcea imposibilă personalizarea hărţii pe nevoile clienţilor.

Aveam o obsesie pentru a desena la dimensiuni exacte pe axele X şi Y, rotunjite la 64, 32, 16 metri, majoritatea blocurilor având 24 x 12 metri atunci când erau în unghi drept, însă când erau oblice aveau alte dimensiuni.

Le distribuiam în format bitmap (PNG) pentru vizualizare pe ecran, pentru că nu toată lumea are AutoCAD. Rezultatul a fost o operă de artă digitală, dar şi utilă ca de exemplu găsirea unui bloc, utilă pentru firmele de taxi şi curierat, etc, însă inutilă pentru măsurători, importare într-o aplicaţie de navigaţie, sau alte scopuri mai profesionale.

Cumpara colectia Harti de la Teoalida – editia 2007

DOWNLOAD

Harta cu blocuri
Designing maps in Paint

Cum am ajuns la harta actuală

În 2008 şi 2009 câteva persoane mi-au oferit bani să fac o hartă a întregului Ploieşti detaliată cu blocuri ca hărţile de cartiere, dar datorită dimensiunii oraşului, asemenea hartă ar fi fost prea greu de realizat prin procedura la care desenam la vremea respectivă, indiferent de suma plătită. În plus împlinisem 18 ani şi viaţa mi-a adus alte responsabilităţi.

În 2012 am descoperit că AutoCAD 2007 a introdus opţiunea de export ca PDF (anterior folosisem doar AutoCAD 2002 şi 2006), ceea ce îmi permitea să realizez hărţi vectoriale care să conţină mai multe detalii ca cele bitmap. Dar nu m-am grăbit să încep datorită numărului mic de vizitatori pe secţiunea în română a siteului.

Am descoperit un grup de clienţi care cumpără hărţi de perete pentru a le pune în birouri, lucru imposibil cu hărţile din 2005-2007. În urma discuţiei cu un potential client în 2014, m-am gândit că ÎN CAZUL în care voi mai desena hărţi, acesta vor fi personalizate pe nevoile clientului, stilul de desen trebuie simplificat, trebuie găsit un compromis al calităţii şi detaliilor pentru economisirea timpului, şi NU vor mai oferi hărţi gratuite pentru uz personal.

O posibilă soluţie ar fi desenarea axelor strazilor, dublate la o anumită lăţime, blocurile desenate simplu dreptunghiular fără formă sau dimensiune precisă şi adăugat numărul blocului. FĂRĂ rotunjiri ale contururilor străzilor, fără parcări şi alei dintre blocuri, fără numărul de etaje, fără simboluri grafice, case, copaci, etc (elemente incluse în hărţile din 2005-2007). Şi fără verificări pe teren. Asta ar reduce timpul de execuţie cu 80-90%.

Am mutat secţiunea în română a site-ului pe un nou domeniu www.teoalida.ro şi numărul de vizitatori a crescut, am decis să mă reapuc de cartografie în Ianuarie 2018, după 10 ani de absenţă.

Statistică blocuri şi apartamente

Vă ofer statistica numărului de blocuri şi apartamente, detaliată pe cartiere şi modele de blocuri. Dacă vreţi să ştiţi numărul de apartamente dintr-un oraş sau cartier FĂRĂ a avea nevoie de statistica detaliată, sau pur şi simplu nu aveţi bani, contactaţi-mă şi vă pot oferi anumite informaţii GRATIS!

Statistica, numar de blocuri si apartamente

Descărcaţi SAMPLE gratuit: Statistică blocuri şi apartamente, lista tuturor oraşelor, cu statistică detaliată pentru Drumul Taberei, Ploieşti-Nord, Plopeni, Uricani.

Cumpăraţi statistica detaliată pe cartiere şi modele de bloc:

DOWNLOAD

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii gratuite.

Istorie

În 2005-2007, în paralel cu desenarea hărţilor pentru Ploieşti şi oraşele din împrejurimi, am făcut o statistică a numărului de locuinţe la bloc din fiecare cartier şi oraş din Prahova, plus Moreni.

În 2008 am încetat să mai fac hărţi în mod voluntar deoarece ia prea mult timp, dar am continuat să număr apartamentele, adaugand în statistică Bucureşti şi oraşele din Ilfov, dar şi Târgovişte, Făgăraş, Motru. Apoi mi-am pierdut interesul pentru România.

În 2009 am început să fac, tot voluntar, statistica blocurilor din Singapore, oprindu-mă în 2011 după includerea a cam 40% din totalul de blocuri. în 2014 m-am gândit să reînviu proiectul ca un serviciu plătit pentru uz comercial. Am inclus în baza de date adresa de stradă, numărul blocului, cod poştal, anul construirii, numărul de apartamente pe fiecare număr de camere, programe de modernizare, etc. În Singapore am avut clienti, firme dispuse sa plătească chiar şi 1000 dolari pe bază de date a blocurilor, nu ca voi, români cu mentalitate de ţigan care vreţi totul gratis!

În 2016 am modernizat tabelele blocurilor din România, punând toate oraşele într-un singur fişier Excel de 1 MB, şi am adăugat noi oraşe: Buzău şi oraşele mici din Dâmboviţa. Am prins interes pentru oraşele care au între 20.000 şi 50.000 locuitori, oraşe nu prea mici ca să nu aibă diversitate de blocuri, şi nu prea mari ca să îmi ia prea mult timp să le fac statistica. Am adăugat oraşele mici din jurul Braşovului şi cele din Hunedoara. Este posibil să număr apartamentele şi din alte oraşe pe viitor, voluntar sau la cerere.

În Martie 2017 cineva mi-a cerut să fac statistică la oraşul Iaşi pe 50 euro şi urma să ne întâlnim dar întâlnirea nu a mai avut loc. Deci există (puţini) oameni dispuşi să dea bani pe aşa ceva. RESPECT!

Cât durează să număr blocurile şi apartamente dintr-un oraş?

Experienţa acumulată studiind Ploiestiul în 2005-2007 îmi permite în prezent să spun cu aproximaţie numărul de blocuri şi apartamente din orice oraş din România.

O primă estimare durează 1 minut şi are marja de eroare +/- 10%. Vizualizez oraşul din satelit pentru a aproxima suprafaţa ocupată de blocuri şi procentajul de locuitori la bloc din recensământul din 1992 (pentru că la recensămintele ulterioare populaţia a crescut sau scăzut în timp ce numărul de blocuri a rămas acelaşi), împarţind la 3 numărul de locuitori la bloc (în medie erau 3 persoane pe apartament în 1992).

O numărare aproximativă durează 1 ora pentru fiecare 20.000 locuitori şi are marja de eroare +/- 2% (+/- 5% înainte de lansarea Google Streetview), salvez imaginea din satelit în Paint şi pun puncte de diferite culori pe fiecare model de bloc, folosind Google Street View pentru a identifica modelele blocurilor, apoi scriu în Excel modelele blocurilor, număr punctele de fiecare culoare şi înmultesc cu numărul de apartamente din bloc.

Fiecare oraş are niste blocuri unicat, non-standard, în cazul lor mi-e greu să îmi dau seama câte apartamente sunt în fiecare bloc, aşa că o plimbare prin oraş e necesară pentru a micşora marja de eroare sub 1%. De când cu Google Streetview nu mai e necesară plimbarea prin oras, am reverificat şi oraşele studiate în 2007-2008 pentru a reduce marja de eroare.

Harta blocuri

Baza de date detaliată pe fiecare bloc

După ce am compus baza de date a blocurilor din Singapore in 2014-2015, detaliată pe fiecare bloc in parte (nu pe model de bloc) care îmi aduce câteva mii de dolari pe an, am decis în Ianuarie 2018 să fac o bază de date similară şi pentru Ploieşti. Conţine cartier, număr bloc, regim înălţime, scări, apartamente, adresă stradală (doar la unele blocuri), perioada construirii, modelul blocului (clasificare proprie), clasa de risc seismic, latitudinea şi longitudinea.

Compunerea datelor folosindu-mă de hărţile desenate de mine anterior mi-a luat cam 10 ore iar adăugarea coordonatelor GPS alte 10 ore. Dacă e nevoie, pot să mai lucrez câteva ore să adaug şi codurile postale şi adresele de stradă la restul blocurilor.

Preţ: 100 euro pe care îi puteţi plăti cu cardul sau PayPal şi download-a fişierul Excel instantaneu, sau 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi baza de date la alte persoane sau firme.

Baza de date este pentru uz comercial, de exemplu agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc. Asta explică pretul.

Pentru uz personal puteţi obţine GRATIS informaţii din www.teoalida.ro/hartaploiesti/.

DOWNLOAD

Lista blocurilor din Ploiesti

Definiţia unui “BLOC”

Oficial fiecare clădire care are o adresă distinctă e numărată ca 1 bloc, Ploieştiul având 1739 blocuri totalizând 3090 scări şi 68000 apartamente +- 0.5%.

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau clădiri distincte, fiecare clădire având 1 adresă de bloc şi una sau mai multe scări. După 1975 majoritatea blocurilor au 1 scară, maxim 2 scări şi mai multe blocuri au fost alipite dând impresia că ar fi o singură clădire. De exemplu în locuitorii din cartierul meu, Bariera Bucureşti spun adeseori că stau în bloc 4 scara A-D, bloc 5 scara A-H, etc, ceea ce e incorect, sunt 4 blocuri alipite cu adrese distincte, 4A, 4B, 4C, 4D, fără a avea mai multe scări.

Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

Eu am adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni ceea ce mi-a permis să obţin numărul CORECT de blocuri. La Bucureşti am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. Numărul real de adrese de bloc distince nu îl ştiu necunoscând sistemul de numerotare a blocurilor din Bucureşti.

În cazul altor oraşe am scris numărul de blocuri doar în cazul cartierelor din anii 1950-1960 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de “blocuri”.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri “vilă” cu doar 4-6 apartamente.

Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie aşa: “Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în Bucureşti un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafaţă de peste 46.1 milioane metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament)“. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele), că blocuri nu au cum să fie atâtea).

Salina Slănic

Am vizitat Salina Slănic de 3 ori, prima dată în 1998, la scurt timp după ce a fost închisă 4 ani (aveam 9 ani şi voiam să văd chestii neobişnuite), apoi în 2005, apoi din nou în 2008, şi am rămas cam dezamăgit. Ultima dată am vizitat în scop mai tehnic, înarmat cu cameră foto şi o lanternă de 30 cm, pentru a studia “construcţia” inclusiv camerele neiluminate, fără a fi interesat de muzeu şi ce mai e înăuntru. Am desenat planul şi o reprezentare 3D a salinei pe care vi le prezint aici.

Rog cei care au vizitat sau vor vizita în curând salina, să lase commentarii, să facă eventuale corectări şi să clarifice câteva mistere. Dacă sunteţi angajat al salinei, v-as ruga să mă contactaţi pentru a împartăşi informaţii.

Salina Slanic, desen 3D in AutoCAD Salina Slanic, planul etajului minei Unirea Salina Slanic, planul minei Unirea in 3D

Aventură la Slănic din 2008

Având înternet, am căutat preţul şi orarul de vizitare, ATÂT, ca să nu-mi pierd interesul de vizitare. Pe internet cât şi pe bannerele din oraş scria că se vizitează până la 17:00, dar surpriză, la intarea în salină scria că programul e până la 15:00. Eu am ajuns la 14:00 şi am crezut că la 15:00 e ultima coborâre şi e permis să mai stăm 2 ore până la ora inchiderii. Nu am stat la coadă, ne-a băgat în lift imediat (era în cursul săptămânii).

Am dat un tur pilonului central, studiind salina, iar când să dau al doilea tur sa fac şi poze (cu frica de a fi amendat – la intrare scrie de o taxă de fotografie, cine nu o plăteste la intrare, vă plăti de 10 ori la ieşire), a venit un angajat şi a zis sa ne strângem la lift că în 30 minute se închide (a zis şi că putem face poze, nu va comenta nimeni, de fapt toată lumea făcea poze). Am dat şi un al doilea tur şi am făcut câteva poze dar fiind făcute în graba şi fără trepied, nu are rost să le postez aici.

După salină am mai stat 2 ore prin Slănic pentru a face harta şi număra apartamentele şi am facut niste poze prin oras.

După ce m-am întors acasă, m-am uitat mai mult pe internet şi am citit blogurile şi comentariile altora. Observ că majoritatea care au fost doar la Slănic, laudă salina şi critică oraşul, pe când cei care au fost şi la alte saline gen Praid sau Târgu Ocna, critică absolut totul. Cel mai criticat e programul de vizitare prea scurt, plus site-urile care induc în eroare. Norocul meu ca sunt din Ploieşti, am ajuns la 14:00 şi am putut sta 1 oră în subteran, dar alţii au venit de la sute de km şi au ajuns după ora inchiderii dezamăgiţi.

Părerea mea:
Oraşul e o mizerie, dar totuşi mai puţin plictisitor ca salina.
Dacă în 1998 salina era cam goală, în 2005 am găsit terenuri de sport, bar, leagăne, etc. În 2008 unele din acestea nu mai erau, nu prea ai ce face în salină. Idioţii care administrează salina nu au chef deloc de investiţii! Habar n-au cat potential turistic are… La Salina Turda s-au făcut investiţii de 6 milioane euro şi s-a redeschis în ianuarie 2010, iar la Slănic nu se face nimic deşi e cea mai mare salină din Europa.

Conform salrom.ro, mina a avut 166.000 vizitatori în 2011… Cam puţin!

Detalii tehnice

Ocna din Vale
Exploatare: 1819-1865.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 87-90 metri conform Salrom sau 145 metri conform secţiunii.

Ocna din Deal
Exploatare: 1838-1865.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 96 metri conform Salrom.

Mina Carol
Exploatare: 1881-1935.
Arhitectură: 3 camere cu profil ogival, a 4-camera cu profil trapezoidal ca extensie.
înălţime: în jur de 80-90 metri (estimare după schemă), 96 metri confirm Analele Academiei 1942
Lăţime: în jur de 50 metri (estimare după schemă).

Mina Mihai
Exploatare: 1912-1943.
Deschisă publicului în anii 1980, doar în perioada concursurilor de aeromodelism.
Arhitectură: 6 camere cu profil trapezoidal.
Înălţime 60 sau 66 metri.
Lăţime 37 metri la baza, 12 metri la tavan.

Mina Unirea
Exploatare: 1943-1970 (construcţia începută în 1938).
Deschisă publicului în 1972.
Arhitectură: 14 camere cu profil trapezoidal, a 15-a cameră în proiect nerealizată.
Înăltime: 54 metri, tavanul fiind la 26 metri sub podeaua minei Mihai.
Lăţime: 32 metri la bază, 10 metri la tavan.
Suprafaţa: 78.000 sau 80.000 metri pătraţi.
Adâncime: 208 metri, jumatatea estică a salinei e cu 2.2 metri mai jos decât capătul de jos al liftului. Nu ştiu unde e măsurat 208 metri.

Planul minelor Carol şi Mihai şi al celor 2 ocne (sursa: calatoruldigital.ro) şi secţiune (sursa Panoramio – Mihai Druga)

Alte informaţii:
Sarea din sarniţele României (1894) – pagina 38-40
Analele Academiei Române (1942) – paginile 237-246

Rezulatele studiului meu + comentarii la ce se vorbeşte pe alte bloguri

Se zice că Salina are 14 camere şi e adeseori criticată că “doar cele 4 din jurul pilonului central sunt vizitabile”. În realitate 9 camere şi cam 80% din volumul salinei e vizibil fără a sări gardurile cu accesul interzis. Destul pentru un turist obisnuit!

Vizitarea este restrictionată la un circuit în jurul pilonului central de faptul că camerele 5, 7 si 14 nu au fost excavate până la acelasi nivel cu restul, făcând imposibilă circuitul celorlalţi piloni, camera 11 e închisă pentru că s-a prabusit o bucată din tavan. Restul camerelor se infundă, sau nu e nimic amenajat care să merite atenţia turiştilor.

Recent s-a deschis accesul în camerele 7 şi 14. În camera 14 se observă multe cavităţi în pereţi, blocuri de sare care erau în pericol să cadă au fost date jos şi probabil după câţiva ani în care nu s-a mai prăbuşit nimic, s-a decis că camera e sigură pentru turişti.

Unele surse spun că ar avea 15 camere. Secţiunea din poza de mai sus arată încă o camera în zona estică, care a fost în proiect dar nu s-a mai realizat (decât tunelul de la tavan). În salină, vizavi de lift se află acest plan care arată că camerele estice 8-9-10 ar fi legate între ele şi astfel ar 8 piloane în loc de 4. În realitate e doar un tunel de ~5 metri latime, vizibil din camera sanatoriului, care probabil se şi înfundă.

Eu am vrut să desenez planul CORECT al salinei, aş fi vrut să vad TOT, inclusiv camerele 7, 8, 14 (mai ales camera 8 care în cartea “Valea Prahovei” apare ca fiind mult mai lungă decât în planul meu. Îmi pare rău că nu am sărit gardurile, din plăcerea de a respecta panourile “accesul interzis, pericol de bla bla”.

Cine a vizitat salina înainte de 1994, îl rog să mă contacteze! Vreau să ştiu cum arăta atunci comparat cu acum, câte camere erau accesibile publicului, cele 2 lacuri existau sau au fost construite în perioada de închidere 1994-1998 pentru drenaj?

Puţul de intrare cu liftu electric e pe camera vestică. Pe camera estică (lângă sanatoriu) mai e un puţ, unul dezafectat, acţionat cu aburi. De ce sunt 2 puturi: pentru că deasupra minei Unirea, mai sunt 2 mine construite anterior Carol şi Mihai, fiecare cu put propriu, între cele 2 mine există un tunel de legătură accesibil prin nişte scări, pentru a face accesibilă inspecţia periodică a minei Carol după dezafectarea puţului estic.

La suprafaţă la 100 metri în spatele clădirii liftului curent se poate vedea un acoperiş din tablă la 1-2 metri de sol, acela acoperă puţul liftului cu aburi. De asemenea pe câmpul dintre cele 2 puţuri se pot vedea 2 grupuri a câte 3 plansee de beton, ele acoperă puţurile celor 2 ocne conice.

În 2013 când am pus acest articol pe site am căutat mai multe informaţii şi am descoperit Călătorie spre centrul pământului – Transalpinbike şi existenţa unui tunel de 3km lungime, care teoretic oferă access auto în Mina Unirea, ieşirea find 1 km mai spre sud, în incinta la Salina Nouă. Cu alte cuvinte, din tunelul de access în exploatarea noii saline s-a făcut o ramificaţie care coboară în zig-zag până la Mina Unirea. Tunelul nu e dechis publicului în mod normal. Acest video filmat de la intrarea în tunel până în salină (puteţi vedea câteva maşini parcate în Mina Unirea adică au coborât cu maşina 208 metri!).

Într-adevăr în 2008 am vazut personal o gaură în camera 9 în peretele estic, dar fiind intuneric am crezut că e înfundată şi nu mi-a trecut prin gând că ar comunica cu suprafaţa. Nu are legătură! Tunelul a fost construit după accidentul din 2011 şi se află în camera 8 pe peretele sudic.

Tunelul de acces auto construit în 2011

O poză similara cu asta am văzut-o eu în 2014 şi nu înţelegeam cum au ajuns maşinile în salină

Camera 3 (cea unde se află liftul) observaţi că 3-4 felii de la bază nu au fost excavate până la peretele vestic

Camera 11 (tavanul prăbuşit)

Nu intentionez să umplu site-ul meu cu poze din salină, sunt destule poze pe internet. De exemplu albumul lui József Földi.

Drumul catre Mina Unirea se face cu microbuzul prin salina noua, care inca in exploatare

Stiri

Pe puţul liftului există o scară de lemn folosită de angajaţi pentru inspecţie, se poate ajunge la balconul de la tavan, în mina Mihai şi la suprafaţă. Dar nu e tocmai o cale de evacuare a turiştilor deoarece puţini oameni pot urca scări care echivalează unui bloc de 70 etaje!

Pe 3 Iunie 2011 o defecţiune la lift a blocat 50 copii în subteran pentru 1 oră (sursa: stirile PRO TV şi alte ziarele + acest blogger dorin.craiova-maxima.ro care consideră salina riscantă). Eu zic vizitarea salinei e 100% sigură. Cutremurele afectează doar ce e la suprafaţă, iar o posibilă surpare s-ar produce întâi în mina Mihai, mai mare, mai aproape de suprafaţă şi aflată fix sub albia râului Slănic.

După incidentul din 2011 a început construcţia tunelului auto care leagă mina Unirea de Salina Nouă. Tunelul auto a permis organizarea de evenimente în salină imposibile anterior, precum concursul cu 300 biciclete desfăşurat pentru prima dată pe 24 Februarie 2013, de asemenea MasterChef sezonul 2014 episodul 9 a fost filmat în salină (anunţ oficial + video).

Dacă vă întrebaţi de ce se mai foloseşte liftul antic când există tunel auto: liftul e încă cea mai rapidă cale de access.

Pe 6 August 2014 salina a fost închisă: roata pe care stă cablul liftului s-a rupt, cablul căzând de pe roată pe ax şi astfel liftul a căzut în gol 1 metru). Noroc cu tunelul construit cu 2 ani inainte, au putut trimite microbuze pentru evacuarea turiştilor. Pe 12 August 2014 salina s-a redeschis, accesul se face cu microbuze prin salina nouă unde se pot vedea muncitorii care extrag sarea, apoi prin tunelul dintre mine. Coborârea cu microbuzul durează 15 minute în loc de 2 minute coborârea cu liftul, se stă la coadă câte 1-2 ore şi se poluează salina căreia i se face reclamă că are cel mai curat aer din lume.

Pe 24 Noiembrie 2015 salina a fost închisă din nou după incendiul de la Colectiv, pentru că nu avea autorizaţie ISU, şi redeschisă pe 24 Februarie 2016.

În 2018 liftul e incă nefuncţional.

Mistere de rezolvat

Conform planului din 1938, există tunele de legatură între minele Carol şi Mihai şi cele 2 ocne, dar cum ocnele sunt la adâncimi diferite, cum se face accesul (cum se faceă, este posibil ca în prezent ocnele să fie inundate şi inaccessibile).

Cum arată mina Carol? Dacă din mina Mihai se găsesc câteva poze căutând pe google “aeromodelism Slănic”, din mina Carol nu se gaseşte nimic. Fiind cea mai mare, de ce nu se fac concursurile de aeromodelism acolo? Probabil pentru că e făcută cu ciocanul şi nu cu masini de tăiat sare, astfel podeaua nu e plană, şi lipseste o cale de access (accesul se face prin mina Mihai urcând nişte scări din lemn).

Cum s-au alungit puţurile de extracţie când exploatarea progresa cu câte o felie de 2.2 metri? Fiindcă lifturile sunt legate între ele cu un singur cablu, trebuia schimbat cablul după fiecare felie excavată?

Când s-a închis puţul de extracţie estic (cel cu abur)? A fost vreodată folosit pentru accesul turiştilor? Domnul de la lift mi-a zis că putul nu mai merge din era exploatării (1943-1970), dar bunicii mei mi-au zis că în anii 1970 au coborât “pe putul de lângă sanatoriu”. Care-i adevărul?

În stânga intrării normale în salină există “tunelul de sare“, de care nu ştiam când am vizitat salina, iar când s-a construit tunelul auto de 3 km, pentru moment am crezut că pe acolo se intră cu maşina. Aş vrea să ştiu unde duce tunelul de sare de la suprafaţă (probabil se înfundă) iar în acest caz, când şi în ce scop a fost construit? Update: un vizitator al site-ului mi-a zis în 2016 că el vizitase tunelul în 1998 şi ducea la 2 puţuri cu scări, se presupune că şi pe acolo se poate intra în salină, pentru inspecţie, eventual cale de evacuare a minerilor în caz că se defecta liftul.

Muzică şi matematică

Începând cu 2005 am făcut în Excel un tabel cu melodiile pe care le-am download-at in calculator pentru a da fiecărei melodii o notă (rating) de la 0 la 16 şi a face topul celor mai buni artişti, albume, şi genuri muzicale, folosind formule matematice, pentru a vă arăta exact ce muzică îmi place şi cât de mult.

Asta spre deosebire de alţi oameni care zic doar “melodia asta îmi place / nu-mi place / aşa şi aşa”.

Download-aţi baza de date (ediţia 2016 cu 6000 melodii): Teoalida-Music-Database.xls

Music Database

Cum a început pasiunea pentru muzică

Pasiunea mea pentru muzică a început în 1999, după ce cumpărasem în 1998 un nou calculator cu Windows 95 şi un ditamai hard disk de 4,3 GB, tata a adus nişte CD-uri cu muzică de la prieteni, le-a ascultat şi a făcut o selecţie după gusturile lui, când din întâmplare eram şi eu în cameră, a sters şi unele melodii care îmi plăceau mie, pentru că eu n-aveam nici un drept de decizie pentru ce se ţine în calculatorul FAMILIEI. Apoi a dat la cineva playlistul împreună cu CD-urile la cineva şi a scris playlist-ul (selecţia lui tata) pe 2 CD-uri.

Mult timp, aia era singura muzică pe care o ascultam, nu pentru că îmi puneam eu muzica, că n-aveam voie, ci părinţii puneau muzica pentru noi ca familie, dar aşa m-am obişnuit şi eu cu muzica de genul ăla. Şi ce muzică era acolo: rock şi pop din anii ’60 până azi. Dacă nu aveam părinţii ăştia idioţi care să-mi încalce drepturile de a-mi alege gusturile muzica, şi trăiam printre golani de vârsta mea, cine ştie ce ajungeam? Manelist? Hip-hopper?

În 2001 am schimbat hard diskul cu unul de 20 GB şi am mai luat de la prieteni nişte CD-uri. Aveam vreo 4 GB de muzică, din care am făcut şi eu o selecţie de 20 melodii (ce gusturi pretenţioase aveam!), de atunci am început să ascult ce îmi place mie, la căşti, până spre sfârşitul anului 2001 când am luat un alt calculator la care nu mai mergeau căştile în mufa de pe CD-ROM (probabil nu era montat firul către placa de sunet, fiind carcasa sigilată pentru păstrarea garanţiei nu aveam ce face), mi-era cam greu să bag căştile în mufa din spate, aşa că porneam muzica de obicei când eram singur acasă, deci puţin timp, şi nu mă plictiseam de faptul că aveam playlist-ul redus.

După scandalurile în familie şi revoluţia din 2003, puteam porni muzica când voiam eu indiferent de cu cine eram acasă, nu mai zicea nimeni nimic, atunci începusem să mă plictisesc de playlist-ul meu de prea puţine melodii, aşa că în disperare de diversificare, m-am apucat să înregistrez de la TV (aveam TV-Tuner): Atomic, MTV, Ploaia de Stele, Eurovision, plus Agua Viva (un film pentru copii), nu mă interesa calitatea înregistrării, dar voiam neapărat ceva nou. Şi mai voiam cu orice preţ mai multe melodii de la artiştii de la care aveam deja câteva melodii care îmi plăceau, găsite pe CD-urile aduse de tata (Aqua, Shakin Stevens, şi Thalia). Am întrebat până şi la tarabele de discuri din oraş, am întrebat dacă au artistii mei preferaţi, mi-au zis că se pot înregistra, dar costa scump şi părinţii nu au fost de acord.

După conectarea la RakNet (reţeaua de cartier) în Octombrie 2014, şi băgarea internetului în Februarie 2015, am putut găsi melodiile care îmi plac, şi a le download-a instantaneu şi pe GRATIS. Care credeţi că au fost primele melodii căutate şi download-ate? Originalele mp3 ale celor vreo 100 melodii înregistrate din TV, plus Selectia naţională spaniolă la Eurovision Junior, Andy y Lucas, Maria Isabel, 3+2. După atâţia artişti copii, m-am îndrăgostit în 2006 de Tatiana şi, iar în 2007 de Fandango, Flans, Timbiriche, şi alte trupe care dominau anii 1980 în special din Mexic. Deci se vede evoluţia gusturilor muzicale? E DE BINE?

Muzică bună descoperită din întâmplare

Şi când mă gândesc că toţi aceşti artişti i-am descoperit DIN ÎNTÂMPLARE, nici nu-mi pot imagina câţi cântăreţi care mi-ar fi plăcut, mai sunt în lume, pe care probabil tot DIN ÎNTÂMPLARE i-am ocolit milimetric… aşa că de un timp download-ez melodii la întâmplare cu ARES (un program de filesharing popular în special în America Latină) şi iar gasesc bunăciuni.

Mai exact, în Noiembrie 2004 dădeam televizorul LA ÎNTÂMPLARE pe toate canalele, am nimerit pe TVR1 fix când era Eurovision Junior la concurentul numărul 3, m-am apucat să înregistrez fiecare melodie, m-am îndrăgostit instantaneu de Maria Isabel (10 ani, concurentul 15 din 18), după care am văzut că mai şi câştigă concursul, aşa că am căutat-o pe site-ul Eurojunior (selecţia spaniolă pentru Eurovision Junior), de unde am aflat şi de 3+2 (trupă formată din participanţii Eurojunior 2003) şi Andy y Lucas (invitat la Eurojunior), apoi căutând pe internet fanclub-uri Maria Isabel am găsit DIN ÎNTÂMPLARE pagina lui Danna Paola (altă artistă de 9 ani), mi-a plăcut cum arată şi voiam să văd şi cum cântă, am căutat melodii Danna Paola pe DC++ şi am gasit DIN ÎNTÂMPLARE o melodie cântată împreună cu Tatiana (36 ani), atunci am intrat pe site-ul lui Tatiana, am căutat-o şi pe asta pe DC++, dar fără prea mare succes pentru că nu e populară în Europa unde sunt populare huburile de DC++, însă în 2007 descoperind ARES am găsit 80% cele peste 260 de melodii ale ei.

Aveam de la prieteni o melodie cu un titlu ofensiv în româna (Pula Boi Pula Cavalo) şi nu ştiam cine cântă şi nici măcar limba, dabia în 2008 am aflat că este de la Rio Negro e Solimoes şi aşa m-am îndrăgostit de muzica country braziliană. În 2009 am download-at şi muzică country americană, Alan Jackson şi Garth Brooks.

Începând din 2007 mă uit la televiziune pe internet la o emisiune de copii din Mexic, plină de momente muzicale, aşa am aflat de multi artişti populari în Mexicul anilor ’80: Fandango, Flans, Timbiriche, dar şi R.B.D., etc. În 2008 30% din melodiile din baza de date erau din Mexic. În 2013 la emisiune au băgat şi o melodie japoneză şi aşa am aflat de Kyary Pamyu Pamyu. Deşi mai download-asem în trecut muzică japoneză, Kyary e prima care m-a atras în mod special.

Tot la emisiunea mexicană s-a băgat o melodie Ilarile care am descoperit că e de la Xuxa, iar ulterior am găsit un video de la site-ul de modelling We Are Little Stars în care muzica de fundal era Bambole Yo Yo, am căutat versurile şi aşa am descoperit şi download-at Angelica şi Eliana, care împreună cu Xuxa dominau emisiunile pentru copii din Brazilia, totuşi muzica lor e destul de matură şi îmi place.

În 2013 aveam în baza de date 20% melodii mexicane şi 15% braziliene. În 2013-2014 nu am mai download-at artişti noi. În 2015 umblând la întâmplare pe YouTube m-am îndrăgostit de un nou gen: muzică populară germană, plus alte genuri germane, de exemplu Andrea Berg.

Există şi genuri de muzică care nu suport să ascult: hip-hopul, urmată de manele şi muzica arabă şi indiană.

Ideea de a face o bază de date

Ideea de a face un tabel cu melodii datează din 2002, la scurt timp după ce mi-am făcut primul playlist din melodiile aduse şi selectate de tata. Am băgat toate melodiile din calculator în WinAmp, am dat Generate HTML playlist, am copiat lista în Excel şi m-am apucat să le ascult pe toate şi să dau la fiecare o notă (numerică).

La sfârşitul anului 2005, având conexiune la reţea şi internet, am zis că pot face o bază de date calumea, cu discografii complete, cu numele albumului şi data lansării.

Sursa de date: în special iTunes Music Store (copiam datele album după album cu doar câteva clickuri, tabelul meu având coloane identice cu cele din iTunes până când iTunes a fost redesenat în 2010 nu am mai putut copia datele albumului complet). O parte din melodii sunt scrise din alte music store-uri, în cazul artiştilor româneşti: www.cd.ro), iar melodiile cu nume italic sunt luate din fişierele MP3, deci este posibil să nu fie 100% corecte.

Nu intenţionam să fac o bază de date a tuturor melodiilor pe care le aveam în calculator, nici să introduc în baza de date un anumit număr de melodii până la un termen limită. Pur şi simplu am adăugat artişti la întâmplare, iniţial artiştii care îmi plăceau mie (majoritatea având cariere scurte), dar după 2008 m-am apucat de adăugat artişti cu cariere mari, plus o selecţie de artişti reprezentativi pentru fiecare regiune a lumii şi fiecare gen de muzică, indiferent că îmi plăceau sau nu.

Evoluţia bazei de date:
2000 melodii, 37 artişti în top – Iunie 2007
3000 melodii, 57 artişti în top – Februarie 2008
4000 melodii, 71 artişti în top – August 2009
5000 melodii, 92 artişti în top – Aprilie 2012
6000 melodii, 105 artişti în top – Iulie 2016
Notă: topul include doar artiştii cu minim 10 melodii şi cu rating la cel putin jumătate din melodii.

Rating-ul melodiilor

Fiindcă am început baza de date în era în care eram fascinat de sistemul de numeraţie în baza 16, dădeam note la melodii de la 0 la 16, 0 fiind cel mai bun. Total: 17 posibile note. Nota se obţine pe baza a 4 criterii, fiecare având note de la 0 la 4. În 2016 am schimbat sistemul, 16 fiind acum cel mai bun.

Ratingul melodiei se optine pe baza a 4 criterii:

Sunet: îmi place diversitatea şi chitările. Rockul şi country câştigă la categoria asta, iar hip-hopul e cel mai jos.

Voce: îmi place vocea frumoasă şi diversitatea de versuri, dar nu ţin cont de conţinutul versurilor. Melodile cu versuri care se repetă sau doar instrumentale au rating scăzut.

Mix: îmi plac melodiile care au un ritm rapid şi continuu. Melodiile de dans câştigă la categoria asta, rockul are 2-3, popul 1-3, melodiile lente au 0.

Atractivitate: anumite melodii mă atrag aşa mult încât le ascult repetat câteva ore câştigă rating 4 la categoria asta, mai exact bubblegum dance, japanese pop şi muzica din emisiunile de copii din Brazilia (acest lucru atrage comentarii din partea prietenilor, gen că ascult muzică de copii, muzică de retardaţi, etc). Rockul şi country deşi câştigă la sonorizare devin plictisitoare după ceva timp aşa că au rating 1-2, iar melodiile zgomotoase ca hard rock-ul sau hip-hopul pe care nu le pot asculta nici măcar odată până la final au rating 0.

Pentru a da rating e suficient să ascult preview-ul de 30 secunde de pe iTunes, dar prefer să dau rating doar după ce găsesc melodiile complete pe torrents, DC++, ARES, RapidShare, etc. Rating-ul de atractivitate e greu de stabilit iniţial şi uneori îl modific după zile sau luni de ascultare. Distribuţia pe 17 rating-uri e similară cu Curba lui Gauss, dar asimetrică, rating-ul 8 având 10% din melodii, rating-ul 0 2% iar rating-ul 16 0.2%.

Playlist-ul meu e compus din melodii cu rating total 12-16, ocazional incluzând melodii cu rating total 8-11 cu rating de atractivitate minim 3, ceea ce înseamnă cam 20% din totalul melodiilor incluse în baza de date.

Topul artiştilor

În 2005, după ce am băgat câtiva artişti în baza de date, am făcut un top al celor mai bun artişti, pe baza mediei rating-urilor tuturor melodiilor. Dar sistemul acesta avea o problemă: topul era dominat de artişti care au scos un singur album bun, în timp ce artistii cu mulţi ani de carieră ajungeau la coada topului.

În 2006 am adăugat un SCOR pentru fiecare artist, precum şi numărul de melodii şi valorea melodiilor. Valoarea melodiilor se calculează logaritmic în baza 2, o melodie cu rating 0 are valoarea 16, rating 1 are valoarea 12, rating 2 are valoarea 16/2 adică 8, rating 3 are valoarea 16/3 adică 5,33, rating 4 are valoarea 16/4 adică 4, şi tot aşa până la cele de rating 16 care au valoarea 1.

În 2008 am adăugat un factor pentru diversitatea melodiilor, calculat cam aşa: valoarea totală a melodiilor împărţită la numărul de melodii împârţită la media rating-urilor melodiilor, numărul rezultat e scos la rădăcină pătrată şi înmulţit cu 2, factorul rezultat fiind între 1,00 şi 1,50. Scopul e de a aduce un bonus artiştilor care au scos atât melodii foarte bune cât şi foarte proaste, spre deosebire de cei care au scos numai melodii medii.

Cum se calculează scorul: media rating-urilor melodiilor (între 0 şi 16) înmultit cu 4 (acest 4 poate fi mărit pentru a favoriza artiştii cu un singur album frumos sau coborât pentru a favoriza artiştii cu carieră lungă), plus rădăcina pătrată din totalul valorilor melodiilor (între 4 pentru rapperi cu un album şi 30 pentru Tatiana cu peste 20 albume), suma celor 2 înmulţită cu factorul de diversitate (între 1 şi 1,5), apoi înmulţită cu 128 pentru a da fiecărui artist un scor de 4 cifre (de la 2000 la 9000+).

Scorul este doar pentru a face clasificarea artiştilor, nu pentru a considera un artist cu scor 8000 ca fiind de 2 ori mai bun decât unul cu scor 4000.

Biografie

Deşi acesta e un site serios cu ţintă profesională, unii în special prietenii care mă ştiu în viată reală mi-au cerut să scriu şi o biografie. Iniţial scrisă în 2009 în engleză pe www.teoalida.webs.com/aboutme.htm, în 2013 am tradus-o şi postată şi pe site-ul în română.

Nume folosite: în trecut, doar cercul de prieteni local mă ştia ca Teoalida, online pe forumuri şi în jocuri foloseam nume gen Somebody sau Future (cuvinte uzuale în engleză ca să previn ca părinţii sau altcineva să îmi urmărească activitatea), în Quake 3 jucam cu numele GrenadeMan. De când m-am făcut site-ul în 2009 mi-am făcut cunoscut numele Teoalida la nivel global (deşi nu ştiam dacă e o idee bună).

Limbi cunoscute: engleza pe care am învăţat-o pe la 10-12 ani din televizor uitându-mă la filme cu traducere, am devenit fluent în a scrie prin 2009 când am început să folosesc forumuri şi să joc GTA SA-MP pe servere straine, spaniola pe care am învăţat-o tot din televizor şi muzică începând cu 2007, portugheza învăţată din nou din televizor şi muzică, dar deşi înteleg orice film în spaniolă şi portugheză fără subtitrare, nu pot scrie foarte bine din lipsă de practică.

Materii preferate: matematica, geografie, ştiinţa.
Materii ne-preferate: chimia.

Ce îmi place: să am prieteni cu IQ ridicat, ca mine, din cât mai multe colţuri ale lumii, să fiu celebru să mă cunoască cât mai multă lume, eventual la TV, să mă plimb pe jos prin oraş, natură, păduri, munte, să ma plimb prin lume cu Google Street Biew… dar şi să fac lucruri inutile.
Ce nu-mi place: fumatul, băutura, violenţa, religia, rasismul, handicapaţii, de fapt cam tot ce împarte comunitatea, creează motiv de război şi distruge lumea, sau scade nivelul de dezvoltare al omenirii.

Maşina preferată: marca asta (am multe cunostinţe despre maşini, îmi place să studiez evoluţia maşinlor şi să fac baze de date, dar nu să le conduc, e prea periculos, prefer să folosesc calea ferată cât de mult pot).

Culori preferate: toate culorile fac parte din viaţa mea, de exemplu îmi place rosu-portocaliu la cladiri şi roz-albastru pentru haine şi maşini.

Sport preferat: probabil mersul pe jos prin natură, parcuri, printre blocuri şi prin magazine… (nu sunt genul de om sportiv).

Animal preferat: acesta, pot avea ca animal de casă?

Artişti preferaţi: Alan Jackson, Angelica, Aqua, Belanova, Eliana, Fandango, Garth Brooks, Hannah Montana, LazyTown, Maria Isabel, Pasărea Colibri, Peter Maffay, Rednex, Rionegro & Solimoes, Sandy & Junior, Shakin Stevens, Shania Twain, Tatiana, Taylor Swift, Thalia, Timbiriche, Xuxa, Yuri… adica în zona pop-rock-country, nu suport muzica electronică, hip-hop şi manele. Vedeţi pagina dedicată Teoalida şi muzica.

Programe TV preferate: mă uit la TV dar mai mult la show-uri de divertisment decât filme, îmi place ceea ce arată viaţa realistică, fără trucaje excesive. Nu-mi place să mă uit la chestii cu violenţă, arme, crime, sex şi porno.

Programe preferate: am prea multe cunoştinţe ca să mai fac o listă. De când eram mic ştiu totul despre Microsoft Office, Word, Excel, PowerPoint, AutoCAD, etc… învăţ rapid noi programe.

Jocuri preferate: Age of Empires 1 şi 2, Caesar 3, Quake 2 şi 3, Railroad Tycoon 3, The Sims 1, 2 şi 3, Worms… adica real-time strategy şi city-building, jocuri care necesită abilităţi mintale superioare şi nu doar reflexii.

Zicala supremă: I want to live in Singapore with a Japanese wife in an apartment with Korean home automation, drive a German car and eat Italian food while watching Mexican movies and listening to Brazilian music…

Maşina preferată şi animal preferat sunt linkuri clickabile pentru a urmări câţi oameni chiar citesc biografia şi sunt interesaţi de preferinţele mele.

PS: nu încercaţi să puneţi informaţiile de mai sus ca răspunsuri la “security questions” pentru a recupera / sparge parola… veţi pierde timpul şi nu veţi reuşi!

Statistica trafic vizitatori

Vrei sa faci reclama pe site-ul meu, sau pur si simplu curios cati vizitatori am?

Aici puteti vedea… incluzand cautarile Google si paginile de intrare, ce pagina contribuie cel mai mult la trafic.

Incepand cu Februarie 2016 am folosit WP Mobile Edition care punea o tema responsiva pe langa Graphene 1.9, acea tema nu continea widget-uri unde sa pun codul de Clicky si Google Analytics si astfel traficul de pe telefoane nu se inregistra. In Noiembrie 2017 s-a lansat Graphene 2.0 responsive si am dezactivat WP Mobile Edition, astfel traficul creascand cu 30% in graficele de mai jos.

Trafic total www.teoalida.com 2017-2018

Trafic www.teoalida.ro 2017-2018

Trafic total www.teoalida.com Aprilie 2018

Trafic www.teoalida.ro Aprilie 2018

Experienta mea in arhitectura si imobiliare

Cauti un model de apartament si nu stii in ce cartiere si blocuri il gasesti? Ai intrebat la agentii imobiliare si la arhitecti si ti-au zis ca e imposibil ca cineva sa-ti dea un raspuns? Avand o inteligenta fantastica si ani de studiu al arhitecturii comuniste, eu dau raspunsul corect in 5 minute… exemplu mai jos:

Chat started on Thursday, May 17, 2018 1:46:17 PM

(1:46:17 PM) *** Visitor has joined the chat ***
(1:46:19 PM) Teoalida: Salut de la adminul site-ului! Cauti ceva anume? Daca ai intrebari sau comentarii la articolele de pe site, sau chef de vorba, da-mi mesaj aici!
(1:50:01 PM) Visitor: salut, as vrea sa gasesc o indrumare/ un contact ce m-ar putea ajuta cu gasirea unui tip de apratament in Bucuresti
(1:50:25 PM) *** Teoalida has joined the chat ***
(1:50:27 PM) Teoalida: anumit tip?
(1:50:36 PM) Teoalida: ai un plan si vrei sa stii in ce zona se gaseste, sau cum?
(1:50:49 PM) Visitor: e un model de apartament de 4 camere construit in blocuri comuniste cu 3 apartamente pe palier
(1:51:02 PM) Visitor: cred ca e cel mai mare tip de apratament social ca proiect
(1:51:08 PM) Teoalida: da-mi planul
(1:51:12 PM) Visitor: de obicei au intre 90-100 su
(1:51:41 PM) Teoalida: sa stii ca esti primul care imi cere asa ceva… hai sa vad daca te pot ajuta
(1:53:02 PM) Teoalida: probabil e din seria introdusa in 1985
(1:53:17 PM) Visitor: Visitor uploaded: schita.jpg
URL: https://v2uploads.zopim.io/g/y/Q/gyQv0zvvEw4pbx3wM2qzBO2gUxltXvhR/f847f3c6dee97f6dda8394c146e9757275e7d39b.jpg
Type: image/jpeg
Size: 49841
(1:53:43 PM) Visitor: asta ma gandeam si eu, ca cele pe care le-am vizionat pana acum sunt dupa 85
(1:53:58 PM) Visitor: Nu am idee de unde sa apuc problema, daca imi arati o directie ar fi super 🙂
(1:54:47 PM) Teoalida: https://www.google.com/maps/@44.3999444,26.1011513,3a,74.1y,245.25h,120.35t/data=!3m6!1e1!3m4!1sNU-73d4Q2Eu7w1xgqBM6pA!2e0!7i13312!8i6656
(1:54:50 PM) Teoalida: asta-i modelul blocului
(1:55:30 PM) Visitor: am vazut in zona doamna ghica, colentina langa stadionul juventus si mircea-voda
(1:55:37 PM) Visitor: da, asta e!
(1:55:38 PM) Teoalida: sunt 1201 exemplare din blocul asta
(1:56:42 PM) Visitor: in Bucuresti doar?
(1:56:53 PM) Teoalida: exact
(1:57:11 PM) Teoalida: mai sunt in Ploesti alte 43
(1:57:11 PM) Visitor: si toate cu 4 camere? asta ar fi o veste foarte buna
(1:57:45 PM) Teoalida: unele au 4 apartamente pe etaj si altele 3
(1:57:56 PM) Teoalida: n-am reusit sa-mi imaginez planul la astea cu 3 de colt
(1:59:02 PM) Visitor: si ai idee cum as putea identifica zonele in care sunt construite?
(2:00:02 PM) Teoalida: download-eaza asta https://www.teoalida.ro/statisticaapartamente/
(2:00:13 PM) Teoalida: si cauta “Blocuri 1985-T decalat cf1d”
(2:06:29 PM) Visitor: nu gasesc nicio inregistrare 🙁
(2:09:25 PM) Teoalida: vezi sa cauti in pagina cu Bucuresti
(2:09:30 PM) Visitor: DAP
(2:09:35 PM) Teoalida: probabil ai dat find in Tabel orase
(2:09:45 PM) Visitor: acolo am cautat
(2:11:19 PM) Visitor: cel mai apropiat gasesc exact ce ai scris tu dara fara “-T”
(2:11:43 PM) Teoalida: aaaaaaaaaa
(2:11:45 PM) Teoalida: Blocuri 1985M decalat cf1d
(2:12:01 PM) Teoalida: fisierul care l-ai download-at e o versiune cam veche, am schimbat sistemul de notare
(2:13:51 PM) Visitor: mi se pare extraordinar ce faci
(2:14:04 PM) Visitor: cum ai ajuns sa stii/sa ai toate info astea? 🙂
(2:14:14 PM) Teoalida: Agent uploaded: statistica.png
URL: https://v2uploads.zopim.io/g/y/Q/gyQv0zvvEw4pbx3wM2qzBO2gUxltXvhR/1aca3eab0306ad9741b692c9466f6243c5ebe34a.png
Type: image/png
Size: 286745
(2:14:17 PM) Teoalida: uite cum arata tabelul acum
(2:14:35 PM) Teoalida: am reverificat Bucurestiul anul trecut ceea ce a marit numarul de apartamente cu 14000
(2:14:48 PM) Teoalida: urma sa pun noua versiune pe site dupa ce verific si celelalte orase
(2:16:11 PM) Visitor: foarte tare
(2:16:52 PM) Teoalida: te suprinde ca stiu asta? nu stii tu dar ajut zilnic oameni din Singapore cu intrebari despre blocurile lor
(2:17:49 PM) Teoalida: fara sa calc vreodata pe acolo
(2:18:00 PM) Teoalida: uite ce am mai facut www.teoalida.ro/hartaploiesti
(2:18:33 PM) Visitor: adica am primit raspunsuri de la prieteni arhitecti ca nu am sanse sa gasesc asa ceva
(2:18:36 PM) Teoalida: si harta la Singapore pe www.teoalida.com
(2:18:40 PM) Visitor: si tu mi-ai dat in 5 minute :))
(2:19:06 PM) Teoalida: cum ai intrebat la arhitecti de au zis ca nu ai cum sa gasesti?
(2:19:35 PM) Visitor: ca vreau sa stiu care din blocurile din bucuresti sunt construite cu modelul asta de apartament
(2:20:13 PM) Teoalida: probabil ei nu colectioneaza planuri din blocuri comuniste
(2:23:40 PM) Visitor: vrei sa spui ca tu ai planurile blocurilor.
(2:24:15 PM) Visitor: MI se pare genial ca informatie pe care ai putea sa o folosesti in imobiliare
(2:24:34 PM) Teoalida: am vreo 70 planuri adunate de pe diverse site-uri
(2:24:42 PM) Visitor: in sensul in care daca cineva isi doreste un apartament poti porni de la cum anume isi doreste construit apartamentul
(2:25:23 PM) Teoalida: plus planurile desenate de mine www.teoalida.ro/planuriblocuri/
(2:25:36 PM) Teoalida: sunt departe de a avea o colectie completa
(2:25:55 PM) Teoalida: dar ai avut noroc ca tu cautai un bloc cu balcoane inconfundabile
(2:26:42 PM) Teoalida: ce zici tu inseamna arhitectura, nu imobiliare, si DA, am facut si asta… dar m-am lasat ca castigam prea putin bani

Chatul continua inca 30 minute

Geografia României

Pasiunea pentru geografie a început pe timpurile când eram la grădiniţă, studiam atlasele geografice pe care le aveam acasă. Prin 1998-2002, am scris diverse lucrări în Word, ulterior şi în Excel, din hobby propriu şi nu pentru că s-ar fi cerut referat la scoală sau altceva de gen. Totuşi unii elevi mi-au apreciat lucrările.

După conectarea la internet în 2005, le-am verificat şi corectat putin, în 2009 mi-am făcut site, ocazie cu care am facut publice câteva din lucrări. Ulterior am mai adus doar modificări vizuale, ultima modificare fiind în 2017 datorită schimbării adresei site-ului şi pentru a le pune la download gratuit prin plugin Easy Digital Downloads care îmi permite să urmăresc numărul de download-uri, în loc de linkuri simple.

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii gratuite.

Populaţia judeţelor şi oraşelor – XLS, 316 KB

Populatia judetelor si oraselor3 tabele: judeţe, oraşe, comune. Permit sortarea oraşelor şi judeţelor în ordine alfabetică, pe judeţe, în ordinea anului înfiinţării, după populaţia la oricare din recensămintele din 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011, sau în funcţie de rata de creştere a populaţiei a fiecărui judeţ şi oraş.

Pentru că tabelul Excel s-a dovedit util ca bază de date pentru programatorii care fac site-uri si aplicaţii de mobil pentru bani, am decis să NU mai ofer gratuit.

Sursa: Wikipedia, compus iniţial în 2006 cu cele 236-237 oraşe din perioada 1968-1989. Actualizat în 2015 cu recensământul 2011 şi cu oraşele înfiinţate după 1989 (total 320 oraşe), îmbunătăţit prin indicarea anului înfiinţării fiecarui oraş, ceea ce face inutil fişierul anterior “Împărţirea administrativă.doc”

Actualizat din nou în 2018, reverificat populaţia la fiecare oraş şi adăugat lista comunelor (2861 comune) fără populaţie, adăugat coordonate GPS la toate oraşele şi comunele.

Sample gratuit: Lista-judetelor-oraselor-comunelor-din-Romania-SAMPLE.xls

Împărţirea administrativă a României – DOC, 10 pagini, 105 KB

Impartirea administrativa in judeteLista judeţele României, lista oraşelor şi municipiilor cu anul înfiinţării fiecăruia.

Sursa: orice hartă, scris iniţial în 1998, îmbunătăţit în 2006 cu noile oraşe şi anul înfiinţării fiecărui oraş.

Numărul de oraşe în România a crescut de la 236 în perioada 1968-1981, 237 în perioada 1981-1989, la 320 oraşe din care 103 municipii în 2006. Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica localităţilor existente, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Împărţirea administrativă în regiuni şi raioane – DOC, 8 pagini, 82 KB

Impartirea administrativa in regiuni si raioaneLista regiunilor şi raioanelor, oraşelor, populaţia regiunilor României din perioada 1952-1968.

Sursa: hărti vechi, scris în 2000.

 

 

Împărţirea administrativă interbelică – DOC, 11 pagini, 167 KB

Impartirea administrativa interbelicaLista judeţelor din România Mare, municipiilor, oraşelor şi plăşilor, cu populaţia fiecăruia la recensământul din 1930.

Sursa: romaniainterbelica.memoria.ro, scris în 2006 şi abandonat datorită erorilor şi paginilor innaccessibile de la site-ul sursă, mi-am adus aminte de el în 2015, l-am terminat şi publicat pe site.

Geografia României – DOC, 23 pagini, 192 KB

Geografia RomanieiLista formelor de relief, câmpii, dealuri, podişuri, munţi, incluzând oraşele aflate pe ele în cazul câmpiilor şi podişurilor, şi a vârfurilor în cazul dealurilor şi munţilor, lista de pasuri şi trecători, reţeaua hidografică (lista râurilor, 435 râuri incluse) sub forma de arbore şi cu localitătile de pe ele, lista lacurilor.

Sursa: harta fizică (Editura Didactică şi Petagogică – R.A. Bucureşti 1993) pe care o aveam atârnată de perete (hartă similară cu cea din poza de mai jos), compus în 1999-2000, îmbunătăţit în 2006.

În ultimii ani Wikipedia s-a dezvoltat şi are o listă cu câteva mii de râuri, incluzând localităţile traversate, similar cu ce am scris eu (nu uitaţi că la vremea câ le-am scris eu, Wikipedia nu exista), plus altitudinea la izvor şi la varsare, coordonate, etc. E cineva interesat să copieze din Wikipedia şi rescrie toate râurile sub forma de arbore în Word sau Excel?

 

Drumuri în România – DOC, 6 pagini, 72 KB

Drumuri in RomaniaLista autostrăzilor, drumurilor europene şi naţionale din România, ţara are 5 autostrăzi în plan şi 132 drumuri naţionale.

Sursa: diverse hărti care afişează numerele drumurilor, scris în 1999, îmbunătăţit în 2006. Corectat în 2011 mulţumită lui Nutzu şi comment-ul lăsat de el.

 

 

Căi ferate în România – DOC, 6 pagini, 74 KB

Cai ferate in RomaniaLista liniilor CFR din România, cu numerele lor, magistrale, incluzănd liniile închise şi desfiinţate, şi liniile cu ecartament îngust.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 1999, îmbunatăţit în 2006.

 

 

Căi ferate cu staţii – DOC, 52 pagini, 348 KB

Cai ferate in Romania cu statiiLista liniilor CFR din Romania, cu toate staţiile şi pozitia indicată în kilometri, plus lista staţiilor şi indicat liniile care se ramifică, de fapt e lista aşa cum apare în Mersul Trenurilor. Sper să fie util railway-fanilor. Pentru că mi-a luat zeci de ore să le scriu, acest fişier NU este gratuit.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 2000-2001. Îmbunătăţit în 2013 şi incluzănd liniile desfiinţate înainte de 1997, mulţumităa anonimului care mi-a zis de http://tren.transira.ro/Arhiva/ – mersul trenurilor vechi.

Alte lucrări

Tot în 1998-2002 am mai scris şi alte lucrări dar nu sunt aşa utile ca să merite menţinute şi publicate, de exemplu o lucrare a fost un tabel cu trenurile analizate cu distanţa parcursă şi viteza medie. O lucrare probabil INUTILĂ pentru că mersul trenurilor se schimbă în fiecare an.

Nu m-am limitat doar la România, am scris şi despre geografia lumii, voiam chiar să scriu propriul atlas geografic dar mi-am pierdut interesul după câteva ţări scrise deoarece singurele surse de informaţii erau atlasele geografice de pe vremea parinţilor mei (anii 1970) şi munca ar fi fost inutilă. O lucrare cu informaţii actualizate a fost lista cu oraşele lumii începută în 2004 pe baza la Encarta Encyclopedia 2002, abandonată fiind considerată inutilă datorită conectării la internet în 2005, finalizată în 2015, o puteţi cumpăra de pe site-ul în engleză www.teoalida.com/database/cities.

Notă

Fişierele sunt destinate vizualizării în Microsoft Word şi Excel, ele pot să nu apara corect în Google Docs. Le-am optimizat pentru vizualizare pe ecran şi nu pentru a fi printate, în 2015 le-am re-editat, scoţând culorile de fundal ale textului, ceea ce ar uşura printarea.