Cât de sigure sunt blocurile la cutremur?

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă între preţurile apartamentelor <1977 şi >1977, diferenţă până la 20% în Bucureşti şi alte oraşe din Muntenia şi Moldova. Observ persoane care întreabă în ce cartiere găsesc blocuri după 1977. Populaţia României crede că toate blocurile de până în 1977 sunt nesigure iar toate blocurile de după 1977 sunt sigure. GREŞIT!

Expertize tehnice s-au făcut DOAR la blocurile care au suferit avarii la cutremurele din 1977 şi 1986, pentru încadrarea în clase de risc seismic, având şanse mari de prăbuşire, dar un cutremur suficient de puternic poate distruge atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, dar şi unele construite după 1990 la o calitate indoielnică.

Eşti paranoic cu 1977 şi vrei să ştii ce cartiere să eviţi? Am făcut o hartă cu anul aproximativ al construcţiei blocurilor.

Articol publicat pe 1 Martie 2019 şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.

Capitole: istoria normelor seismiceefectele cutremurelorblocuri prăbuşite fără cutremurlista blocurilor cu bulină – ce trebuie să faci

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii CORECTE!

Istoria normelor seismice

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a dat startul construcţiei de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglementări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bowindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Blocurile comuniste din anii 1950 se construiau solid, cu pereţi 30-40 cm grosime, majoritatea blocurilor cu maxim 4 etaje se făceau doar din cărămidă fără stâlpi de beton iar la blocurile înalte se puneau stâlpi de beton subdimensionaţi. După 1958 pentru reducerea costurilor şi mărirea producţiei s-a trecut la pereţi principali de 20 cm şi pereţi interiori de 10 cm, ceea ce face blocurile din 1958-1963 cele mai periculoase blocuri, majoritatea au suferit avarii în 1977, împreună cu unele din blocurile anilor 1950, fiind expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic.

Normele seismice s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje. Norme inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Cu alte cuvinte, până în 1963 blocurile NU au fost proiectate să reziste la cutremurele Vrâncene, doar norocul a făcut ca majoritatea să reziste. Normele seismice au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Din 1963 toate blocurile se fac cu elemente de beton. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la cutremure de până la 8 grade, însă la cutremurul din 1977 s-a observat că normele nu au funcţionat corect în cazul unor blocuri turn, în special celor cu parter flexibil (magazine), unde au apărut numeroase crăpături în stâlpi, căptuşiţi după cutremur. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate şi au primit bulină.

În 1978 (?) sau 1981 normele de proiectare au fost modificate conform rezultatelor cutremurului din 1977, dar datorită stării de austeritate a anilor 1980, se construia în grabă, furturile de materiale de construcţii erau la modă, calitatea execuţiei este îndoielnică la unele blocuri, de exemplu panourile prefabricate nu sunt sudate corespunzător, în timpul renovărilor s-au găsit bucăţi de lemn, ziare şi nisip unde trebuia turnat beton.

Majoritatea blocurilor înalte din anii 1980 s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate, unele din aceste blocuri au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990. Majoritatea blocurilor de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături la îmbinările pereţilor. Dar asta NU înseamnă neapărat că se vor prăbuşi, e normal ca betonul să se crape în timp ce blocul rămâne în picioare datorită armăturii.

Blocurile construite în boom-ul imobiliar din anii 2000 în teorie trebuiau proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum îl duce capul iar primăriile dau autorizaţii de construcţie fără să verifice dacă respectă legea.

PRO TV a difuzat în 2010 “Există viaţă după cutremur” arătând cum în goana după profit, unii dezvoltatori imobiliari, după ce au obţinut autorizaţii de construcţie pentru proiecte care încălcau legea, au construit mai multe etaje faţă de câte fuseseră în proiectul iniţial, plus că unele blocuri au defecte de execuţie (betonul nu a fost turnat corect şi a lăsat expusă armătura), punând comportamentul la cutremur sub semnul îndoielii. Exemplu: Asmita Gardens – probleme grave la structura de rezistenta (cel mai înalt complex rezidenţial din România).

Urmează o altă întrebare: câte dintre blocurile care au fost proiectate să reziste la cutremure de 8 grade, vor mai rezista? Majoritatea blocurilor nu au fost întreţinute corespunzător, iar nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale după 1990 au dus în unele cazuri la demolarea unor pereţi de rezistenţă şi există riscul ca unele blocuri construite după 1977 să se prăbuşească ca cele 2 blocuri din anii ’60 prăbuşite în 1977. Din păcate la expertiza care stabileşte clasa de risc seismic nu se inspectează interiorul fiecărui apartament.

Unii proprietari din blocurile interbelice susţin că dacă blocul lor a rezistat 2 cutremure din 1940 şi 1977 va rezista şi la cutremurul următor. GREŞIT. Cutremurele nu antrenează blocurile, din contră, fiecare cutremur slăbeşte rezistenţa blocurilor şi dacă au suferit avarii trebuie să fie consolidate pentru a preveni prăbuşirea la următorul cutremur (sursa: dor.ro), dar în acelaşi timp casele boiereşti de înălţime redusă, construite solid cu mult peste normele de la vremea respectivă, care au trecut toate cutremurele fără nici o avarie, ar mai putea rezista cel puţin încă un cutremur mare, în timp ce unele din blocurile construite după 1977, acelea care au suferit avarii la cutremurul mediu din 1986, vă puteţi imagina că un cutremur mare ca în 1977 le va avaria serios sau chiar prăbuşi.

Un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977 ar putea produce 5.000 – 10.000 morţi (estimare personală fără bază ştiinţifică), în orice caz pagubele vor fi mai mari ca în 1977 fiindcă starea clădirilor s-a degradat între timp. Majoritatea blocurilor vor supravieţui, dar printre blocurile prăbuşite se pot număra blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu oferă garanţie 100%, lucrurile depind de cum a fost întreţinut blocul, pereţi sparţi, şi de NOROC.

Nu pot prezice numărul real de clădiri care se vor prăbuşi sau victime deoarece va depinde de magnitudine, adâncime, oră, etc. Un cutremur noaptea va produce mai puţine victime, majoritatea fiind în casele lor. Un cutremur seara va amplifica numărul de victime, mulţi vor fi loviţi de geamuri sparte şi cărămizi în centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor periculoase, cu magazine şi restaurante pline în fiecare seară.

Care vor fi oare efectele cutremurului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face mai profitabile investiţiile în terenuri de casă.

Efectele cutremurelor din 1940 şi 1977

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton, alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează că au fost 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans prăbuşindu-se către stradă, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremurulul din 1940. Oficial au fost 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite, stâlpii îmbrăcaţi într-un nou strat de beton, etc, pentru a le aduce la starea dinainte de cutremur, însă nu consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Un articol despre blocurile prăbuşite sau avariate https://dokumen.tips/documents/rile-din-1940-si-1977.html

Poze la 1 luna dupa cutremur https://www.facebook.com/pg/muzeulcineastuluiamator/photos/?tab=album&album_id=1911665608888540&__tn__=H-R

Din cele 33 clădiri prăbuşite în Bucureşti, 3 erau clădiri comuniste cu “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat ciment, blocul fiind construit mai mult din nisip, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel original.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite conform normelor <1963 (fără stâlpi?) le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi republikanews.ro.

Palatul Culturii Ploiesti la cutremurul din 1977 Pasajul Cooperativa Ploiesti avariat la cutremurul din 1977 Bloc din Ploiesti avariat la cutremurul din 1977

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor erau construite de ţărani cu materiale de proastă calitate obţinute local, fără arhitecţi şi ingineri.

Unele blocuri se prăbuşesc FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Blocul se afla în spatele primăriei, pe locul lui a fost amenajat un parc (vedeţi din satelit golul din ceea ce ar fi trebuit să fie un cartier simetric).

Nu am găsit nici o poză cu blocul din Uricani prăbuşit, dar era din acelaşi model cu acesta (observaţi starea de degradare).

În 2011 un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod în Rusia, pe acesta cineva l-a surprins cu camera video.

În seara zilei de 19 Iunie 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Nu au fost victime deoarece blocul fusese evacuat, fisuri apăruseră cu 3-4 zile înainte, însă nu am înţeles cu cât timp înainte de prăbuşire a fost evacuat. Se ştie că blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate să reziste la cutremure, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor din România construite până la introducerea normelor seismice din 1963, lucru care l-a făcut vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente, dar la ştirile PRO TV a zis că blocul ar fi avut 26 ani vechime, ceea ce ar însemna că ar fi fost construit în 1993. Să fie adevărat? Asta ar fi altă posibilă explicaţie, În anii de haos după comunism se lucra neglijent, dar chiar se construiau în Moldova blocuri din cărămidă după 1990?

Momentul prăbuşirii: https://www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: https://www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: https://www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: https://www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

Update: am găsit o reconstituire detaliată https://oamenisikilometri.md/prabusire/, blocul a fost proiectat în 1983 şi a fost finalizat în 1992 cu grave defecte de construcţie (mai mult nisip decât ciment), pereţii au început să troznească în dimineaţa zilei de 19 Iunie, autorităţile au intervenit şi după câteva ore de contradicţii, s-a decis evacuarea blocului la 20:00, prăbuşirea având loc la 21:20. O decizie luată în ultima clipă a salvat toţi locatari.

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Lista blocurilor cu bulină

Diverse oraşe: http://www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738
https://garanta.ro/wp-content/uploads/2012_08_03_lista_imobilelor_expertizate_RO_afisat_SITE.pdf

Bucureşti: http://amccrs.pmb.ro/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf

Ploieşti: http://www.ploiesti.ro/blocuri%20expertizate3.pdf
https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: http://primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Numarul de cladiri cu risc seismic

Apartamentele din blocurile cu bulină au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nu poţi obţine credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile cu bulină. Cumpărăturii trebuie să vină cu banii jos şi astfel numărul de clienţi este redus, vânzătorii fiind nevoiţi să scadă din preţ în funcţie de cât de mult se grăbesc să vândă.

În mod normal, expertizele se fac doar la blocurile unde au fost semnalate avarii în 1977.

Primăriile unor oraşe au publicat pe internet lista blocurilor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic, dar restul clădirilor “fără bulină” nu ai de unde să ştii dacă au fost expertizate şi declarate sigure, sau nu au fost niciodată expertizate, caz în care rişti să cumperi un apartament cu 60.000 euro iar anul viitor blocul este expertizat, primeşte bulină iar apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu îl cumpără nimeni până nu îl laşi la 40.000 euro.

Ca să nu vă faceţi griji, sfaturile mele ar fi în ordinea asta:
(pentru cei din Bucureşti, Prahova, Buzău, Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Iaşi)
În alte judeţe cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar şansele să fie clădiri prăbuşite sunt mici.

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, un număr mic dintre aceste blocuri sunt totuşi sigure).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1980 din beton monolit şi 8-10 etaje. Sunt sigure cele din beton cu 4 etaje şi cele din cărămidă şi prefabricate indiferent de numărul de etaje.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca magazinele care se vor schimba în viitor să facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Ce să faci în caz de cutremur

În primul rând, păstraţi-vă calmul. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis (în special în locuri aglomerate, mall-uri, imaginaţi-vă cum se vor călca în picioare dacă toţi intră în panică şi se repezesc să iasă din clădire).

Majoritatea clădirilor sunt proiectate să rămână în picioare la cutremure de 8 grade, DAR la cutremure de peste 7 grade pot apărea avarii: geamuri sparte, pereţi despărţitori dislocaţi (pereţii de 7 cm grosime), casa scării prăbuşită, tavan fals desprins, mobilă răsturnată, etc. E recomandat să staţi la intersecţia a 2 pereţi de rezistenţă, departe de pereţii despărţitori şi de mobila înaltă. Nu încercaţi să ieşiti din clădiri pe scări sau cu liftul, nu merită riscul decât dacă vă aflaţi la parter.

Exemplu: blocul din Prešov, Slovacia distrus de o explozie de gaz pe 6 Decembrie 2019. 7 persoane au murit în urma exploziei şi incendiului, casa scării s-a prăbuşit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare şi restul locatarilor au fost evacuaţi pe scările pompierilor (pozevideo).

Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiţi sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salveazaă, ba chiar vă omoară în cazul prăbuşirii clădirii. E de preferat să staţi ghemuiţi LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.

Exemplu: la cutremurul din Mexico City din 1985 toţi copiii au fost striviţi sub băncile şcolii dar ar fi fost salvaţi dacă se aflau pe culoarul dintre bănci. Plafonul s-a prăbuşit peste bănci lăsănd goluri între bănci. (sursa: igsu.ro).

Ţinând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă dormind, rostogolirea lângă pat vă poate salva viaţa, înfăşuraţi în plapumă pentru a evita asfixierea (în special dacă locuiţi la ultimul etaj). Acum depinde şi cât de repede se vor mişca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbuşite, autorităţile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.

Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiţi la curent cu ştirile, iar un telefon mobil ca să postaţi pe Facebook adresa unde aţi fost îngropat sub moloz.

4 thoughts on “Cât de sigure sunt blocurile la cutremur?

  1. Comform calculelor de-aici, youtube.com/watch?v=522SJy5aFKw, rezulta ca blocurile proiectate intre 1964 si 1977 au o rezistenta de proiectare la jumatate fata de a celor din anii 50 desi chipurile tineau cont de calcule seismice (de “doar” 7 grade), doar ca erau un pic gresite (incomplete), ceea ce corespunde cu ce-mi povestea un amic de la Constructii ca le-a zis profesorul de structuri. Asa se-ntampla cand renunti complet la intuitie si te bazezi doar pe modelul matematic (ca in anii 50 cu normele italiiene care recomandau sa reziste in plus la 10% din greutate, mai bune decat cele germane interbelice cu doar 5%, intamplator erau mult mai apropiate de normele din 1978, doar ca sufereau de prindere defectoasa a grinzilor de stalpi -fata de cele interbelice care mai erau si cu armaturi subdimensionate – problemele acestor prinderi au fost descoperite si solutionate ulterior lui 1963 pe plan mondial). Intamplator, aplicarea imediata a acestor imbunatatiri a prinderilor si ductilitatea fierului a salvat blocurile turn facute intre 63 si 77, si au ramas in picioare la final. Doar ca intuitia ne zice ca subdimensionarea betonului nu se poate sa fi ramas fara urmari practic la nici una din aceste cladiri. Modelul matematic va fi imbunatatit drastic abia peste vreo 25 de ani cand cu ajutorul computerelor simularile se apropiau de ceea ce intuitia ar fi zis din prima. Grecilor antici si egiptenilor le-a zis de acum 3000 de ani: si anume, nu doar ca baza trebuie sa fie mai lata decat varful.cladirii, ci si stalpii si grinzile. Pe Bd. Unirii, Decebal si Burebista deja realizasera ca modelul matematic e doar un model, e supus imbunatatirii pe baza introducerii in model a unor factori care initial au fost omisi (fiindca nu s-au gandit si pe durata constructiei oamenii vor tot descoperi factori omisi) si au decis sa nu renunte complet la intuitie si iata ca au produs blocuri cu cadre cele mai adecvate zonei seismice a Romaniei -probabil cautand inspiratie in lume, au vazut ca Japonia nu se aplica fiindca au cutremure mici si dese, si atunci au gasit Chile pe harta (era si Mexic si Turcia, dar si ei cautau ca si noi). Asfel ca le-au limitat la 8 etaje, iar pe Burebista la 7 la cele de dupa 90, fiindca pornind de la o grinda si stalp normale la ultimul etaj si tot marind dimensiunile ajungi la parter sa ai peste 1m grosime la grinda si stalp, conditii in care camera arata deja insuportabil de grotesc, spre infiorator (deci da, poti modifica interiorul si la ele, dar cu ce pret? -o grinda de 1m grosime care inainte parea de 30cm, fiindca restul erau in perete si camera vecina?).
    Zgarie nori in zona seismica din Romania ? Pai intuitia ne-ar zice sa tot fie in Anglia, Franta si Germania unde placile tectonice se despart, dar nu la noi unde se apropie.
    Cladirile ar trebui sa dureze sute de ani? si se dau exemple ruinele din Grecia si Coloseum-ul? Sau chiar biserici din Romania? Pai Coloseumul e circular si bisericile noastre la fel, si efortul se distribuie de-a lungul zidului, ruinele grecesti au stalpi conici. Deci da, pot rezista si locuintele sute de ani daca le faci circulare, dar si zidurile / cadrele mai groase la baza si mai inguste la varf, alfel, din pacate, nu.

    1. Nu înţeleg SCOPUL commentului tău, am încercat să dau reply pe email şi am văzut că adresa de email pe care ai pus-o e INVALIDĂ.

      Ai pus comment-ul pe https://www.teoalida.ro/experienta/ deşi era mai potrivit pentru https://www.teoalida.ro/blocurile-si-cutremurul/ aşa că l-am mutat eu.

      Vrei să iau commentul tău ca o sugestie de modificare al articolului? Tu ai scris acelaşi lucru ca în articolul meu, doar că cu alte cuvinte mai puţin “academice”.

      Ştiu şi eu că în anii 1970 majoritatea blocurilor aveau 4 şi 10 etaje iar în anii 1980 majoritatea blocurilor aveau 4 şi 7-8 etaje, să fie cutremurul motivul schimbării? Dar în unele zone din Bucureşti construite în jurul anului 1980 sunt blocuri cu 8 şi cu 10 etaje amestecate. Totuşi sunt un număr redus de blocuri mai înalte construite spre sfârşitul anilor 1980, în Piaţa Alba Iulia care au P+M+13 şi în Piaţa Victoriei P+M+12.

      Nu am văzut blocuri în România la care stâlpii şi grinzile sunt mai groase la parter şi să se subţieze pe parcurs către ultimul etaj, dar am văzut aşa ceva în Hong Kong.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *