Salina Slănic

Am vizitat Salina Slănic de 3 ori, prima dată în 1998, la scurt timp după ce a fost închisă 4 ani (aveam 9 ani şi voiam să văd chestii neobişnuite), apoi în 2005, apoi din nou în 2008, şi am rămas cam dezamăgit. Ultima dată am vizitat în scop mai tehnic, înarmat cu cameră foto şi o lanternă de 30 cm, pentru a studia “construcţia” inclusiv camerele neiluminate, fără a fi interesat de muzeu şi ce mai e înăuntru. Am desenat planul şi o reprezentare 3D a salinei pe care vi le prezint aici.

Rog cei care au vizitat sau vor vizita în curând salina, să lase commenturi, să facă eventuale corectări şi să clarifice câteva mistere. Dacă sunteţi angajat al salinei, v-as ruga să mă contactaţi pentru a împartăşi informaţii.

Salina Slanic, desen 3D in AutoCAD Salina Slanic, planul etajului minei Unirea Salina Slanic, planul minei Unirea in 3D

Aventură la Slănic din 2008

Având înternet, am căutat preţul şi orarul de vizitare, ATÂT, ca să nu-mi pierd interesul de vizitare. Pe internet cât şi pe bannerele din oraş scria că se vizitează până la 17:00, dar surpriză, la intarea în salină scria că programul e până la 15:00. Eu am ajuns la 14:00 şi am crezut că la 15:00 e ultima coborâre şi e permis să mai stăm 2 ore până la ora inchiderii. Nu am stat la coadă, ne-a băgat în lift imediat (era în cursul săptămânii).

Am dat un tur pilonului central, studiind salina, iar când să dau al doilea tur sa fac şi poze (cu frica de a fi amendat – la intrare scrie de o taxă de fotografie, cine nu o plăteste la intrare, vă plăti de 10 ori la ieşire), a venit un angajat şi a zis sa ne strângem la lift că în 30 minute se închide (a zis şi că putem face poze, nu va comenta nimeni, de fapt toată lumea făcea poze). Am dat şi un al doilea tur şi am făcut câteva poze dar fiind făcute în graba şi fără trepied, nu are rost să le postez aici.

După salină am mai stat 2 ore prin Slănic pentru a face harta şi număra apartamentele şi am facut niste poze prin oras.

După ce m-am întors acasă, m-am uitat mai mult pe internet şi am citit blogurile şi comentariile altora. Observ că majoritatea care au fost doar la Slănic, laudă salina şi critică oraşul, pe când cei care au fost şi la alte saline gen Praid sau Târgu Ocna, critică absolut totul. Cel mai criticat e programul de vizitare prea scurt, plus site-urile care induc în eroare. Norocul meu ca sunt din Ploieşti, am ajuns la 14:00 şi am putut sta 1 oră în subteran, dar alţii au venit de la sute de km şi au ajuns după ora inchiderii dezamăgiţi.

Părerea mea:
Oraşul e o mizerie, dar totuşi mai puţin plictisitor ca salina.
Dacă în 1998 salina era cam goală, în 2005 am găsit terenuri de sport, bar, leagăne, etc. În 2008 unele din acestea nu mai erau, nu prea ai ce face în salină. Idioţii care administrează salina nu au chef deloc de investiţii! Habar n-au cat potential turistic are… La Salina Turda s-au făcut investiţii de 6 milioane euro şi s-a redeschis în ianuarie 2010, iar la Slănic nu se face nimic deşi e cea mai mare salină din Europa.

Conform salrom.ro, mina a avut 166.000 vizitatori în 2011… Cam puţin!

Detalii tehnice

Ocna din Vale
Exploatare: 1819-1865.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 87-90 metri conform Salrom sau 145 metri conform secţiunii.

Ocna din Deal
Exploatare: 1838-1865.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 96 metri conform Salrom.

Mina Carol
Exploatare: 1881-1935.
Arhitectură: 3 camere cu profil ogival, a 4-camera cu profil trapezoidal ca extensie.
înălţime: în jur de 80-90 metri (estimare după schemă), 96 metri confirm Analele Academiei 1942
Lăţime: în jur de 50 metri (estimare după schemă).

Mina Mihai
Exploatare: 1912-1943.
Deschisă publicului în anii 1980, doar în perioada concursurilor de aeromodelism.
Arhitectură: 6 camere cu profil trapezoidal.
Înălţime 60 sau 66 metri.
Lăţime 37 metri la baza, 12 metri la tavan.

Mina Unirea
Exploatare: 1943-1970 (construcţia începută în 1938).
Deschisă publicului în 1972.
Arhitectură: 14 camere cu profil trapezoidal, a 15-a cameră în proiect nerealizată.
Înăltime: 54 metri, tavanul fiind la 26 metri sub podeaua minei Mihai.
Lăţime: 32 metri la bază, 10 metri la tavan.
Suprafaţa: 78.000 sau 80.000 metri pătraţi.
Adâncime: 208 metri, jumatatea estică a salinei e cu 2.2 metri mai jos decât capătul de jos al liftului. Nu ştiu unde e măsurat 208 metri.

Planul minelor Carol şi Mihai şi al celor 2 ocne (sursa: calatoruldigital.ro) şi secţiune (sursa Panoramio – Mihai Druga)

Alte informaţii:
Sarea din sarniţele României (1894) – pagina 38-40
Analele Academiei Române (1942) – paginile 237-246

Rezulatele studiului meu + comentarii la ce se vorbeşte pe alte bloguri

Se zice că Salina are 14 camere şi e adeseori criticată că “doar cele 4 din jurul pilonului central sunt vizitabile”. În realitate 9 camere şi cam 80% din volumul salinei e vizibil fără a sări gardurile cu accesul interzis. Destul pentru un turist obisnuit!

Vizitarea este restrictionată la un circuit în jurul pilonului central de faptul că camerele 5, 7 si 14 nu au fost excavate până la acelasi nivel cu restul, făcând imposibilă circuitul celorlalţi piloni, camera 11 e închisă pentru că s-a prabusit o bucată din tavan. Restul camerelor se infundă, sau nu e nimic amenajat care să merite atenţia turiştilor.

Recent s-a deschis accesul în camerele 7 şi 14. În camera 14 se observă multe cavităţi în pereţi, blocuri de sare care erau în pericol să cadă au fost date jos şi probabil după câţiva ani în care nu s-a mai prăbuşit nimic, s-a decis că camera e sigură pentru turişti.

Unele surse spun că ar avea 15 camere. Secţiunea din poza de mai sus arată încă o camera în zona estică, care a fost în proiect dar nu s-a mai realizat (decât tunelul de la tavan). În salină, vizavi de lift se află acest plan care arată că camerele estice 8-9-10 ar fi legate între ele şi astfel ar 8 piloane în loc de 4. În realitate e doar un tunel de ~5 metri latime, vizibil din camera sanatoriului, care probabil se şi înfundă.

Eu am vrut să desenez planul CORECT al salinei, aş fi vrut să vad TOT, inclusiv camerele 7, 8, 14 (mai ales camera 8 care în cartea “Valea Prahovei” apare ca fiind mult mai lungă decât în planul meu. Îmi pare rău că nu am sărit gardurile, din plăcerea de a respecta panourile “accesul interzis, pericol de bla bla”.

Cine a vizitat salina înainte de 1994, îl rog să mă contacteze! Vreau să ştiu cum arăta atunci comparat cu acum, câte camere erau accesibile publicului, cele 2 lacuri existau sau au fost construite în perioada de închidere 1994-1998 pentru drenaj?

Puţul de intrare cu liftu electric e pe camera vestică. Pe camera estică (lângă sanatoriu) mai e un puţ, unul dezafectat, acţionat cu aburi. De ce sunt 2 puturi: pentru că deasupra minei Unirea, mai sunt 2 mine construite anterior Carol şi Mihai, fiecare cu put propriu, între cele 2 mine există un tunel de legătură accesibil prin nişte scări, pentru a face accesibilă inspecţia periodică a minei Carol după dezafectarea puţului estic.

La suprafaţă la 100 metri în spatele clădirii liftului curent se poate vedea un acoperiş din tablă la 1-2 metri de sol, acela acoperă puţul liftului cu aburi. De asemenea pe câmpul dintre cele 2 puţuri se pot vedea 2 grupuri a câte 3 plansee de beton, ele acoperă puţurile celor 2 ocne conice.

În 2013 când am pus acest articol pe site am căutat mai multe informaţii şi am descoperit Călătorie spre centrul pământului – Transalpinbike şi existenţa unui tunel de 3km lungime, care teoretic oferă access auto în Mina Unirea, ieşirea find 1 km mai spre sud, în incinta la Salina Nouă. Cu alte cuvinte, din tunelul de access în exploatarea noii saline s-a făcut o ramificaţie care coboară în zig-zag până la Mina Unirea. Tunelul nu e dechis publicului în mod normal. Acest video filmat de la intrarea în tunel până în salină (puteţi vedea câteva maşini parcate în Mina Unirea adică au coborât cu maşina 208 metri!).

Într-adevăr în 2008 am vazut personal o gaură în camera 9 în peretele estic, dar fiind intuneric am crezut că e înfundată şi nu mi-a trecut prin gând că ar comunica cu suprafaţa. Nu are legătură! Tunelul a fost construit după accidentul din 2011 şi se află în camera 8 pe peretele sudic.

Tunelul de acces auto construit în 2011

O poză similara cu asta am văzut-o eu în 2014 şi nu înţelegeam cum au ajuns maşinile în salină

Camera 3 (cea unde se află liftul) observaţi că 3-4 felii de la bază nu au fost excavate până la peretele vestic

Camera 11 (tavanul prăbuşit)

Nu intentionez să umplu site-ul meu cu poze din salină, sunt destule poze pe internet. De exemplu albumul lui József Földi.

Drumul catre Mina Unirea se face cu microbuzul prin salina noua, care inca in exploatare

Stiri

Pe puţul liftului există o scară de lemn folosită de angajaţi pentru inspecţie, se poate ajunge la balconul de la tavan, în mina Mihai şi la suprafaţă. Dar nu e tocmai o cale de evacuare a turiştilor deoarece puţini oameni pot urca scări care echivalează unui bloc de 70 etaje!

Pe 3 Iunie 2011 o defecţiune la lift a blocat 50 copii în subteran pentru 1 oră (sursa: stirile PRO TV şi alte ziarele + acest blogger dorin.craiova-maxima.ro care consideră salina riscantă). Eu zic vizitarea salinei e 100% sigură. Cutremurele afectează doar ce e la suprafaţă, iar o posibilă surpare s-ar produce întâi în mina Mihai, mai mare, mai aproape de suprafaţă şi aflată fix sub albia râului Slănic.

După incidentul din 2011 a început construcţia tunelului auto care leagă mina Unirea de Salina Nouă. Tunelul auto a permis organizarea de evenimente în salină imposibile anterior, precum concursul cu 300 biciclete desfăşurat pentru prima dată pe 24 Februarie 2013, de asemenea MasterChef sezonul 2014 episodul 9 a fost filmat în salină (anunţ oficial + video).

Dacă vă întrebaţi de ce se mai foloseşte liftul antic când există tunel auto: liftul e încă cea mai rapidă cale de access.

Pe 6 August 2014 salina a fost închisă: roata pe care stă cablul liftului s-a rupt, cablul căzând de pe roată pe ax şi astfel liftul a căzut în gol 1 metru). Noroc cu tunelul construit cu 2 ani inainte, au putut trimite microbuze pentru evacuarea turiştilor. Pe 12 August 2014 salina s-a redeschis, accesul se face cu microbuze prin salina nouă unde se pot vedea muncitorii care extrag sarea, apoi prin tunelul dintre mine. Coborârea cu microbuzul durează 15 minute în loc de 2 minute coborârea cu liftul, se stă la coadă câte 1-2 ore şi se poluează salina căreia i se face reclamă că are cel mai curat aer din lume.

Pe 24 Noiembrie 2015 salina a fost închisă din nou după incendiul de la Colectiv, pentru că nu avea autorizaţie ISU, şi redeschisă pe 24 Februarie 2016.

În 2018 liftul e incă nefuncţional.

Mistere de rezolvat

Conform planului din 1938, există tunele de legatură între minele Carol şi Mihai şi cele 2 ocne, dar cum ocnele sunt la adâncimi diferite, cum se face accesul (cum se faceă, este posibil ca în prezent ocnele să fie inundate şi inaccessibile).

Cum arată mina Carol? Dacă din mina Mihai se găsesc câteva poze căutând pe google “aeromodelism Slănic”, din mina Carol nu se gaseşte nimic. Fiind cea mai mare, de ce nu se fac concursurile de aeromodelism acolo? Probabil pentru că e făcută cu ciocanul şi nu cu masini de tăiat sare, astfel podeaua nu e plană, şi lipseste o cale de access (accesul se face prin mina Mihai urcând nişte scări din lemn).

Cum s-au alungit puţurile de extracţie când exploatarea progresa cu câte o felie de 2.2 metri? Fiindcă lifturile sunt legate între ele cu un singur cablu, trebuia schimbat cablul după fiecare felie excavată?

Când s-a închis puţul de extracţie estic (cel cu abur)? A fost vreodată folosit pentru accesul turiştilor? Domnul de la lift mi-a zis că putul nu mai merge din era exploatării (1943-1970), dar bunicii mei mi-au zis că în anii 1970 au coborât “pe putul de lângă sanatoriu”. Care-i adevărul?

În stânga intrării normale în salină există “tunelul de sare“, de care nu ştiam când am vizitat salina, iar când s-a construit tunelul auto de 3 km, pentru moment am crezut că pe acolo se intră cu maşina. Aş vrea să ştiu unde duce tunelul de sare de la suprafaţă (probabil se înfundă) iar în acest caz, când şi în ce scop a fost construit? Update: un vizitator al site-ului mi-a zis în 2016 că el vizitase tunelul în 1998 şi ducea la 2 puţuri cu scări, se presupune că şi pe acolo se poate intra în salină, pentru inspecţie, eventual cale de evacuare a minerilor în caz că se defecta liftul.

Muzică şi matematică

Începând cu 2005 am făcut în Excel un tabel cu melodiile pe care le-am download-at in calculator pentru a da fiecărei melodii o notă (rating) de la 0 la 16 şi a face topul celor mai buni artişti, albume, şi genuri muzicale, folosind formule matematice, pentru a vă arăta exact ce muzică îmi place şi cât de mult.

Asta spre deosebire de alţi oameni care zic doar “melodia asta îmi place / nu-mi place / aşa şi aşa”.

Download-ati baza de date – editia 2016 cu 6000 melodii

www.teoalida.com/database/Teoalida-Music-Database.xls

Music Database

Cum a început pasiunea pentru muzică

Pasiunea mea pentru muzică a început în 1999, după ce cumpărasem în 1998 un nou calculator cu Windows 95 şi un ditamai hard disk de 4,3 GB, tata a adus nişte CD-uri cu muzică de la prieteni, le-a ascultat şi a făcut o selecţie după gusturile lui, când din întâmplare eram şi eu în cameră, a sters şi unele melodii care îmi plăceau mie, pentru că eu n-aveam nici un drept de decizie pentru ce se ţine în calculatorul FAMILIEI. Apoi a dat la cineva playlistul împreună cu CD-urile la cineva şi a scris playlist-ul (selecţia lui tata) pe 2 CD-uri.

Mult timp, aia era singura muzică pe care o ascultam, nu pentru că îmi puneam eu muzica, că n-aveam voie, ci părinţii puneau muzica pentru noi ca familie, dar aşa m-am obişnuit şi eu cu muzica de genul ăla. Şi ce muzică era acolo: rock şi pop din anii ’60 până azi. Dacă nu aveam părinţii ăştia idioţi care să-mi încalce drepturile de a-mi alege gusturile muzica, şi trăiam printre golani de vârsta mea, cine ştie ce ajungeam? Manelist? Hip-hopper?

În 2001 am schimbat hard diskul cu unul de 20 GB şi am mai luat de la prieteni nişte CD-uri. Aveam vreo 4 GB de muzică, din care am făcut şi eu o selecţie de 20 melodii (ce gusturi pretenţioase aveam!), de atunci am început să ascult ce îmi place mie, la căşti, până spre sfârşitul anului 2001 când am luat un alt calculator la care nu mai mergeau căştile în mufa de pe CD-ROM (probabil nu era montat firul către placa de sunet, fiind carcasa sigilată pentru păstrarea garanţiei nu aveam ce face), mi-era cam greu să bag căştile în mufa din spate, aşa că porneam muzica de obicei când eram singur acasă, deci puţin timp, şi nu mă plictiseam de faptul că aveam playlist-ul redus.

După scandalurile în familie şi revoluţia din 2003, puteam porni muzica când voiam eu indiferent de cu cine eram acasă, nu mai zicea nimeni nimic, atunci începusem să mă plictisesc de playlist-ul meu de prea puţine melodii, aşa că în disperare de diversificare, m-am apucat să înregistrez de la TV (aveam TV-Tuner): Atomic, MTV, Ploaia de Stele, Eurovision, plus Agua Viva (un film pentru copii), nu mă interesa calitatea înregistrării, dar voiam neapărat ceva nou. Şi mai voiam cu orice preţ mai multe melodii de la artiştii de la care aveam deja câteva melodii care îmi plăceau, găsite pe CD-urile aduse de tata (Aqua, Shakin Stevens, şi Thalia). Am întrebat până şi la tarabele de discuri din oraş, am întrebat dacă au artistii mei preferaţi, mi-au zis că se pot înregistra, dar costa scump şi părinţii nu au fost de acord.

După conectarea la RakNet (reţeaua de cartier) în Octombrie 2014, şi băgarea internetului în Februarie 2015, am putut găsi melodiile care îmi plac, şi a le download-a instantaneu şi pe GRATIS. Care credeţi că au fost primele melodii căutate şi download-ate? Originalele mp3 ale celor vreo 100 melodii înregistrate din TV, plus Selectia naţională spaniolă la Eurovision Junior, Andy y Lucas, Maria Isabel, 3+2. După atâţia artişti copii, m-am îndrăgostit în 2006 de Tatiana şi, iar în 2007 de Fandango, Flans, Timbiriche, şi alte trupe care dominau anii 1980 în special din Mexic. Deci se vede evoluţia gusturilor muzicale? E DE BINE?

Muzică bună descoperită din întâmplare

Şi când mă gândesc că toţi aceşti artişti i-am descoperit DIN ÎNTÂMPLARE, nici nu-mi pot imagina câţi cântăreţi care mi-ar fi plăcut, mai sunt în lume, pe care probabil tot DIN ÎNTÂMPLARE i-am ocolit milimetric… aşa că de un timp download-ez melodii la întâmplare cu ARES (un program de filesharing popular în special în America Latină) şi iar gasesc bunăciuni.

Mai exact, în Noiembrie 2004 dădeam televizorul LA ÎNTÂMPLARE pe toate canalele, am nimerit pe TVR1 fix când era Eurovision Junior la concurentul numărul 3, m-am apucat să înregistrez fiecare melodie, m-am îndrăgostit instantaneu de Maria Isabel (10 ani, concurentul 15 din 18), după care am văzut că mai şi câştigă concursul, aşa că am căutat-o pe site-ul Eurojunior (selecţia spaniolă pentru Eurovision Junior), de unde am aflat şi de 3+2 (trupă formată din participanţii Eurojunior 2003) şi Andy y Lucas (invitat la Eurojunior), apoi căutând pe internet fanclub-uri Maria Isabel am găsit DIN ÎNTÂMPLARE pagina lui Danna Paola (altă artistă de 9 ani), mi-a plăcut cum arată şi voiam să văd şi cum cântă, am căutat melodii Danna Paola pe DC++ şi am gasit DIN ÎNTÂMPLARE o melodie cântată împreună cu Tatiana (36 ani), atunci am intrat pe site-ul lui Tatiana, am căutat-o şi pe asta pe DC++, dar fără prea mare succes pentru că nu e populară în Europa unde sunt populare huburile de DC++, însă în 2007 descoperind ARES am găsit 80% cele peste 260 de melodii ale ei.

Aveam de la prieteni o melodie cu un titlu ofensiv în româna (Pula Boi Pula Cavalo) şi nu ştiam cine cântă şi nici măcar limba, dabia în 2008 am aflat că este de la Rio Negro e Solimoes şi aşa m-am îndrăgostit de muzica country braziliană. În 2009 am download-at şi muzică country americană, Alan Jackson şi Garth Brooks.

Începând din 2007 mă uit la televiziune pe internet la o emisiune de copii din Mexic, plină de momente muzicale, aşa am aflat de multi artişti populari în Mexicul anilor ’80: Fandango, Flans, Timbiriche, dar şi R.B.D., etc. În 2008 30% din melodiile din baza de date erau din Mexic. În 2013 la emisiune au băgat şi o melodie japoneză şi aşa am aflat de Kyary Pamyu Pamyu. Deşi mai download-asem în trecut muzică japoneză, Kyary e prima care m-a atras în mod special.

Tot la emisiunea mexicană s-a băgat o melodie Ilarile care am descoperit că e de la Xuxa, iar ulterior am găsit un video de la site-ul de modelling We Are Little Stars în care muzica de fundal era Bambole Yo Yo, am căutat versurile şi aşa am descoperit şi download-at Angelica şi Eliana, care împreună cu Xuxa dominau emisiunile pentru copii din Brazilia, totuşi muzica lor e destul de matură şi îmi place.

În 2013 aveam în baza de date 20% melodii mexicane şi 15% braziliene. În 2013-2014 nu am mai download-at artişti noi. În 2015 umblând la întâmplare pe YouTube m-am îndrăgostit de un nou gen: muzică populară germană, plus alte genuri germane, de exemplu Andrea Berg.

Există şi genuri de muzică care nu suport să ascult: hip-hopul, urmată de manele şi muzica arabă şi indiană.

Ideea de a face o bază de date

Ideea de a face un tabel cu melodii datează din 2002, la scurt timp după ce mi-am făcut primul playlist din melodiile aduse şi selectate de tata. Am băgat toate melodiile din calculator în WinAmp, am dat Generate HTML playlist, am copiat lista în Excel şi m-am apucat să le ascult pe toate şi să dau la fiecare o notă (numerică).

La sfârşitul anului 2005, având conexiune la reţea şi internet, am zis că pot face o bază de date calumea, cu discografii complete, cu numele albumului şi data lansării.

Sursa de date: în special iTunes Music Store (copiam datele album după album cu doar câteva clickuri, tabelul meu având coloane identice cu cele din iTunes până când iTunes a fost redesenat în 2010 nu am mai putut copia datele albumului complet). O parte din melodii sunt scrise din alte music store-uri, în cazul artiştilor româneşti: www.cd.ro), iar melodiile cu nume italic sunt luate din fişierele MP3, deci este posibil să nu fie 100% corecte.

Nu intenţionam să fac o bază de date a tuturor melodiilor pe care le aveam în calculator, nici să introduc în baza de date un anumit număr de melodii până la un termen limită. Pur şi simplu am adăugat artişti la întâmplare, iniţial artiştii care îmi plăceau mie (majoritatea având cariere scurte), dar după 2008 m-am apucat de adăugat artişti cu cariere mari, plus o selecţie de artişti reprezentativi pentru fiecare regiune a lumii şi fiecare gen de muzică, indiferent că îmi plăceau sau nu.

Evoluţia bazei de date:
2000 melodii, 37 artişti în top – Iunie 2007
3000 melodii, 57 artişti în top – Februarie 2008
4000 melodii, 71 artişti în top – August 2009
5000 melodii, 92 artişti în top – Aprilie 2012
6000 melodii, 105 artişti în top – Iulie 2016
Notă: topul include doar artiştii cu minim 10 melodii şi cu rating la cel putin jumătate din melodii.

Rating-ul melodiilor

Fiindcă am început baza de date în era în care eram fascinat de sistemul de numeraţie în baza 16, dădeam note la melodii de la 0 la 16, 0 fiind cel mai bun. Total: 17 posibile note. Nota se obţine pe baza a 4 criterii, fiecare având note de la 0 la 4. În 2016 am schimbat sistemul, 16 fiind acum cel mai bun.

Ratingul melodiei se optine pe baza a 4 criterii:

Sunet: îmi place diversitatea şi chitările. Rockul şi country câştigă la categoria asta, iar hip-hopul e cel mai jos.

Voce: îmi place vocea frumoasă şi diversitatea de versuri, dar nu ţin cont de conţinutul versurilor. Melodile cu versuri care se repetă sau doar instrumentale au rating scăzut.

Mix: îmi plac melodiile care au un ritm rapid şi continuu. Melodiile de dans câştigă la categoria asta, rockul are 2-3, popul 1-3, melodiile lente au 0.

Atractivitate: anumite melodii mă atrag aşa mult încât le ascult repetat câteva ore câştigă rating 4 la categoria asta, mai exact bubblegum dance, japanese pop şi muzica din emisiunile de copii din Brazilia (acest lucru atrage comentarii din partea prietenilor, gen că ascult muzică de copii, muzică de retardaţi, etc). Rockul şi country deşi câştigă la sonorizare devin plictisitoare după ceva timp aşa că au rating 1-2, iar melodiile zgomotoase ca hard rock-ul sau hip-hopul pe care nu le pot asculta nici măcar odată până la final au rating 0.

Pentru a da rating e suficient să ascult preview-ul de 30 secunde de pe iTunes, dar prefer să dau rating doar după ce găsesc melodiile complete pe torrents, DC++, ARES, RapidShare, etc. Rating-ul de atractivitate e greu de stabilit iniţial şi uneori îl modific după zile sau luni de ascultare. Distribuţia pe 17 rating-uri e similară cu Curba lui Gauss, dar asimetrică, rating-ul 8 având 10% din melodii, rating-ul 0 2% iar rating-ul 16 0.2%.

Playlist-ul meu e compus din melodii cu rating total 12-16, ocazional incluzând melodii cu rating total 8-11 cu rating de atractivitate minim 3, ceea ce înseamnă cam 20% din totalul melodiilor incluse în baza de date.

Topul artiştilor

În 2005, după ce am băgat câtiva artişti în baza de date, am făcut un top al celor mai bun artişti, pe baza mediei rating-urilor tuturor melodiilor. Dar sistemul acesta avea o problemă: topul era dominat de artişti care au scos un singur album bun, în timp ce artistii cu mulţi ani de carieră ajungeau la coada topului.

În 2006 am adăugat un SCOR pentru fiecare artist, precum şi numărul de melodii şi valorea melodiilor. Valoarea melodiilor se calculează logaritmic în baza 2, o melodie cu rating 0 are valoarea 16, rating 1 are valoarea 12, rating 2 are valoarea 16/2 adică 8, rating 3 are valoarea 16/3 adică 5,33, rating 4 are valoarea 16/4 adică 4, şi tot aşa până la cele de rating 16 care au valoarea 1.

În 2008 am adăugat un factor pentru diversitatea melodiilor, calculat cam aşa: valoarea totală a melodiilor împărţită la numărul de melodii împârţită la media rating-urilor melodiilor, numărul rezultat e scos la rădăcină pătrată şi înmulţit cu 2, factorul rezultat fiind între 1,00 şi 1,50. Scopul e de a aduce un bonus artiştilor care au scos atât melodii foarte bune cât şi foarte proaste, spre deosebire de cei care au scos numai melodii medii.

Cum se calculează scorul: media rating-urilor melodiilor (între 0 şi 16) înmultit cu 4 (acest 4 poate fi mărit pentru a favoriza artiştii cu un singur album frumos sau coborât pentru a favoriza artiştii cu carieră lungă), plus rădăcina pătrată din totalul valorilor melodiilor (între 4 pentru rapperi cu un album şi 30 pentru Tatiana cu peste 20 albume), suma celor 2 înmulţită cu factorul de diversitate (între 1 şi 1,5), apoi înmulţită cu 128 pentru a da fiecărui artist un scor de 4 cifre (de la 2000 la 9000+).

Scorul este doar pentru a face clasificarea artiştilor, nu pentru a considera un artist cu scor 8000 ca fiind de 2 ori mai bun decât unul cu scor 4000.

Biografie

Deşi acesta e un site serios cu ţintă profesională, unii în special prietenii din cartier mi-au cerut să scriu şi o biografie. A fost postată initial pe www.teoalida.webs.com/aboutme.htm în engleză, în 2009, iar în 2013 am tradus-o şi postată şi pe site-ul în română.

Nume folosite: Teoalida (Majestatea Sa Teoalida) în cercul de prieteni. Future pe forumuri şi unele jocuri, GrenadeMan în Quake 3 (din 2009 folosesc numele meu Teoalida pentru tot globul, azi mă indoiesc dacă a fost o decizie bună).

Limbi cunoscute: engleza pe care am învăţat-o pe la 10-12 ani din televizor uitându-mă la filme cu traducere, am devenit fluent în a scrie prin 2009 când am început să folosesc forumuri şi să joc SA-MP pe servere straine, spaniola pe care am învăţat-o tot din televizor şi muzică începând cu 2007, portugheza învăţată din nou din televizor şi muzică, dar nu le scriu foarte bine din lipsă de practică.

Materii preferate: matematica, geografie, ştiinţa.
Materii ne-preferate: chimia.

Ce îmi place: să am prieteni cu IQ ridicat, ca mine, din cât mai multe colţuri ale lumii, să fiu celebru să mă cunoască cât mai multă lume, eventual la TV, să mă plimb pe jos prin oraş, natură, păduri, munte, să ma plimb prin lume cu Google Streetview… dar şi să fac lucruri inutile.
Ce nu-mi place: fumatul, băutura, violenţa, religia, rasismul, handicapaţii, de fapt cam tot ce împarte comunitatea, creează motiv de război şi distruge lumea, sau scade nivelul de dezvoltare al omenirii.

Maşina preferată: marca asta (am multe cunostinţe despre maşini, îmi place să studiez evoluţia maşinlor şi să fac baze de date, dar nu să le conduc, e prea periculos, prefer să folosesc calea ferată cât de mult pot).

Culori preferate: toate culorile fac parte din viaţa mea, de exemplu îmi place rosu-portocaliu la cladiri şi roz-albastru pentru haine şi maşini.

Sport preferat: probabil mersul pe jos prin natură, oraş şi prin magazine… (nu sunt genul de om sportiv).

Animal preferat: acesta, pot avea ca animal de casă!?

Artişti prefeaţi: Alan Jackson, Angelica, Aqua, Belanova, Eliana, Fandango, Garth Brooks, Hannah Montana, LazyTown, Maria Isabel, Pasărea Colibri, Peter Maffay, Rednex, Rionegro & Solimoes, Sandy & Junior, Shakin Stevens, Shania Twain, Tatiana, Taylor Swift, Thalia, Timbiriche, Xuxa, Yuri… adica în zona pop-rock-country, nu suport muzica electronică, hip-hop şi manele. Vedeţi pagina dedicată Teoalida şi muzica.

TV preferate: mă uit la TV dar mai mult la show-uri de divertisment decât filme, îmi place ceea ce arată viaţa realistică, fără trucaje excesive. Evit filmele violente, arme, crime, sau cele porno.

Programe preferate: am prea multe cunoştinţe ca să mai fac o listă. De când eram mic ştiu totul despre Microsoft Office, Word, Excel, PowerPoint, AutoCAD, etc… învăţ rapid noi programe.

Jocuri preferate: Age of Empires 1 şi 2, Caesar 3, Quake 2 şi 3, Railroad Tycoon 3, The Sims 1, 2 şi 3, Worms… adica real-time strategy şi city-building, jocuri care necesită o minte puternică şi nu doar reflexii.

Motto: I want to live in Singapore with a Japanese wife in an apartment with Korean home automation, drive a German car and eat Italian food while watching Mexican movies and listening to Brazilian music…

Facebook, Twitter, Hi5, etc… am conturi, dar de ce le-aş folosi din moment ce am acest site personal?

PS: nu încercaţi să puneţi informaţiile de mai sus ca răspunsuri la “security questions” pentru a recupera / sparge parola… veţi pierde timpul şi nu veţi reuşi!

Baze de date

M-am apucat de scris la vremea când eram la grădiniţă, un fel de jurnal scris pe caiete.

În 1995 tatăl meu a cumpărat calculator şi cam din 1997 am început să-l folosesc şi eu, tata m-a învăţat să lucrez în Word şi mi-a zis că ce nu e terminat nu are valoare, m-a încurajat să scriu lucruri care să le termin ca să le imprimeze (nu am înţeles niciodată ce valoare avea printrarea, nu m-au ajutat să public nici o carte). Dar eu mi-am băgat nasul şi prin Excel, iar începând cu 2003 am început să folosesc Excel în mod curent şi să îl învăt eu pe tata Excel.

Am scris zeci de documente în Word şi zeci de tabele în Excel, din diverse domenii: geografia României (forme de relief, râuri, populaţia judeţelor şi oraşelor), geografia lumii, enciclopedii de maşini, tabele cu lucruri din jocuri (de exemplu tabel cu maşinile din Grand Theft Auto măsurând vitezele maxime), dar şi chestii mai puţin utile, de exemplu baza de date a muzicii dând note la fiecare melodie, un jurnal al viselor mele, poveştiri umoristice, etc.

Vizitaţi lista incompletă a bazelor de date – peste 50 baze de date

Pentru mine era un hobby, totul făcut voluntar, dar s-a transformat pe neaşteptate într-o afacere în 2012, după ce am descoperit că diverse firme din industria auto sunt dispuse să dea sute de dolari pe o bază de date completă, precisă şi actualizată frecvent.

Cum se face o bază de date şi se transformă într-o afacere

HDB Database, block number, street address, lease year, postal code

Una din cele mai importante baze de date realizate de mine e HDB Database, adică tabelul blocurilor din Singapore.

După ce m-am ocupat de desenat harta Ploieştiului în 2005-2007 şi ale oraşelor din împrejurimi, plus statistica apartamentelor, în 2008 m-am apucat de studiat arhitectura din alte ţări. Singapore m-a impresionat cel mai mult, pentru că guvernul (Housing & Development Board) a construit locuinţe pentru 80% din populaţie, în 26 orase-satelit (New Towns). Rapoartele anuale de la HDB arată numărul de apartamente pe fiecare oraş în parte, dar eu voiam să studiez numărul de blocuri şi apartamente pe nivel de pe fiecare zonă în parte şi calcula densitatea pentru a folosi ideile la Oraşul Virtual pe care îl desenam în AutoCAD.

Aşa am început să fac VOLUNTAR o bază de date a blocurilor din Singapore, mai detaliată decât cea facută pentru România, având un rând pentru fiecare bloc, conţinând numărul de apartamente pe etaj (identificat din poza din satelit), numărul estimat de etaje (estimat pe baza lungimii umbrei) şi numărul estimat de apartamente, inmultind cele 2. Evident, exista o marjă de eroare.

În 2010 HDB a adaugat acest serviciu pe site-ul oficial care arată numarul de apartamente de pe fiecare bloc şi programele de modernizare. Oraşele adăugate în baza de date în 2010 conţineau cifre precise în locul celor estimate. Din păcate asta a alungit efortul de muncă iar în 2011 am abandonat munca, baza de date acoperea 40% din blocurile din Singapore, dar era un dezastru, formatul fiind diferit pe fiecare oraş în funcţie de momentul în care a fost adăugat.

In 2012, văzând că baza de date cu maşini, pe care de asemenea am compus-o VOLUNTAR începând din 2003 şi am publicat-o pe site în 2011, atrage clienţi din rândul firmelor de piese auto, asigurări auto, programatori şi creatori de site-uri, m-am gândit să public şi baza de date a blocurilor din Singapore pe site-ul meu, să văd dacă e cineva interesat. Dar spre deosebire de baza de date cu maşini care era cât de cât completă, baza de date a blocurilor era doar un început. Câteva persoane m-au contactat pentru a cumpăra baza de date dar nu mi-au explicat exact ce au nevoie ca să pregătesc baza de date de vânzare.

Prin 2014 mi-am făcut o idee vagă despre ceea ce vor firmele, am standardizat formatul bazei de date, am adăugat coloane noi, separând numărul de apartamente pe fiecare număr de camere în parte, şi am inclus şi restul de 60% din Singapore doar cu numărul blocului şi adresa străzii, rugând lumea care e interesată în alte detalii să dea un avans ca apoi să fac munca rămasă. Prima persoană care a dat avans a fost in Mai 2015, o companie de asigurări. M-am reapucat de muncă şi după o lună am completat numărul de apartamente la toate cele 10.000 blocuri. Văzând baza de date completă, au apărut şi alţi client, mi-au sugerat să adaug şi alte date, de exemplu codul poştal al fiecărui bloc.

Rezultatul: un produs original, o compilaţie din diverse surse, pe care nimeni din Singapore nu a mai făcut-o dar s-a găsit un român să facă, iar acum e cumpărată mai multe tipuri de clienţi: distribuitorii de fluturaşe, care vizualizează în Excel şi calculează numărul de apartamente de pe anumite zone (din păcate aceştia au buget redus şi cumpără doar un oraş, la preţ de 20-100$) şi firmele de imobiliare, telecomunicaţii, etc, care îmi dau chiar şi 1000$ pe baza de date completă si fac CSV sau SQL pentru folosirea în site-uri sau aplicaţii interne.

Baza de date conţine următoarele:
– Numărul blocului, strada şi cod poştal (luat de pe harta OneMap.sg).
– Codul construcţiei şi numerotarea apartamentelor (luate din broşurile imobiliare)
– Anul construirii (luat de pe HDB Resale Transactions).
– Numărul de etaje şi apartamente pe etaj (numărat de mine pe Google Street View – îmi ia peste 100 ore, nu am terminat).
– Numărul de apartamente şi programe de modernizare (luat de pe HDB Upgrading Programmes – mi-a luat vreo 200 ore.
– Coordionate GPS (luat din Google Maps API).

Total: vreo 500 ore de muncă. Numărul de vânzări nu e semnificativ (o vânzare pe lună, în ciuda site-ului .com cu 800 vizitatori zilnici din care jumătate din Singapore, oraş cu 5 milioane locuitori) aşa că investiţia se va amortiza în câtiva ani, iar acum trebule doar să o actualizez trimestrial, ceea ce ia cam 5 ore.

Baze de date pentru imobiliarele din România

O bază de date similară pentru Ploieşti era posibilă, dar nu va fi aşa detaliată ca cea făcută pentru Singapore. Anul construirii nu e public nicăieri şi îl pot estima doar cu aproximaţie de 5 ani. M-am apucat de această treaba în ianuarie 2018. Baza de date conţine numărul blocului, numărul de etaje, apartamente, etc, plus coordonatele GPS introduse manual pentru toate cel 1800 blocuri (mi-a luat vreo 10 ore). Raportat la populaţia Ploieştiului de 1/25 comparat cu Singapore şi numărului mic de vizitatori ai site-ului .ro, şansele ca cineva să îmi cumpere baza de date sunt foarte mici.

Lista blocurilor din Ploiesti

Statistica trafic vizitatori

Vrei sa faci reclama pe site-ul meu, sau pur si simplu curios cati vizitatori am?

Aici puteti vedea… incluzand cautarile Google si paginile de intrare, ce pagina contribuie cel mai mult la trafic.

Incepand cu Februarie 2016 am folosit WP Mobile Edition care punea o tema responsiva pe langa Graphene 1.9, acea tema nu continea widget-uri unde sa pun codul de Clicky si Google Analytics si astfel traficul de pe telefoane nu se inregistra. In Noiembrie 2017 s-a lansat Graphene 2.0 responsive si am dezactivat WP Mobile Edition, astfel traficul creascand cu 30% in graficele de mai jos.

Trafic total www.teoalida.com 2017-2018

Trafic www.teoalida.ro 2017-2018

Trafic total www.teoalida.com Aprilie 2018

Trafic www.teoalida.ro Aprilie 2018

Experienta mea in arhitectura si imobiliare

Cauti un model de apartament si nu stii in ce cartiere si blocuri il gasesti? Ai intrebat la agentii imobiliare si la arhitecti si ti-au zis ca e imposibil ca cineva sa-ti dea un raspuns? Avand o inteligenta fantastica si ani de studiu al arhitecturii comuniste, eu dau raspunsul corect in 5 minute… exemplu mai jos:

Chat started on Thursday, May 17, 2018 1:46:17 PM

(1:46:17 PM) *** Visitor has joined the chat ***
(1:46:19 PM) Teoalida: Salut de la adminul site-ului! Cauti ceva anume? Daca ai intrebari sau comentarii la articolele de pe site, sau chef de vorba, da-mi mesaj aici!
(1:50:01 PM) Visitor: salut, as vrea sa gasesc o indrumare/ un contact ce m-ar putea ajuta cu gasirea unui tip de apratament in Bucuresti
(1:50:25 PM) *** Teoalida has joined the chat ***
(1:50:27 PM) Teoalida: anumit tip?
(1:50:36 PM) Teoalida: ai un plan si vrei sa stii in ce zona se gaseste, sau cum?
(1:50:49 PM) Visitor: e un model de apartament de 4 camere construit in blocuri comuniste cu 3 apartamente pe palier
(1:51:02 PM) Visitor: cred ca e cel mai mare tip de apratament social ca proiect
(1:51:08 PM) Teoalida: da-mi planul
(1:51:12 PM) Visitor: de obicei au intre 90-100 su
(1:51:41 PM) Teoalida: sa stii ca esti primul care imi cere asa ceva… hai sa vad daca te pot ajuta
(1:53:02 PM) Teoalida: probabil e din seria introdusa in 1985
(1:53:17 PM) Visitor: Visitor uploaded: schita.jpg
URL: https://v2uploads.zopim.io/g/y/Q/gyQv0zvvEw4pbx3wM2qzBO2gUxltXvhR/f847f3c6dee97f6dda8394c146e9757275e7d39b.jpg
Type: image/jpeg
Size: 49841
(1:53:43 PM) Visitor: asta ma gandeam si eu, ca cele pe care le-am vizionat pana acum sunt dupa 85
(1:53:58 PM) Visitor: Nu am idee de unde sa apuc problema, daca imi arati o directie ar fi super 🙂
(1:54:47 PM) Teoalida: https://www.google.com/maps/@44.3999444,26.1011513,3a,74.1y,245.25h,120.35t/data=!3m6!1e1!3m4!1sNU-73d4Q2Eu7w1xgqBM6pA!2e0!7i13312!8i6656
(1:54:50 PM) Teoalida: asta-i modelul blocului
(1:55:30 PM) Visitor: am vazut in zona doamna ghica, colentina langa stadionul juventus si mircea-voda
(1:55:37 PM) Visitor: da, asta e!
(1:55:38 PM) Teoalida: sunt 1201 exemplare din blocul asta
(1:56:42 PM) Visitor: in Bucuresti doar?
(1:56:53 PM) Teoalida: exact
(1:57:11 PM) Teoalida: mai sunt in Ploesti alte 43
(1:57:11 PM) Visitor: si toate cu 4 camere? asta ar fi o veste foarte buna
(1:57:45 PM) Teoalida: unele au 4 apartamente pe etaj si altele 3
(1:57:56 PM) Teoalida: n-am reusit sa-mi imaginez planul la astea cu 3 de colt
(1:59:02 PM) Visitor: si ai idee cum as putea identifica zonele in care sunt construite?
(2:00:02 PM) Teoalida: download-eaza asta https://www.teoalida.ro/statisticaapartamente/
(2:00:13 PM) Teoalida: si cauta “Blocuri 1985-T decalat cf1d”
(2:06:29 PM) Visitor: nu gasesc nicio inregistrare 🙁
(2:09:25 PM) Teoalida: vezi sa cauti in pagina cu Bucuresti
(2:09:30 PM) Visitor: DAP
(2:09:35 PM) Teoalida: probabil ai dat find in Tabel orase
(2:09:45 PM) Visitor: acolo am cautat
(2:11:19 PM) Visitor: cel mai apropiat gasesc exact ce ai scris tu dara fara “-T”
(2:11:43 PM) Teoalida: aaaaaaaaaa
(2:11:45 PM) Teoalida: Blocuri 1985M decalat cf1d
(2:12:01 PM) Teoalida: fisierul care l-ai download-at e o versiune cam veche, am schimbat sistemul de notare
(2:13:51 PM) Visitor: mi se pare extraordinar ce faci
(2:14:04 PM) Visitor: cum ai ajuns sa stii/sa ai toate info astea? 🙂
(2:14:14 PM) Teoalida: Agent uploaded: statistica.png
URL: https://v2uploads.zopim.io/g/y/Q/gyQv0zvvEw4pbx3wM2qzBO2gUxltXvhR/1aca3eab0306ad9741b692c9466f6243c5ebe34a.png
Type: image/png
Size: 286745
(2:14:17 PM) Teoalida: uite cum arata tabelul acum
(2:14:35 PM) Teoalida: am reverificat Bucurestiul anul trecut ceea ce a marit numarul de apartamente cu 14000
(2:14:48 PM) Teoalida: urma sa pun noua versiune pe site dupa ce verific si celelalte orase
(2:16:11 PM) Visitor: foarte tare
(2:16:52 PM) Teoalida: te suprinde ca stiu asta? nu stii tu dar ajut zilnic oameni din Singapore cu intrebari despre blocurile lor
(2:17:49 PM) Teoalida: fara sa calc vreodata pe acolo
(2:18:00 PM) Teoalida: uite ce am mai facut www.teoalida.ro/hartaploiesti
(2:18:33 PM) Visitor: adica am primit raspunsuri de la prieteni arhitecti ca nu am sanse sa gasesc asa ceva
(2:18:36 PM) Teoalida: si harta la Singapore pe www.teoalida.com
(2:18:40 PM) Visitor: si tu mi-ai dat in 5 minute :))
(2:19:06 PM) Teoalida: cum ai intrebat la arhitecti de au zis ca nu ai cum sa gasesti?
(2:19:35 PM) Visitor: ca vreau sa stiu care din blocurile din bucuresti sunt construite cu modelul asta de apartament
(2:20:13 PM) Teoalida: probabil ei nu colectioneaza planuri din blocuri comuniste
(2:23:40 PM) Visitor: vrei sa spui ca tu ai planurile blocurilor.
(2:24:15 PM) Visitor: MI se pare genial ca informatie pe care ai putea sa o folosesti in imobiliare
(2:24:34 PM) Teoalida: am vreo 70 planuri adunate de pe diverse site-uri
(2:24:42 PM) Visitor: in sensul in care daca cineva isi doreste un apartament poti porni de la cum anume isi doreste construit apartamentul
(2:25:23 PM) Teoalida: plus planurile desenate de mine www.teoalida.ro/planuriblocuri/
(2:25:36 PM) Teoalida: sunt departe de a avea o colectie completa
(2:25:55 PM) Teoalida: dar ai avut noroc ca tu cautai un bloc cu balcoane inconfundabile
(2:26:42 PM) Teoalida: ce zici tu inseamna arhitectura, nu imobiliare, si DA, am facut si asta… dar m-am lasat ca castigam prea putin bani

Chatul continua inca 30 minute

Arhitectura comunistă

Regimul comunist a construit aproape 3 milioane de apartamente, mi-e greu să estimez cât % stau la bloc în oraşele mici, dar la nivel naţional cam 40% locuiesc la bloc (conform Ziarul Financiar, nu înţeleg cum au obţinut suprafeţele din articolul respectiv, sunt greşite, exagerate, fie includ balcoanele, fie exclud garsonierele, etc).

Giuleşti

Populaţia Bucureşti la recensământul din 2002: 1.926.334 locuitori, cu 10% mai puţin ca apogeul din 1990 (dacă aveţi nevoie, Populaţia judetelor şi oraşelor.xls).

Conform statisticilor proprii, sunt 635.000 +/- 1% apartamente în Bucuresti, în care stă cam 85% din populaţie. Supraţata medie a unui apartament e în jur de 55 m² iar distribuţia: garsoniere 15%, 2 camere 35%, 3 camere 40%, 4 camere 10%, în medie 2,8 persoane pe apartament şi 20 m² de persoană. În oraşele mici distributia ajunge la: garsoniere 10%, 2 camere 45%, 3 camere 40%, 4 camere 5%, mai multe persoane pe apartament şi chiar şi numai 10 m² de persoană (estimările s-ar putea să nu fie corecte datorită numărului necunoscut de persoane cu domiciliul în oraşe mici dar care ocupă apartamente în Bucureşti, în locul numarului tot necunoscut de persoane care lucrează în străinatate).

Studiul evoluţiei apartamentelor comuniste

În anii 1950 construcţia de blocuri s-a limitat la microcartiere, exemple:
În Bucureşti: Floreasca, Pieptănari, Vatra Luminoasă.
În Ploieşti: Eminescu, Haşdeu, Mândra, 24 Ianuarie (cvartal Pistol).
De notat: un oras dominat de blocuri în stil 1950 este Hunedoara, unde datorită combinatului siderurgic, populaţia a crescut rapid, de la 7018 locuitori în 1948 la 36498 locuitori în 1956 şi 69085 locuitori în 1966, apoi stagnând până la 81337 locuitori în 1992.

Cartierele anilor 1950 erau compuse de blocuri de 2-3 etaje cu camere mai înalte de 2.5 metri (standardul introdus la sfârşitul anilor 1950), iar spre sfârşitul anilor 1950 s-a standardizat la 4 etaje şi s-au introdus blocurile turn de 7 etaje.

În 1959-1960 s-au făcut demolări în zonele centrale ale multor orase şi au fost înlocuite cu blocuri. Exemplu: blocurile de la Palatul Regal şi câteva “plombări” pe Magheru, iar în Ploiesti cele din centru (Piaţa Victoriei).

În anul 1960 a început construcţia masivă de blocuri, exemple:
Bucuresţi: Griviţa, Ferdinard.
Ploieşti: Republicii-Andrei Mureşanu.

Cartierele anilor 1960-1965 erau dominate de blocuri cu 4 etaje şi 9 etaje, la distanţa minimă de 30 metri, astfel lăsând mult spatiu verde. Mai mult, se evita construirea de blocuri paralele cu şoselele principale, se construiau blocuri turn perpendiculare. Daca totuşi se construiau paralele, se lăsa spaţiu verde de 15 metri până la stradă. Toate apartamentele aveau acelaşi grad de confort iar suprafaţa lor era cam aşa: garsonieră 30 m², 2 camere 40-45 m², 3 camere 55-60m², 4 camere 70-75 m².

În anul 1965 a început construcţia mega-cartierelor în marginea oraşului.

Exemple de cartiere construite în 1965-1975:
Bucureşti: Berceni (zona dintre Şoseaua Berceni şi Bulevardul Constatin Brâncoveanu), Drumul Taberei (jumătatea estică), Militari, Titan-Balta Albă.
Ploieşti: Nord, Vest I.

Cartierele anilor 1965-1975 erau dominate de blocuri cu 4 şi 10 etaje echidistante la distanţa minimă de 20 metri, cuprinzând apartamente de 3 grade de confort, având suprafaţa cam aşa: garsonieră 25-35 m², 2 camere 35-50 m², 3 camere 45-65 m², 4 camere 55-75 m².

Exemple de cartiere construite în 1970-1980:
Bucureşti: Berceni (zona dintre Bulevardul Costantin Brâncoveanu şi Şoseaua Giurgiului), Drumul Taberei (jumatatea vestica), Pantelimon (o parte), Sălăjan.
Ploieşti: Vest II, Malu Rosu, Poştei.

Exemple de cartiere construite în 1975-1985:
Bucureşti: Berceni (zona dintre Şoseaua Berceni şi Şoseaua Oltenitei, Baicului, Vitan.
Ploieşti: Republicii I (între Piaţa Mihai Viteazu şi McDonalds), Bulevardul Bucureşti.

În anul 1975 a avut loc o schimbare majoră. S-a trecut la construirea de siruri de blocuri paralele cu străzile, înconjurând o parcare din spate, numărul de străzi din cartiere a fost crescut, spaţiul verde s-a redus semnificativ, calitatea vieţii a scăzut, locuitorii din apartamentele de pe faţă inhalând fumul de la masini iar locuitorii de pe spate având vedere către celelalte blocuri şi către ghena de gunoi.

Demolările au început. La bulevardele principale s-au amplasat blocuri cu 8-10 etaje iar în spate blocuri cu 4 etaje. 1 cartier din Bucureşti fiind compus în întregime de blocuri cu 8-10 etaje: Colentina. Distanţa minimă între blocuri a rămas 20 metri în Bucureşti, dar s-a redus la 12 metri în majoritatea oraselor, totuşi în multe cazuri e mai mare. Acest stil arhitectural dă un aspect de îndesire, dar în realitate densitatea de apartamente pe hectar fost chiar mai scăzută decât în cincinalul anterior, dătorită risipei de spaţiu în prea multe străzi şi între blocurile care nu sunt echidistante.

Tot în 1975 s-a introdus WC-ul de serviciu în apartamentele de 3 camere confort 1. Înainte, doar apartamentele cu 4 camere aveau 2 băi.

Exemple de cartiere construite în 1980-1990:
Bucureşti: Aviaţiei, Băneasa.
Ploieşti: 9 Mai, Enăchiţă Văcărescu, Peneş Curcanul, Republicii II (intre Piaţa Mihai Viteazu şi Piaţa Eroilor)

Majoritatea cartierelor de după 1980 sunt construite în interiorul oraşului, prin demolarea caselor, cu excepţia oraşelor mici unde nu erau prea multe case de demolat.

Exemple de cartiere construite în 1985-1990 (-1995 conform planului):
Bucureşti: Bulevardul Unirii, Electronicii, Văcăreşti
Ploieşti: Cantacuzino, Democraţiei II, Eroilor, Gheorghe Doja.

În 1985 s-a întrodus o nouă serie de blocuri având apartamente cu suprafaţa cu 15% mai mare decât cele confort 1 din cincinalul anterior: garsonieră 35-40 m², 2 camere 55-60 m², 3 camere 75-80 m², 4 camere 90-100 m. Dar încă se construiau blocuri din generaţiile introduse în 1975 şi 1980 cu apartamente mai mici.

Tot în 1985 a început construcţia de blocuri la sate, Otopeni fiind comuna cu cele mai multe blocuri (2044 apartamente +/- 2%), urmată de 1 Decembrie şi Bragadiru (1992 apartamente +/- 2%), Măgurele şi Snagov, ele fiind şi localitătile cu cea mai mare suprafaţa medie a apartamentelor, în jur de 70 metri pătraţi după estimările mele, neâvand blocuri din generaţiile anterioare. Oare cum ar fi arătat aceste comune peste înca 5-10 ani de comunism?

Revoluţia din 1989 a lăsat planuri de sistematizare neterminate:

Bucureşti: Bulevardul Burebista se înfundă în case în loc să facă conexiunea cu Bulevardul Camil Ressu, Strada Matei Basarab era blocată de o casă (demolată în 2011), Calea Călăraşilor se îngustează la 2 benzi pe o bucată de 1 km, Şoseaua Panduri face un cot deşi pe poza din satelit se poate observa că au fost demolate casele pentru îndreptarea străzii, etc.

În Ploiesti: strada Stefan Greceanu se îngustează la 2 benzi pe o bucată de 300 metri, strada Gheorghe Grigore Cantacuzino nu face conexiunea cu strada Vasile Lupu şi Piata Eroilor cum era în proiect.

De notat ca nici Casa Poporului începută în 1984 cu termen de finalizare August 1990, nu a fost dată în folosinţă până în 1997 şi nici până în prezent nu e terminată (subsolurile).

Acest video din timpul revoluţiei arată blocurile din Piaţa Victoriei care erau incă în constructie. Blocul central fiind aproape terminat a fost finalizat după revoluţie ca locuinţe, dar blocul următor de pe Lascăr Catargiu a devenit bloc de birouri. Coltul din nord-vest al pieţei a fost de asemenea demolat şi s-a turnat fundaţia unor blocuri, care au rămas la stadiul de fundaţie până în 2004 când peste ele a început construcţia America House şi turnului BRD.

4 blocuri pe strada Nerva Traian, abandonate în 1989 şi trasformate ulterior în clădiri de birouri
Blocuri neterminate transformate în birouri pe Nerva Traian Blocuri neterminate transformate în birouri pe Nerva Traian

Bloc abandonat în cartierul Aviaţiei
Unfinished block in Aviatiei neigborhood Unfinished block in Aviatiei neigborhood

Cum ar fi arătat România daca comunismul ar fi căzut mai devreme, la tentativa de revoluţie de la Braşov din 1987?

Ar fi fost un dezastru şi mai mare, în Ploieşti Bulevardul Republicii şi strada Gheorghe Doja ar fi fost şi ele pe o porţiune îngustate la 2 benzi ceea ce ar fi însemnat un trafic greoi pe axa nord-sud.

Părerea mea este că ar fi trebuit să mai suportăm măsurile de austeritate înca vreo 5 ani, să apuce Ceauşescu să îsi termine planurile de sistematizare, traficul auto ar fi fost mult mai fluid azi.

Notă: cifrele în metri pătraţi reprezintă suprafaţă utilă înterioară. Nu vă lăsaţi seduşi de cifrele din anunţurile de imobiliare… e la modă să se exagereze la metri pătraţi, să se specifice suprafaţa totală incluzând pereţii şi balcoanele, ceea ce nu e corect!

Proiectele megalitice ale lui Nicolae Ceauşescu

Regimul Ceauşescu e adeseori asociat cu Parlamentul supradimensionat, dar de fapt 7 clădiri megalitice au fost construite împreună. Majoritatea proiectelor lui Ceauşescu au rămas neterminate până azi, dovedind incompetenţa idioţilor capitalişti în comparaţie cu puterea comunismului. Se zice că Ceauşsescu a fost inspirat de vizita din 1971 în Coreea de Nord, totuşi eu am studiat arhitectura Nord-Coreeană şi nu am vazut vreo similaritate cu România.

Casa Poporului, cea mai mare clădire guvernamentală din lume şi cea mai mare clădire numită “palat”. 270 x 240 metri, înalţime 86 metri, 12 etaje şi 8 subsoluri incluzând adăpost anti-atomic, amplasată pe un teren de 1.8 km². Construcţie începută în 1984 cu termen de finalizare August 1990, dar după revoluţie construcţia a progresat lent şi de abia în 1997 a fost dată în folosinţă, în timp ce subsolurile au rămas neamenajate până azi.

Palatul Parlamentului Inside of Palace of the Parliament Casa Poporului

Casa Radio, 200 x 145 meters, neterminata. Vanduta in 2006 unul investitor din Israel investor care planuia sa demoleze 70% din cladire si sa fac un mall, birouri si apartamente. Dar proiectul a fost abandonat din cauza crizei din 2008.

Casa Radio

Casa Academiei, 220 x 80 metri, aflată în partea stânga a Palatului Parlamentului. Nu ştiu când s-a dat în folosinţă, dar partea din spate e încă neterminată.

Academia Romana Academia Romana

Ministerul Apărării, 195 x 80 metri, clădire localizată în spatele Parlamentului. Nu ştiu când s-a construit şi când s-a dat în folosinţă.

Ministerul Apararii Nationale

Clădire cu nume iniţial necunoscut, în stânga la Ministerul Apărării, 140 x 80 metri, deschisă în 1999 ca JF Marriott Hotel.

JF Marriott Hotel

Biblioteca Naţională, 120 x 150 metri, construcţie începută în 1986, abandonată în 1990, reluată în 2009, faţadele demolate parţial şi înlocuite cu cortine de sticlă, urât după părerea mea, dată în folosinţa în 2012.

Abandoned National Library Abandoned National Library Biblioteca Nationala Biblioteca Nationala

Magazin Junior, vizavi de Bibliotecă, 120 x 50 metri, deschis în 1987 numai parterul, închis în 1992, intrat in reconstrucţie în anii 2000, iar din 2006 găzduieşte Tribunalul.

Tribunalul Bucuresti

Bulevardul Unirii, complex de locuinţe sociale de lux construit în jurul celor 7 clădiri megalitice de mai sus. Bulevardul având 3 km lungime şi 90 metri lăţime între faţade.

Bulevardul Unirii Bulevardul Unirii
Bucharest aerial view

Centrul Cultural, un proiect despre care nu am găsit informaţii, doar ce se vede din satelit: o fundaţie masivă de 230 x 150 metri la jumătatea Bulevardului Unirii. Nu ştiu dacă aici era în plan o clădire sau o piaţa în aer liber.

Centrul cultural

Circul Foamei, o serie de clădiri identice, 100 x 60 metri. Construcţii începute în anii 1980 pentru distribuirea alimentelor, 2 din ele fiind terminate în 1989 în timp ce altele au rămas abandonate până prin anii 2000 când au fost transformate în mall-uri sau demolate.

Circul Foamei din Rahova

Parcul Văcăreşti, parc de 2 kilometri pătraţi cu un lac imens în centrul Bucureştiului, început în 1988, azi devenind o junglă “delta Bucureşti”. Forma simplă şi adâncă a lacului, comparat cu lacurile din Tineretului şi Titan, mă pune la întrebări cum urma să arate în final.

Metroul, unul din puţinele proiecte comuniste care într-adevăr au îmbunătăţit calitatea vieţii, a fost proiectat initial în 1938 pe timpurile lui Carol al II-lea, dar proiectul nu a fost pus în practică din cauza războiului. Construcţia a început în 1975 în timpul lui Ceauşescu şi urma să fie finaliată în anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizând în jur de 100 km. Prima linie s-a deschis în 1979, iar până în ziua revoluţiei s-au dschis 3 lunii totalizând 55 km. Între 1990 şi 2000 idioţii capitalişti au reuşit performanţa să deschidă încă 8 km de linii începute de comunişti. Oare cât timp le va lua capitaliştilor să construiască o linie de metrou de la zero, Drumul Taberei – Eroilor – Pantelimon sau una care să lege Bucureştiul de aeroportul Otopeni?

Centrala nucleară Cernavodă, proiectată să aibă 5 reactoare, începute între 1982 şi 1987, dar azi doar 2 au fost date în funcţiune, primul în 1996 şi al doilea în 2007, producând 18% din consumul naţional de energie.

Canalul Dunăre – Marea Neagră, lung de 95 kilometri, lat de 90 metri, adânc de 7 metri, început în 1973, deschis în 1984, braţul nordic deschis în 1987, considerat o risipă de bani deoarece e nevoie de câteva sute de ani ca să se acopere investiţia.

Canalul Dunăre – Bucureşti, lung de 73 kilometri, făcând capitala un port la Dunăre, a fost început în 1986 şi era finalizat în proporţie de 60% la momentul revoluţiei când a fost abandonat.

Hărţi România

Am pus aici aceste hărţi pentru a creste traficul pe site şi a ajuta în special elevii, hărţile sunt adunate de pe Wikipedia şi alte site-uri, nu desenate de mine personal ca în cazul hărţilor de oraşe, aşa că nu sunt de vânzare, le puteţi download-a gratuit şi folosi fără a îmi cere acordul, totusi vă rog să respectaţi drepturile de autor ale celor care le-au făcut, adică să nu le imprimaţi şi vindeţi pe bani, sau altceva de gen. Vizitaţi şi www.teoalida.ro/geografie – lucrari realizate de mine.

Harta fizica Harta fizica Harta completa 2001
O hartă din 1967, alta din 1993 şi alta din 2001

Dacă vreţi alt fel de hărti, lăsaţi comment şi spuneţi-mi ce hărţi să mai adaug

Harta unităţilor de relief

Harta unitatilor de relief, munti, dealuri, campii

Harta administrativă

Harta din anii 1990 incluzând oraşele înfiintate în 1989, excluzând oraşele înfiinţate în anii 2000.
Harta administrativa

Singura hartă administrativă cu comune (şi populaţia de etnie romă – ţigani), am pus harta asta pe site după ce un vizitator mi-a cerut o hartă cu granitele comunelor.
Populatia de etnie roma, tigani pe comune

România antebelică

Ţinuturile sau judeţele Ţării Româneşti între 1601 şi 1718
Tara romaneasca 1601-1718

Ţinuturile Moldovei între 1601 şi 1718
Moldova 1601-1718

Judeţele ţărilor române în 1711
Judete 1711

Judeţele ţărilor române în 1800
Judete 1800

Judeţele Principatelor Unite între 1856 şi 1878
Judete 1856-1878

Județele Regatului României între 1878 și 1912

Harta detaliata a vechiului regat, in perioada 1881-1913 (stanga), harta istorica anul 1901
Hartă detaliată în perioada 1913-1916 (dreapta), hartă istorică incluzând Cadrilaterul

România interbelică

Județele României Mari între 1936 și 1939
Judete 1938

Județele României între 1945 și 1951
Judete 1948

Hartă istorică cu judeţele Regatului României
Romania mare judete interbelice 1930

Judeţele României interbelice comparate cu judeţele actuale
Judete 1940-2010 border=

Hartă administrativă şi politică
Observaţi căile ferate planificate pe Valea Jiului şi Valea Buzăului, cea din urmă nu s-a mai construit niciodată, cantitatea redusă de căi ferate în Muntenia, lipsind liniile Bucureşti – Roşiori – Craiova sau Bucureşti – Urziceni – Făurei – Tecuci. Observaţi 5 orase care au fost retrogadate la comune.
Romania mare administrativa si politica

Hartă etnica România 1930
(SVG file, nominally 1,744 × 1,270 pixels, file size: 1.44 MB)
Harta etnica

România comunistă

6 septembrie 1950 – Prin Legea nr.5 au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune).

19 septembrie 1952 – Prin Decretul 331 a fost modificată Legea nr. 5/1950 astfel încât, prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară.

10 ianuarie 1956 – Prin Decretul 12 a fost modificată din nou Legea nr. 5/1950 desființându-se regiunile Arad și Bârlad.

24 decembrie 1960 – Prin Legea nr. 3 s-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modificându-i-se, totodată, și teritoriul. În final numărul regiunilor s-a redus la 16.

Regiunile si raioanele Republicii Populare / Socialiste Romania, harta administrativa
Regiuni si raioane 1950-1952 Regiuni si raioane 1952-1956 Regiuni si raioane 1960-1968 Regiuni si raioane 1960-1968

16 februarie 1968 – Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.

Judetele României, propunerea initială din 1968
Observaţi inexistenţa judeţelor Brăila, Covasna, Mehedinţi, Sălaj, şi unele graniţe diferite faţă de cele finale.
Propunere judete 1968

Hartă topografică

Romania topografica

Hartă râuri

Harta rauri

Harta rutiera

Harta e prea mare pentru a fi afişată pe site (13413 x 9821 pixeli si 16 MB)
Link de download http://www.tenereclub.ro/harti/romania/romania_harta_rutiera_www.tenereclub.ro.jpg

Harta CFR

Harta căilor ferate române, magistrale şi linii, cu numere
Harta cai ferate Harta feroviara Romania railroads

Harta CFR istorică
(sursa: userul Domologed de pe SkyscraperCity, din păcate el nu a ştiut să pună hartile la rezolutie întreagă)
1921 Harta CFR 1921 1938 1940 Harta CFR 1940 1953 Harta CFR 1953 1958 Harta CFR 1958 1961 1964 Harta CFR 1964 1966 1974 Harta CFR 1974 1980 Harta CFR 1980 1985 Harta CFR 1985 1990 1992-1993 Harta CFR 1992 prezent Harta feroviara

Evoluţia reţelei feroviare din România (1854-prezent)

Autor: Vlad Tozlovanu, sursa: historymaps.ro.
Evolutia retelei feroviare
Evolutia retelei feroviare