Cutremurul şi blocurile cu bulină

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă cam de 20% între preţurile apartamentelor dinainte de 1977 şi cele de după 1977. Observ diverse persoane care întreabă în ce cartiere din oraş se găsesc blocuri construite după 1977. Populaţia României crede că toate blocurile dinainte de 1977 sunt nesigure iar cele de după 1977 sunt sigure. GREŞIT! Am văzut blocuri care au trecut marele cutremur din 1977 fără nici o crăpătură, şi blocuri construite după 1977 care s-au crăpat la cutremurele medii din 1986 şi 1990.

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii CORECTE!

Articol publicat pe 1 Martie 2019 şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a permis construirea de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglemtări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bowindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Din perioada interbelică până în 1963 majoritatea blocurilor cu maxim 4 etaje se făceau doar din cărămidă fără stâlpi de beton iar la blocurile înalte se puneau stâlpi de beton subdimensionaţi, fără a fi proiectate să reziste la cutremurele Vrâncene. Multe din blocurile comuniste din 1950-1963, în special cele din 1960-1963 făcute din economie cu pereţi interiori de 10 cm grosime, au suferit avarii în 1977, ele fiind expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic.

Normele seismice s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje. Norme inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Din 1963 toate blocurile se fac cu elemente de beton. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la cutremure de până la 8 grade, însă la cutremulul din 1977 s-a observat că normele nu au funcţionat corect în cazul unor blocuri turn. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate şi au primit bulină.

După 1980 majoritatea blocurilor înalte s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate, unele din aceste blocuri au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990. Blocurile de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături îmbinările pereţilor. Dar asta NU înseamnă că se vor prăbuşi, e normal ca betonul să se crape în timp ce blocul rămâne în picioare datorită armăturii. Dar în anii 1980 se construia în grabă şi este posibil ca la unele blocuri panourile prefabricate nu au fost sudate corespunzător.

Blocurile construite în boom-ul imobiliar de după 2000 în teorie trebuiau proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum îl duce capul iar primăriile dau autorizaţii de construcţie fără să verifice dacă respectă legea. Unii dezvoltatori imobiliari, în goana după profit, au construit mai multe etaje faţă de câte fuseseră proiectate iniţial, unele blocuri au de defecte de construcţie (betonul nu a fost turnat corect şi a lăsat expusă armătura), punând comportamentul la cutremur sub semnul îndoielii. Exemplu: Asmita Gardens – probleme grave la structura de rezistenta (cel mai înalt complex rezidenţial din România).

Urmează o altă întrebare: câte dintre blocurile care au fost proiectate să reziste la cutremure de 8 grade, vor mai rezista? Nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale după 1990 au dus în unele cazuri la demolarea unor pereţi de rezistenţă şi există riscul ca unele blocuri construite după 1977 să se prăbuşească ca cele 2 blocuri din anii ’60 prăbuşite în 1977. Din păcate la expertiza care stabileşte clasa de risc seismic nu se inspectează interiorul fiecărui apartament.

Părerea mea că un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977 va produce 5.000 – 10.000 morţi, datorită degradării clădirilor, plus că seara e plin centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor cu bulină. Se vor prăbuşi blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu este aşa important, totul depinde de cum a fost întreţinut blocul şi de NOROC.

Care vor fi oare efectele cutremului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face investiţiile în terenuri pentru case mai profitabile.

Efectele cutremurelor

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton, alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans prăbuşindu-se către stradă, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremulul din 1940. 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite, stâlpii îmbrăcaţi într-un nou strat de beton, etc, pentru a le aduce la starea dinainte de cutremur, însă nu consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Un articol despre blocurile prăbuşite sau avariate https://dokumen.tips/documents/rile-din-1940-si-1977.html

Poze la 1 luna dupa cutremur https://www.facebook.com/pg/muzeulcineastuluiamator/photos/?tab=album&album_id=1911665608888540&__tn__=H-R

Din clădirile comuniste, 3 s-au prăbuşit pentru că aveau “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat din materiale, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel iniţial.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite până în 1963 le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi  republikanews.ro.

Palatul Culturii Ploiesti la cutremurul din 1977 Pasajul Cooperativa Ploiesti avariat la cutremurul din 1977 Bloc din Ploiesti avariat la cutremurul din 1977

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor se construiau de ţărani cu materiale de proastă calitate găsite la faţa locului, fără arhitecţi şi ingineri.

Lista blocurilor cu bulină

Diverse oraşe: http://www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738

Bucureşti: http://amccrs.pmb.ro/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf

Ploieşti:  http://www.ploiesti.ro/blocuri%20expertizate3.pdf
https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: http://primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Numarul de cladiri cu risc seismic

Apartamentele din blocurile cu bulină au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nu poţi obţine credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile cu bulină. Cumpărăturii trebuie să vină cu banii jos şi astfel numărul de clienţi este redus, vânzătorii fiind nevoiţi să scadă din preţ în funcţie de cât de mult se grăbesc să vândă.

În mod normal, expertizele se fac doar la blocurile unde au fost semnalate avarii în 1977.

Primăriile unor oraşe au publicat pe internet lista blocurilor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic, dar restul clădirilor “fără bulină” nu ai de unde să ştii dacă au fost expertizate şi declarate sigure, sau nu au fost niciodată expertizate, caz în care rişti să cumperi un apartament cu 60.000 euro iar anul viitor blocul este expertizat, primeşte bulină iar apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu îl cumpără nimeni până nu îl laşi la 40.000 euro.

Ca să nu vă faceţi griji, sfaturile mele ar fi în ordinea asta:
(pentru cei din Bucureşti, Prahova, Buzău, Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Iaşi)
În alte judeţe cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar şansele să fie clădiri prăbuşite sunt mici.

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, un număr mic dintre aceste blocuri sunt totuşi sigure).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1980 din beton monolit şi 8-10 etaje. Sunt sigure cele din beton cu 4 etaje şi cele din cărămidă şi prefabricate indiferent de numărul de etaje.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca magazinele care se vor schimba în viitor să facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Unele blocuri se prăbuşesc FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Nu am găsit nici o poză cu blocul din Uricani prăbuşit, dar era din acelaşi model cu acesta (observaţi starea de degradare).

În 2011 un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod în Rusia, pe acesta cineva l-a surprins cu camera video.

În seara zilei de 19 Iunie 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Nu au fost victime deoarece blocul fusese evacuat, fisuri apăruseră cu 3-4 zile înainte, însă nu am înţeles cu cât timp înainte de prăbuşire a fost evacuat. Se ştie că blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate să reziste la cutremure, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor din România construite până la introducerea normelor seismice din 1963, lucru care l-a făcut vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente, dar la ştirile PRO TV a zis că blocul ar fi avut 26 ani vechime, ceea ce ar însemna că ar fi fost construit în 1993. Să fie adevărat? Asta ar fi altă posibilă explicaţie, În anii de haos după comunism se lucra neglijent, dar chiar se construiau în Moldova blocuri din cărămidă după 1990?

Momentul prăbuşirii: https://www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: https://www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: https://www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: https://www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Lista oraşelor cu populaţia pe ani + hartă interactivă

Legendă culori

Turcuaz: 45 municipii iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968.
Albastru deschis: 2 municipii create pe 1 august 1968 şi 9 municipii create în 1979.
Albastru închis: 47 municipii create în perioada 1990-2003.

Galben: 188 oraşe iniţiale de la reorganizarea administrativă în judeţe de pe 16 februarie 1968 (minus 45 municipii).
Portocaliu-galben: 48 oraşe create pe 1 august 1968 şi 1 oraş creat în 1981.
Portocaliu: 22 oraşe create în perioada 1987-1989.
Roşu: 71 oraşe create în perioada 1994-2006.

Am cules datele de pe Wikipedia şi le-am transpus în această hartă. Deschideţi harta pe tot ecranul.

Daţi click pe oraşe pentru a vedea populaţia pe ani plus anul declarării oraş şi municipiu.

Daţi click pe lupa din dreapta-sus şi alegeţi un recensământ > greater > scrieţi un număr (de exemplu 100000) pentru a afişa doar oraşele cu populaţie peste 100 mii locuitori. La fel puteţi afişa doar oraşele înfiinţate într-un anumit an.

Daţi share pentru a ajuta lumea, în special elevii la şcoală.

Lista oraşelor din România cu populaţia la fiecare recensământ

Nr Oraş An înfiinţare Populaţia la recensământul din
oraş muni-
cipiu		 19 dec
1912		 29 dec
1930		 25 ian
1948		 21 feb
1956		 15 mar
1966		 5 ian
1977		 7 ian
1992		 18 mar
2002		 20 oct
2011
Judeţul Alba
1 Alba Iulia initial initial 11616 12282 14420 14776 22215 41474 71168 66406 63536
2 Sebeş initial 2000 8504 9137 10080 11628 13715 25824 29754 27698 27019
3 Aiud initial 1994 8663 9478 9535 11886 16536 24621 31894 28934 22876
4 Cugir initial – 15575 26773 31877 25977 21376
5 Blaj initial 1993 4618 6641 8731 15775 20800 22425 20758 20630
6 Ocna Mureş initial – 10701 12126 16416 16256 15503 13036
7 Zlatna 1968 – 10027 9391 8612 7490
8 Câmpeni initial – 7170 7682 8878 8080 7221
9 Teiuş 1994 – 7284 6695
10 Abrud initial – 2938 2468 2656 4411 5150 5315 6729 6195 5072
11 Baia de Arieş 1997 – 4669 3461
Judeţul Arad
1 Arad initial initial 63166 77181 87291 106640 126000 171193 190144 172827 159074
2 Pecica 2004 – 13024 12762
3 Sântana 2003 – 5582 12936 11428
4 Lipova initial – 6000 6556 10064 11705 11863 11236 10313
5 Ineu initial – 10259 10915 10207 9260
6 Chişineu-Criş 1968 – 8913 9021 8343 7987
7 Curtici 1968 – 11104 9987 9722 7453
8 Nădlac 1968 – 8405 8458 8144 7398
9 Pâncota 1968 – 7206 7446 7186 6946
10 Sebiş 1968 – 6070 6993 6327 5979
Judeţul Argeş
1 Piteşti initial initial 19722 19532 29007 38330 60113 123943 179337 168458 155383
2 Mioveni (Colibaşi
inainte de 1996)		 1989 – 33897 35801 31998
3 Câmpulung initial 1994 16090 13868 18174 18880 24877 31533 44125 38209 31767
4 Curtea de Argeş initial 1995 6279 6809 9180 10764 16424 24645 35824 32510 27359
5 Ştefăneşti 2004 – 12983 14541
6 Costeşti 1968 – 10471 12040 10868 10375
7 Topoloveni 1968 – 6196 9458 10595 10219
Judeţul Bacău
1 Bacău initial initial 18846 31138 34461 54138 73414 127299 205029 175500 144307
2 Oneşti (Gheorghe
Gheorghiu-Dej
inainte de 1996)		 initial initial 11253 35663 41738 58810 51416 39172
3 Moineşti initial 2001 6616 5868 12934 18174 20875 25560 24210 21787
4 Comăneşti initial – 12392 14653 16909 25020 23679 19568
5 Buhuşi initial – 8655 8198 12382 15341 20148 21621 18746 14562
6 Dărmăneşti 1989 – 13883 14194 12247
7 Târgu Ocna initial – 7989 12588 9796 11227 11647 12603 16071 13576 11300
8 Slănic Moldova Băile
Slănic inainte de 1968)		 initial – 2157 3082 4857 4734 5311 4996 4198
Judeţul Bihor
1 Oradea initial initial 64169 82687 82282 98950 122534 170531 222741 206614 196367
2 Salonta initial 2001 15514 15297 14447 16276 17754 19746 20660 18074 17735
3 Marghita initial 2003 14589 19071 17291 15770
4 Săcueni 2004 – 11665 11526
5 Beiuş initial 2003 4293 5807 6467 8744 9960 12353 10996 10667
6 Aleşd 1968 – 9608 10920 10415 10066
7 Valea lui Mihai 1989 – 10505 10324 9902
8 Ştei (Doctor Petru
Groza inainte de 1996)		 initial – 5874 5754 7794 10415 8637 6529
9 Vascău initial – 4538 3621 3441 3337 2854 2315
10 Nucet initial – 9879 2768 2345 2531 2399 2165
Judeţul Bistriţa-Năsăud
1 Bistriţa initial 1979 13236 14128 15801 20292 25519 44339 87710 81259 75076
2 Beclean 1968 – 6957 11606 10878 10628
3 Sângeorz-Băi initial – 6693 8243 10280 10200 9679
4 Năsăud initial – 3512 3716 5725 6620 8610 12176 10582 9587
Judeţul Botoşani
1 Botoşani initial initial 32574 32355 29145 29569 35220 63182 126145 115070 106847
2 Dorohoi initial 1994 13951 15866 15036 14771 16699 21260 33739 30949 24309
3 Flămânzi 2004 – 11799 10136
4 Darabani 1968 – 10748 11379 10880 11804 11820 9893
5 Săveni 1968 – 4953 6470 7345 8475 8145 6999
6 Ştefăneşti 2004 – 8891 7770 5628 5314
7 Bucecea 2004 – 5128 4274
Judeţul Brăila
1 Brăila initial initial 65052 68347 95514 102500 138802 194633 234110 216292 180302
2 Ianca 1989 – 11736 11383 10343
3 Însurăţei 1989 – 7396 7336 6528
4 Făurei 1968 – 3574 4356 4097 3592
Judeţul Braşov
1 Braşov initial initial 59232 82984 152552 256475 323736 284596 253200
2 Săcele initial 2000 18365 22809 30551 30226 29915 30798
3 Făgăraş initial 1979 6579 7841 9296 17256 22934 33827 44931 36121 30714
4 Zărneşti initial – 6673 17628 23288 26319 25299 23476
5 Codlea initial 2000 5219 9309 13075 22474 24547 24286 21708
6 Râşnov initial – 7974 9700 13792 16384 15456 15022
7 Victoria initial – 2762 6717 8209 10247 9059 7386
8 Rupea initial – 4691 6273 6640 6326 5759 5269
9 Predeal initial – 2568 5121 6680 7273 7302 5615 4755
10 Ghimbav 2002 – 5112 4698
Judeţul Buzău
1 Buzău initial initial 28807 35687 43365 47595 61937 97787 148087 134227 115494
2 Râmnicu Sărat initial 1994 14496 15007 19267 19095 22336 28689 42405 38828 33843
3 Nehoiu 1989 – 12664 11631 10211
4 Pătârlagele 2004 – 8290 7304
5 Pogoanele 1989 – 7768 7795 7275
Judeţul Călărasi
1 Călărasi initial initial 12995 18053 24448 25555 35684 49727 76952 70039 65181
2 Olteniţa initial 1997 6574 10389 10284 14111 18623 24318 31821 27213 24822
3 Budeşti 1989 – 10044 9702 7725
4 Fundulea 1989 – 6728 6691 6851
5 Lehliu-Gară 1989 – 6622 6562 6502
Judeţul
1 Reşiţa initial initial 19868 24895 41234 56653 84786 96918 84026 73282
2 Caransebeş initial 1995 7999 8704 10106 15105 18194 27239 31985 28301 24689
3 Bocşa initial – 16015 20731 19152 16911 15842
4 Moldova Nouă initial – 3582 6192 15973 16874 13917 12350
5 Oraviţa initial – 9585 6974 8175 9912 14987 15293 12858 11382
6 Oţelu Roşu initial – 8568 11618 13056 11749 10510
7 Anina initial – 11837 14063 11478 11329 9167 7485
8 Băile Herculane initial – 1656 2456 3835 6340 6019 5008
Judeţul Cluj
1 Cluj-Napoca initial initial 60808 103840 117915 154723 185663 262858 328602 317953 324576
2 Turda initial initial 13455 20023 25905 33614 42307 55294 61200 55887 47744
3 Dej initial initial 11452 15110 14681 19281 26984 32117 41216 38438 33497
4 Câmpia Turzii initial 1998 4124 11514 17457 22409 29307 26823 22223
5 Gherla initial 2000 6875 6608 6663 8499 13329 17599 26277 24083 20892
6 Huedin initial – 5401 5134 6970 7696 9460 9439 9346
Judeţul Constanţa
1 Constanţa initial initial 27201 59164 78586 99676 150276 256978 350581 310471 283872
2 Medgidia initial 1994 6252 6466 6916 17943 27981 40281 46657 43841 39780
3 Mangalia initial 1995 1929 2764 4547 4792 12674 27129 43960 40150 36364
4 Năvodari 1968 – 9717 31746 32390 32981
5 Cernavodă initial – 5743 6744 6100 8802 11259 13532 20043 18915 17022
6 Ovidiu 1987/
1989		 – 12591 13134 13847
7 Murfatlar (Basarabi
între 1924-1965
şi 1980-2007)		 1989 – 5401 8283 10742 10857 12016
8 Hârsova initial – 3990 3665 3762 4761 7519 8239 10394 10097 9642
9 Eforie initial – 872 1503 3286 6617 9507 9316 9465 9473
10 Techirghiol initial – 1956 2136 2705 4643 9706 6872 7109 7292
11 Băneasa 2004 – 5353 5384
12 Negru Vodă 1989 – 5458 5552 5088
Judeţul Covasna
1 Sfântu Gheorghe initial 1979 8665 10818 14244 17638 20768 40804 68359 61543 56006
2 Târgu Secuiesc initial 2000 6079 5107 5424 7500 9502 16320 22912 20488 18491
3 Covasna initial – 7290 7831 9308 12515 11369 10114
4 Baraolt 1968 – 9235 10493 9670 8672
5 Întorsura Buzăului 1968 – 6541 8626 8926 7528
Judeţul Dâmboviţa
1 Târgovişte initial initial 13041 22298 26038 24360 29763 61663 98117 89930 79610
2 Moreni initial 2003 9046 11687 11659 17775 22886 20941 18687
3 Pucioasa initial – 5772 4643 9259 11212 13555 16601 15263 14254
4 Găeşti initial – 3990 5328 7726 7179 8962 12494 18566 15585 13317
5 Titu 1968 – 8612 11093 10183 9658
6 Fieni 1968 – 6325 8260 7701 7587
7 Răcari 2004 – 2519 6892 6930
Judeţul Dolj
1 Craiova initial initial 51404 63215 84574 96897 148711 221261 303959 302601 269506
2 Băileşti initial 2001 13169 15289 15932 18490 19649 22344 20083 17437
3 Calafat initial 1997 7608 7633 8251 8069 9483 15539 20445 18858 17336
4 Filiaşi 1968 – 14294 18692 18802 16900
5 Dăbuleni 2004 – 13888 12182
6 Segarcea 1968 – 8534 8581 8066 7019
7 Bechet 2004 – 3864 3657
Judeţul Galaţi
1 Galaţi initial initial 71641 100611 80411 95646 151415 238292 326141 298861 249732
2 Tecuci initial 1968 14927 17172 20292 23400 28454 36143 46825 42094 34871
3 Târgu Bujor 1968 – 7583 7965 7486 6299
4 Bereşti 1968 – 4155 3498 3601 2916
Judeţul Giurgiu
1 Giurgiu initial initial 20629 31016 30197 32613 39199 51440 74191 69345 61353
2 Bolintin-Vale 1989 – 11545 11702 12929
3 Mihăileşti 1989 – 7341 7490 7923
Judeţul Gorj
1 Târgu Jiu initial initial 9763 13030 17698 19618 30805 63651 98238 96641 82504
2 Motru initial 2000 15998 26626 22967 19079
3 Rovinari 1981 – 13355 12509 11816
4 Bumbeşti-Jiu 1989 – 11111 10617 8932
5 Târgu Cărbuneşti 1968 – 7519 9281 8699 8034
6 Turceni 2004 – 8559 7269
7 Tismana 2004 – 7894 7035
8 Novaci 1968 – 6464 6427 6105 5431
9 Ţicleni 1968 – 5161 5372 5205 4414
Judeţul Harghita
1 Miercurea-Ciuc initial 1979 3701 4807 6143 11996 15329 30936 46228 42029 38966
2 Odorheiu Secuiesc initial initial 10244 8518 10366 14162 18244 28738 39959 36948 34257
3 Gheorgheni initial 2003 8905 10355 10031 11969 13828 17739 21433 20018 18377
4 Topliţa initial 2002 8944 10993 13618 17212 15880 13929
5 Cristuru Secuiesc
(Cristuru inainte
de 1968)		 1968 – 5194 5942 7197 10611 9672 9650
6 Vlăhiţa initial – 6636 7667 7042 6898
7 Bălan initial – 12161 10937 7902 6115
8 Borsec initial – 2318 2750 2999 3074 2864 2585
9 Băile Tuşnad
(Tuşnad-Băi pana in 19??)		 1968 – 965 1204 1880 1969 1728 1641
Judeţul Hunedoara
1 Deva initial initial 8654 10509 12959 16879 26969 60538 78438 69257 61123
2 Hunedoara initial initial 4520 4600 7018 36498 69085 79630 81337 71380 60525
3 Petroşani initial initial 15405 14138 23052 35187 40684 52390 45195 37160
4 Vulcan initial 2003 14053 7201 14859 21979 28671 34524 29740 24160
5 Lupeni initial 2003 21188 29340 28280 32853 30642 23390
6 Petrila initial – 10496 10890 19955 24796 25287 29302 25840 22692
7 Orăştie initial 1995 7672 7337 8817 10488 12822 17861 24174 21213 18227
8 Brad initial 1995 6210 9963 15532 17077 18861 16482 14495
9 Simeria initial – 7706 9365 13206 14311 13895 12556
10 Călan initial – 11761 12397 14378 13030 11279
11 Haţeg initial – 3124 3383 3210 3853 5631 8423 11616 10910 9685
12 Uricani initial – 6193 7353 12835 10227 8972
13 Geoagiu 2000 – 5984 5294
14 Aninoasa 1989 – 5552 5106 4360
Judeţul Ialomiţa
1 Slobozia initial 1979 4858 7591 7714 9632 12441 29978 56048 52710 45891
2 Feteşti initial 1995 11946 15383 21412 27491 35374 33294 30217
3 Urziceni initial 1995 3437 8616 4425 6061 9291 12476 19303 17904 15308
4 Ţăndărei 1968 – 10166 14212 12462 13219
5 Amara 2004 – 7627 7345
6 Fierbinţi-Târg 2004 – 5253 4969
7 Căzăneşti 2004 – 3641 3271
Judeţul Iaşi
1 Iaşi initial initial 75229 102872 96075 112977 161023 265002 344425 320888 290422
2 Paşcani initial 1995 13968 10857 15008 18689 24459 44900 42057 33745
3 Hârlău 1968 – 4358 9074 4172 7500 11708 11268 10905
4 Târgu Frumos 1968 – 4986 4932 4665 7165 13975 13573 10475
5 Podu Iloaiei 2005 – 9739 9573
Judeţul Ilfov
1 Bucureşti initial initial 639040 1041807 1177661 1366684 1807239 2067545 1926334 1883425
2 Voluntari 2004 – 30016 42944
3 Pantelimon 2005 – 16019 25596
4 Buftea 1968 – 14891 19399 20350 22178
5 Popeşti-Leordeni 2004 – 15115 21895
6 Bragadiru 2005 – 8165 15329
7 Chitila 2005 – 12643 14184
8 Otopeni 2000 – 10215 13861
9 Măgurele 2005 – 9272 11041
Judeţul Maramureş
1 Baia Mare initial initial 12877 13904 20959 35920 64535 100992 149205 137921 123738
2 Sighetu Marmaţiei initial initial 21370 27270 18329 22361 37903 44185 41220 37640
3 Borşa 1968 – 24406 27450 26984 27611
4 Baia Sprie initial – 4422 4127 3968 8134 13182 15554 16059 16609 15476
5 Vişeu de Sus initial – 13956 16601 20205 19167 16879 15037
6 Târgu Lăpuş 1968 – 13218 14303 13355 11744
7 Seini 1988 – 9192 10105 8987
8 Şomcuta Mare 2004 – 7708 7565
9 Ulmeni 2004 – 7153 7270
10 Tăuţii-Măgherăuş 2004 – 6713 7136
11 Cavnic 1968 – 6033 5778 5205 4976
12 Săliştea de Sus 2004 – 5196 4893
13 Dragomireşti 2004 – 3132 3213
Judeţul Mehedinţi
1 Drobeta-Turnu Severin initial initial 23643 21107 31296 32486 45397 76686 115259 104557 92617
2 Strehaia initial – 7870 7776 8545 9768 11271 12324 11846 10506
3 Orşova initial 1990 8159 5107 6257 8112 13701 16009 12965 10441
4 Baia de Aramă 1968 – 1490 1461 1513 4899 5624 5648 5349
5 Vânju Mare 1968 – 8508 7645 6940 5311
Judeţul Mureş
1 Târgu Mureş initial initial 25517 38517 47043 65194 86464 130051 164445 149577 127849
2 Reghin initial 2004 7310 9290 9599 18091 23295 29846 39240 36126 33281
3 Sighişoara initial initial 10913 13033 18284 20363 25109 33072 36170 32304 28102
4 Târnăveni initial 1998 4417 6567 7585 14883 20349 26073 30520 26654 22075
5 Luduş initial – 11794 14978 18789 17497 15328
6 Sovata initial – 6498 7582 10482 12112 11614 10385
7 Iernut 1989 – 9719 9523 8705
8 Ungheni 2004 – 6554 6945
9 Sărmaşu 2003 – 2943 3816 3760 7493 6942
10 Miercurea Nirajului 2003 – 5824 5554
11 Sângeorgiu de Pădure 2003 – 5492 5166
Judeţul Neamţ
1 Piatra Neamţ initial initial 18965 29827 26303 32648 45852 78100 123360 104914 85055
2 Roman initial initial 18128 28823 23701 27948 39012 51019 80328 69483 50713
3 Târgu Neamţ initial – 9095 9475 8948 10373 12877 14953 22282 20496 18695
4 Roznov 2003 – 8726 8593
5 Bicaz initial – 8368 9477 8581 8428 6543
Judeţul Olt
1 Slatina initial 1979 9825 11243 13136 13381 19250 44988 85168 78815 70293
2 Caracal initial 1994 15048 14950 17892 19082 22714 30408 39130 34625 30954
3 Balş initial – 5501 6128 6956 9174 16495 24640 21271 18164
4 Corabia initial – 9124 8857 10772 11502 14502 19631 22386 20610 16441
5 Scorniceşti 1989 – 13998 12679 11766
6 Drăgăneşti-Olt 1968 – 11059 13079 12195 10894
7 Piatra-Olt 1989 – 6615 6347 6299
8 Potcoava 2004 – 6111 5743
Judeţul Prahova
1 Ploieşti initial initial 56460 79149 95632 114544 146922 199699 252715 232527 209945
2 Câmpina initial 1994 8525 16918 16963 18680 22902 32503 41554 38789 32935
3 Băicoi initial – 8287 9120 17440 20681 20020 17981
4 Breaza initial – 11122 12733 17583 19329 18199 15928
5 Mizil initial – 6358 6440 6528 7460 10334 13189 17090 15760 14312
6 Vălenii de Munte initial – 3704 4237 4491 5472 7380 10508 13689 13309 12257
7 Comarnic 1968 – 13703 13762 13378 11970
8 Boldeşti-Scăieni 1968 – 9681 11757 11491 11137
9 Urlati initial – 4441 5501 6661 8658 9145 10654 12309 11776 10541
10 Sinaia initial – 3919 4072 6537 9006 11976 13822 15465 12512 10410
11 Buşteni initial – 4552 8591 10781 12223 12486 10463 8894
12 Plopeni 1968 – 6071 10284 9612 7718
13 Slănic initial – 5512 6306 6495 6842 7307 7780 7654 7113 6034
14 Azuga initial – 3732 4808 5397 6487 5213 4440
Judeţul Sălaj
1 Zalău initial 1979 8062 8340 11652 13378 15144 32073 68404 62927 56202
2 Simleu Silvaniei initial – 6885 7448 7931 8560 12324 14575 17642 16066 14436
3 Jibou 1968 – 8841 11989 11306 10407
4 Cehu Silvaniei 1968 – 8302 8954 8008 7214
Judeţul Satu Mare
1 Satu Mare initial initial 34892 51495 46519 52096 69769 103612 131987 115142 102411
2 Carei initial 1995 16078 16042 15425 16780 19686 23970 26372 23182 21112
3 Negreşti-Oaş initial – 9311 12387 16648 13871 11867
4 Tăşnad 1968 – 9934 10399 9528 8631
5 Livada 2006 – 7004 6773
6 Ardud 2004 – 6486 6231
Judeţul Sibiu
1 Sibiu initial initial 49345 60602 90475 109515 151005 169610 155045 147245
2 Mediaş initial initial 8626 15505 23247 32498 46384 65072 64484 55153 47204
3 Cisnădie initial – 7284 12246 14979 20135 17807 15648 14282
4 Avrig 1989 – 14965 14260 12815
5 Agnita initial – 9108 10865 12853 12325 10894 8732
6 Dumbrăveni initial – 4408 4067 4562 5367 8452 9883 9354 8419 7388
7 Tălmaciu 1987 – 9369 8837 6905
8 Sălişte 2004 – 5795 5421
9 Copşa Mică initial – 6156 6194 5332 5369 5404
10 Miercurea Sibiului 2004 – 4063 3910
11 Ocna Sibiului 1968 – 4408 5048 4423 4102 3562
Judeţul Suceava
1 Suceava initial initial 11229 17028 10123 20949 37697 62869 114462 105865 92121
2 Fălticeni initial 1994 8637 11533 10563 13305 17839 20495 32807 29787 25723
3 Rădăuţi initial 1994 16535 16788 14530 15949 18580 21869 31074 27633 23822
4 Câmpulung Moldovenesc initial 1995 8784 10071 11041 13627 15031 18587 22146 20041 16722
5 Vatra Dornei initial 2000 9826 7078 10822 13815 15873 18488 16321 14429
6 Gura Humorului initial – 5308 6042 4573 7216 9081 13235 16629 15656 13667
7 Vicovu de Sus 2003 – 14125 13308
8 Dolhasca 2004 – 11009 10298
9 Liteni 2004 – 9851 9596
10 Salcea 2004 – 8719 9015
11 Siret initial – 7948 9905 8058 5664 8018 8264 10071 9329 7976
12 Cajvana 2004 – 7263 6901
13 Frasin 2004 – 2124 6532 5876
14 Broşteni 2004 – 6603 5506
15 Milişăuţi 2004 – 5057 5005
16 Solca initial – 2822 2212 2384 2550 4541 4762 4456 2188
Judeţul Teleorman
1 Alexandria initial 1979 15785 19350 17840 19294 21898 37446 58478 50496 45434
2 Roşiori de Vede initial 1995 10960 11453 14095 17320 21747 28847 37640 31849 27416
3 Turnu Măgurele initial initial 10169 16950 11493 18055 26409 32316 36966 30089 24772
4 Zimnicea initial – 7563 10879 11056 12445 13231 13964 17128 15672 14058
5 Videle initial – 10904 13204 11987 11508
Judeţul Timiş
1 Timişoara initial initial 72555 91580 111987 142257 174243 269353 334115 317660 319279
2 Lugoj initial initial 19818 23593 30252 36542 44537 50939 44570 40361
3 Sânnicolau Mare initial – 10676 9789 9956 11428 12811 13083 12914 12312
4 Jimbolia initial – 10873 11281 13633 14682 11830 11136 10808
5 Recaş 2004 – 11684 10928 8665 8599 8336
6 Buziaş initial – 2923 2935 5140 4369 5218 5682 7772 7023
7 Făget 1994 – 8024 7868 7722 7201 6761
8 Deta 1968 – 4056 6937 7121 6423 6260
9 Gătaia 2004 – 6155 5861
10 Ciacova 2004 – 13566 9952 7457 5301 5348
Judeţul Tulcea
1 Tulcea initial initial 21727 20403 21642 24639 35561 61752 97904 91875 73707
2 Babadag initial – 4686 4626 4022 5549 7343 8564 10437 10037 8940
3 Măcin initial – 5286 5628 5217 6533 8147 10544 12104 10625 8245
4 Isaccea initial – 4112 4576 4653 5203 5059 5347 5639 5374 5026
5 Sulina initial – 7347 6399 3373 3622 4005 4911 5484 4601 3663
Judeţul Vâlcea
1 Râmnicu Vâlcea initial 1968 9628 15648 17238 18984 23867 66321 113624 107726 98776
2 Drăgăşani initial 1995 6710 7002 9737 9963 11589 15579 22126 20798 17871
3 Băbeni 2002 – 9475 8451
4 Călimăneşti initial – 2876 3329 6651 6735 8095 9131 8605 7622
5 Horezu 1968 – 5536 7282 6807 6263
6 Brezoi 1968 – 6907 7547 6859 6022
7 Bălceşti 2002 – 5780 4864
8 Berbeşti 2003 – 5704 4836
9 Băile Olăneşti initial – 3836 4619 4644 4777 4610 4186
10 Ocnele Mari initial – 5120 7223 6159 4420 3651 3883 3617 3563 3309
11 Băile Govora initial – 910 1156 1590 2189 2749 3023 2868 2449
Judeţul Vaslui
1 Bârlad initial initial 25288 26204 24035 32040 41060 55937 77518 69183 55837
2 Vaslui initial 1979 10397 15310 13738 14850 17591 39435 80614 70267 55407
3 Huşi initial 1995 15652 17130 16605 18055 20715 22828 32673 29510 26266
4 Negreşti 1968 – 6978 9744 9854 8380
5 Murgeni 2003 – 7674 7119
Judeţul Vrancea
1 Focşani initial initial 25066 32481 27960 28244 35094 56490 101335 101854 79315
2 Adjud initial 2000 6748 4028 6119 8347 12587 20346 17585 16045
3 Mărăşeşti initial – 4532 4940 5604 6795 10521 12370 11777 10671
4 Odobeşti initial – 5744 8106 4482 4977 5741 8544 8572 8000 9364
5 Panciu initial – 2737 6186 4523 7679 7948 7766 10016 8903 7664

Despre acest tabel şi corectitudinea datelor

Făceam tabele şi documente Word pe teme de geografie încă din 1998, incluzând topul celor mai populate oraşe copiind datele din atlasele geografice şi manualele de geografie de la şcoală.

Acest tabel în Excel cu populaţia tuturor oraşelor l-am compus în 2006 la scurt timp după ce m-am conectat la internet, copiind datele din pagina Wikipedia a fiecărui oraş, care indică evoluţia demografică la recensămintele din 1912, 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002.

L-am actualizat în 2013 folosind pagina Lista oraşelor din România care indică populaţia la recensămintele din 2002 şi 2011 dar altă populaţie faţă de cea indicată în 2002 în paginile individuale ale oraşelor.

În 2018 am reverificat paginile individuale ale fiecărui oraş, corectând tabelul, observând că unele cifre de pe Wikipedia au fost modifcate, în special la recensământul din 1977 am găsit câteva zeci de oraşe care indică altă populaţie acum faţă de 2006.

Nu uitaţi că Wikipedia este scrisă de voluntari şi este în continuă schimbare, probabil nu este şi nu va fi niciodată 100% corectă.

Anul înfiinţării

“iniţial” se referă la momentul reorganizării administative a României în judeţe (16 februarie 1968), dată la care au fost desemnate 188 oraşe din care 45 municipii. Pe 1 August 1968 au fost înfiinţate alte 48 oraşe şi 2 municipii. În 1979 cele 8 oraşe reşedinţă de judeţ, plus Fagăraş devin municipii. În anul 1981 a fost înfiinţat un nou oraş, Rovinari. În anii ’80 România a avut 237 oraşe din care 56 municipii. În 1987-1989 au fost înfiinţate alte 22 oraşe. După 1990 s-au înfiinţat treptat oraşe şi municipii, ajungând în 2006 la 320 oraşe din care 103 municipii.

Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica localităţilor existente, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Evoluţia în perioada comunistă

În 1930 Baia Mare era mai mic decât Sighetu Marmaţiei, iar Suceava mai mic decât Rădăuţi, toate cele 4 oraşe fiind reşedinţa unor judeţe. Regimul comunist a reorganizat România în regiuni şi raioane în 1950 şi a dezvoltat masiv “oraşele regionale”. Regiumul Ceauşescu a reorganizat România în judeţe în 1968 şi a ales ca reşedinţă un oraş amplasat cât mai central pe teritoriul judeţului, nu neapărat oraşul cel mai mare, iar dezvoltarea s-a concentrat pe aceste reşedinţe. Rădăuţi şi Sighetul Marmaţiei pierzând statutul de resedinţă, s-au dezvoltat lent.

Suceava a crescut la 1131% iar Rădăuţi cu la 214% între 1948 şi 1992. Recordul e deţinut de Hunedoara, 1159% între 1948 şi 1992, din care 984% între 1948 şi 1966, în 1966 era de 2.6 ori mai mare ca Deva (ambele fiind oraşe regionale, în ciuda faptului că Deva era reşedinţa regiunii), dar după ce Deva a devenit reşedinţă de judeţ în 1968, populaţia s-a triplat iar în 1992 ajuns aproape la populaţia Hunedoara.

Miercurea Ciuc şi Slobozia de asemenea nu erau cele mai mari oraşe din judeţele cărora le-au primit resedinţa în 1968. La recensământul din 2011 mai există 1 oraş resedinţă care nu este pe primul loc ca populaţie în judeţ: Vaslui.

Harta interactiva a oraselor din Romania

 

URL-ul anterior al paginii: https://www.teoalida.ro/populatiaoraselor/