Harta Ploieşti cu blocuri

Pentru o navigare uşoară folosiţi PC/laptop, nu telefon. Nu deranjaţi cu mesaje gen „vreau detalii despre blocul X” toate informaţiile pe care le deţin le puteţi consulta dând click pe blocurile respective: anul construirii, numărul de apartamente, riscul seismic, releveu, etc.

Am făcut aceasta hartă pentru a oferi tuturor experienţa mea şi informaţiile acumulate de-a lungul timpului. Un proiect original “Made by Teoalida” realizat voluntar. Studiez arhitectura comunistă din 2005 şi folosind pozele din satelit + Google Street View pot identifica modelele blocurilor, estima anul construcţiei şi afla numărul de apartamente şi camere din fiecare. Am compus datele manual în Excel şi importat în ZeeMaps pentru afişarea ca harta interactivă.

Deschideţi pe tot ecranul:
Harta colorată după anul construcţiei blocurilor
Harta colorată după înălţimea blocurilor
Harta NU este 100% corectă aşa că raportaţi greşelile sau spuneţi-mi datele unde lipsesc, sau orice sugestii aveţi.

Datele blocurilor incluse pe hartă pot fi download-ate şi în format Excel (contra cost)
Dacă vreţi să puneţi harta pe site-ul dumneavoastră, daţi click dreapta > View page source > copiaţi codul.

Linkuri rapide: statistica blocurilor, cum am compus datele, hartă de perete PDF, hărţi vechi, istoria blocurilor.

Cum se foloseşte harta

Acest VIDEO prezintă principalele comenzi/filtre ale hărţii.

Căsuţa de search din dreapta-jos a hărţii poate fi folosită pentru a căuta adresa stradală în Google Maps. Pentru a căuta în datele blocurilor introduse de mine apăsaţi pe meniu > search (telefon) sau lupa din dreapta-sus a hărţii (calculator). Nu confundaţi search-ul hărţii cu search-ul site-ului (lupa din antetul verde) cu care căutaţi cuvinte în articolele site-ului.

ZeeMaps are un bug (eroare) la hărţile cu peste 7500 buline, le afişează SUB textele din Google Maps, ceea ce le face mai greu de click-uit, până când ei rezolvă problema, puteţi evita eroarea folosind funcţia de search pentru a afişa blocurile cu buline rotunde, mai uşor de click-uit. În fereastra „Search the map” intraţi în Colors şi dezactivaţi o culoare nefolosită apoi apăsaţi Search.

Sau puteţi filtra şi afişa doar:

Blocurile dintr-un oraş / cartier: alegeţi City > contains > scrieţi numele oraşului/cartierului cu diacritice.

Blocurile expertizate şi încadrate în clase de risc seismic: alegeţi Risc seismic > contains > „clasa”.

Căutaţi după număr bloc: alegeţi Name > contains > scrieţi „2A” harta va afişa doar blocurile cu numărul 2A apoi daţi zoom pe cartierul unde se află blocul căutat.

Căutaţi după numărul de camere: alegeţi Apartamente > contains > „două camere” harta va afişa doar blocurile care conţin apartamente de 2 camere (notă: NU toate blocurile au numărul de camere indicat momentan).

Căutaţi după modelul blocului: alegeţi Denumire > contains > „capete decalate„, harta va afişa doar modelul de bloc introdus în 1984, preferatul multor familii datorită suprafeţelor generoase (notă: denumirile blocurilor sunt invenţii personale, daţi click pe un bloc cunoscut să vedeţi ce denumire i-am pus, apoi folosiţi searchul pentru a găsi blocuri identice).


Legendă & statistică blocuri Ploieşti

La data de 25 iulie 2021 harta a ajuns la 1892 blocuri în Ploieşti, 87% din blocurile comuniste au releveu, am identificat numărul de camere la 97% din apartamente.

Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, care din păcate la majoritatea blocurilor e imposibil de aflat cu exactitate, dar eu studiind listele parţiale (reabilitarea termică) din mai multe oraşe, plus informaţiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc şi le-am clasificat pe următoarele culori:

Generaţie
proiect
Blocuri Scări Aparta
mente
Apart cu
nr camere
Camere
cămin
1
cameră
2
camere
3
camere
4
camere
5
camere
<1950 30 29 70 15 0.00% 26.67% 20.00% 26.67% 26.67% 0.00%
1950-1990 15 18 181 80 0.00% 0.00% 18.75% 37.50% 30.00% 13.75%
1940-1960 72 99 1011 734 23.16% 3.54% 62.26% 10.63% 0.41% 0.00%
1958-1964 129 354 6181 5864 0.00% 6.51% 57.54% 35.47% 0.48% 0.00%
1962-1970 71 179 4260 4214 7.59% 8.26% 59.16% 23.40% 1.59% 0.00%
1966-1972 155 373 8604 8604 4.65% 6.43% 57.69% 27.87% 3.36% 0.00%
1970-1976 236 596 13616 13616 10.46% 1.63% 59.35% 27.16% 1.40% 0.00%
1974-1978 113 213 6706 6706 0.00% 1.79% 63.44% 31.08% 3.70% 0.00%
1977-1982 184 219 6196 6156 0.00% 14.28% 57.18% 25.83% 2.63% 0.08%
1980-1986 543 793 15989 15375 0.00% 8.89% 46.22% 38.85% 5.86% 0.18%
1984-1990 254 273 5533 5379 0.00% 11.82% 32.55% 49.88% 5.71% 0.04%
1990-ANL 15 48 738 738 0.00% 23.71% 59.49% 16.80% 0.00% 0.00%
1990-private 68 42 2610 667 0.00% 2.40% 73.91% 21.89% 1.80% 0.00%
abandonate 4 4 0 0
demolate 3 3 112 100 100.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Total Ploieşti 1892 3243 71807 68248 3.54% 6.93% 54.14% 32.05% 3.28% 0.07%

Notă: intervalele se suprapun la ani fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan. De-a lungul timpului am schimbat culoarea unor blocuri şi voi continua să schimb în funcţie de evoluţia studiului meu, pentru a fi cât mai aproape de realitate.

Blocurile au 2 băi în toate apartamentele cu 4 camere plus cele de 3 camere confort 1. Blocurile mai vechi au 2 băi doar la apartamentele de 4 camere confort 1. Dacă găsiţi blocuri cu 1 baie la 3 camere confort 1 sau blocuri cu 2 băi spuneţi-mi pentru a le schimba culoarea!

ATENŢIE la anunţurile atractivevând garsonieră în bloc fără risc seismic” care au inundat OLX-ul şi alte site-uri: NU există imobile fără risc seismic, ci doar imobile expertizate şi încadrate în clase de risc seismic/urgenţă, şi imobile cu riscul seismic necunoscut fiindcă nu au fost expertizate.

În Ploieşti au fost expertizate şi încadrate în clase de risc seismic 50 blocuri cu avarii majore la cutremurul din 1977, alte 53 blocuri cu avarii minore au fost propuse pentru expertizare care nu s-a mai efectuat probabil din lipsă de fonduri (sursa: observatorulph.ro).

La un cutremur de 7+ grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului. A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol. Citiţi mai multe: riscul seismic.


Cum am făcut harta & despre corectitudinea datelor

Ploieştiul avea 114544 locuitori la recensământul din 1956, fiind pe locul 4 în tară, a atins apogeul la recensământul din 1992 când avea 252715 locuitori, fiind pe locul 9 în ţară. Această evoluţie a creat unul din cele mai urâte oraşe din punct de vedere urbanistic, cu multe cartiere comuniste neterminate şi străzi late care se îngustează brusc sau se înfundă printre case vechi şi urâte (comparat cu alte oraşe resedinţe de judeţ care au fost mai bine sistematizate).

Compunerea datelor în Excel a durat iniţial ~20 ore pe parcursul unei săptămâni din ianuarie 2018, la momentul respectiv baza de date cuprindea doar numărul blocului, numărul de etaje, apartamente, generaţie proiect, denumire proiect, coordonate GPS. Totalul rezultate era 1745 blocuri, 3090 scări, 67981 apartamente +/- 0.5% (excluzand căminele nefamilişti), cu 2.90 persoane per apartament ar însemna că 78% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Adresele stradale, numărul de camere, planurile le-am adăugat spre sfărşitul lui 2019 când am început extinderea proiectului către oraşele învecinate. Tot atunci am adăugat blocurile noi şi cele interbelice. Mulţumită plimbărilor mele pe teren şi informaţiilor primite de la vizitatorii site-ului, am ajuns în noiembrie 2019 la cifra de 1829 blocuri comuniste, 3195 scări, 70118 apartamente.

Notă: am clasificat ca blocuri private din perioada comunistă cele care au apartamente exagerat de mari. Nu ştiu în ce condiţii putea o persoană, sau un grup de persoane să îşi construiască un bloc în perioada comunistă. Este posibil ca aceste blocuri să fi fost construite de oameni privaţi cu pile în partid sau de stat pentru elita PCR. Cine îmi poate da detalii să mă contacteze!


Harta Ploieştiului de perete realizată în AutoCAD / PDF personalizată

Am desenat această hartă în AutoCAD şi o vând în format tipărit celor care vor o hartă de perete în birou.

Harta de perete Ploiesti Harta de perete Ploiesti

Harta acoperă 8192 x 6144 metri şi pot printa la dimensiuni: 1024 x 768 mm (scară 1:8000), 1638 x 1228 mm (scară 1:5000), 2048 x 1536 mm (scară 1:4000), (dimensiunea hărţii propriu-zise). La asta se adaugă chenarul, lista străzilor şi spaţiului liber până la marginea foii. La scara 1:8000 numerele blocurilor vor fi 1 milimetru înălţime aşa că nu recomand printarea la scări mai mici.

Harta se poate personaliza în cantitatea de informaţii incluse pe hartă (activaţi şi dezactivati layerele din PDF), sau pot schimba culorile şi grosimea liniilor, dar şi inserarea logo-ului firmei dumneavoastră.

Preţ pentru 1 hartă: 50 euro hartă cu străzi, 100 euro hartă cu străzi şi blocuri, plata cu card sau PayPal, sau 250 / 500 lei cash dacă vreţi să ne întâlnim. Dacă vreţi 2 hărţi sau mai multe, de la a doua încolo vi le dau la jumătate de preţ. La suma care mi-o daţi mie se adaugă pretul tipăririi în funcţie de dimensiunea dorită, 40 lei pe metru pătrat de autocolant sau mai scump dacă vreţi pe plastic forex.

Citiţi mai multe pe pagina Hărţi desenate de Teoalida.


Hărţi vechi ale Ploieştiului

Aceste harti nu existau pe internet, eu le-am pozat si pus pe internet pentru prima data.

Harti vechi Ploiesti Ghid Municipiul Ploiesti 1981
Harta Ploiesti 1993 Harta Ploiesti Pagini Aurii

Hărţi foarte vechi

Aceste hărţi le-am găsit pe DC++ undeva prin 2005-2007. Nu ştiu cine le-a scanat.

Harta Ploiesti 1852 Harta Ploiesti veche
Harta Ploiesti 1936 Harta Ploiesti 1960

Ghid Municipiul Ploieşti 1981

O carte de ~200 pagini care avea la final o hartă de ansamblu a Ploieştiului cu străzi, plus 15 hărţi de cartiere care includeau blocurile şi numerele lor.

Zona centrala Ploiesti nord Andrei muresanu Bulevardul Republicii vest I Sud Democratiei Muzicanti Bulevardul Bucuresti Ploiesti vest I Ploiesti vest II Malu Rosu Postei Bucov Mihai Bravu o Mai Enachita Vacarescu etapa I Enachita Vacarescu etapa I si perspectiva Ploiesti Vest Mitica Apostol

Propuneri cartiere ~1970

Această colecţie fără nume cu 18 planuri a găsit-o tata în casa unui prieten, s-ar putea să fie de la cineva care a lucrat la Consproiect sau ICRAL şi a salvat niste planuri din arhivă, presupun că datează de la începutul anilor 1970 când Ploiesti Nord şi Vest I erau terminate iar Vest II era construit parţial iar planul propunea blocuri în plus. Interesant e cartierul Mihai Bravu care se află doar la nord de strada Mihai Bravu până la Dâmbu, cu blocuri bară şi un parc central, şi cartierul Malu Rosu III a cărui construcţie a început în 1980 sub numele Enăchiţă Văcărescu într-un mod total diferit faţă de planul iniţial cu blocuri bară.

cuprins Republicii vest I Ploiesti vest II Malu Rosu II Malu Rosu III Ploiesti sud Bariera Bucov Mihai Bravu Dimbu Floresti Cimpina Busteni Azuga Valeni Slanic Urlati Mizil Breaza Baicoi Plopeni

Machetă Ploieşti din anii 1970

republicaploiesti.net a publicat o machetă realizată în anii 1970.

Macheta Ploiesti anii 1970

Observaţi cum era propusă sistematizarea şi construcţia de blocuri de-a lungul străzilor principale: Republicii, Gheorghe Doja, Democraţiei, Poştei, 23 August, Ştefan Gheorghiu. Strada Ana Ipătescu urma să fie alungită către strada Căliman, iar o stradă complet nouă urma să apară din Strada Ana Ipătescu către Strada Trei Ierarhi. See mai observă un pod nou în zona „podul de lemn” şi un parc imens între străzile Mihai Bravu, Udistre Năsturel şi Grădinari.

Macheta NU fost respectată, la şfârşitul anilor 1970 s-a trecut la construcţia blocurilor în aliniament stradal perimetrale în jurul parcărilor (în contradictoriu cu macheta care arăta 1 singur rând de blocuri pe Bulevardul Republicii asemănător cu acest plan).

Machetă Ploieşti din anii 1980

Asociaţia Iubesc Ploieştii a postat pe Facebook o machetă realizată la sfârşitul anilor 1980, care arăta dezvoltarea oraşului pe următorii 30 ani.

Macheta Ploiesti anii 1980 Macheta Ploiesti anii 1980

Observ cu galben blocurile care URMAU să se construiască, dar unele chiar s-au construit (de exemplu cele de 8 etaje de pe Cantacuzino unde m-am nascut în 1989 sau cele de pe Peneş Curcanul, iar pe Ştefan Greceanu s-au construit în 1989 blocurile J3-J6 care nu corespund cu macheta) aşa că estimez că macheta e făcută în jur de 1985-1987. Mă surprinde că macheta încă arată zone mici de case pe Elena Doamna şi Splaiului.

Dar mă îndoiesc că comuniştii ar fi urmat macheta toţi aceşti 30 ani şi ar fi construit atâtea parcuri. Planurile comuniste au fost modificate de multe ori şi adeseori rămâneau neterminate, cartierele Enăchiţă Văcărescu şi Mihai Bravu fiind construite într-un stil total diferit faţă de proiectele iniţiale din anii 1970 postate mai sus. Uite de exemplu cartierul Vest II, ultimele blocuri s-au construit în jur de 1980 (cu excepţia blocului 163), deci comuniştii mai au avut 10 ani în care să demoleze casele din centrul cartierului şi să amenazeje parcul, şi totuşi n-au făcut-o.

Ritmul construcţiei s-a redus la nivel naţional în 1985-1990 comparat cu 1980-1985, mai ales în oraşe ca Ploieştiul, ipoteza mea e că mulţi muncitori din Ploieşti au fost trimişi la Bucureşti să construiască parlamentul şi celelalte clădiri megalitice, dar şi în comune (Otopeni, Bragadiru, Snagov, etc, unde doar după 1985 au apărut blocuri).

Aş vrea să văd mai multe poze cu macheta din toate unghiurile ca să înţeleg ce planuri aveau şi pentru zona Mihai Bravu, Izvoare, sau conectarea străzii Depoului cu Şoseaua Vestului.


Istoria blocurilor din Ploieşti pe cartiere

Boierii interbelici au construit un număr redus de blocuri, „Socolescu” (1915) si „Toboc” (1924) se pare că au fost printre primele construcţii care pot fi numite „bloc”, ambele având 3 etaje. Dacă în Bucureşti blocurile interbelice au atins înălţimea de 12 etaje, în Ploieşti au atins doar 4 etaje.

Blocul „Aroma” (strada Unirii nr. 8) 4 etaje, 12 apartamente, construit în 1935 de Emanoil Raicu, a fost primul bloc din Ploieşti dotat cu lift, a cărui motor a fost luat de proprietar în 1947 când naţionalizarea era iminentă. Urmaşul acestuia, Raicu Cristian Teodor a revendicat blocul în 1992 şi a dat afară chiriaşii unul câte unul, până în 2011, renovând apartamentele şi închiriindul-le la diverse firme.

Un alt bloc interbelic de 4 etaje a fost construit în anii 1940 alipit de primărie colt cu Lipscani şi a fost demolat după cutremurul din 1977 (nu ştiu dacă avea lift). Lifturi mai există şi în clădirea BCR din 1926, hotelul Central din 1928 s-ar putea să fi avut şi el lift.

Au urmat coloniile industriale construite de marile fabrici deţinute de stat (SovRom) sau de privaţi: coloniile Depou, Triaj, Vega din Ploieşti, colonia 1 Mai de la Bucov, colonia Minieri şi vilele / blocurile cu 1 etaj din Plopeni. Dacă ştie cineva anul exact ale acestor construcţii să mă contacteze!

Conform Wikipedia, fabrica de armament Plopeni a luat fiinţă în 1938 iar în jurul ei a apărut o colonie muncitorească în 1939, a cărei construcţie a continuat către anii 1960. În anii 1950 se construiau blocuri de către fabricile naţionalizate, program naţional de locuinţe în masă a apărut la sfârşitul anilor 1950.

Au urmat cvartalele 8 Martie în 1957 (actuala strada Mândra), Pistol în 1958 (strada 24 Ianuarie), George Topârceanu în 1957, Brazi în 1957-1960 (actual Eminescu), Haşdeu-Milcov în 1959, 3 blocuri pe strada Curcubeului, 2 blocuri în spatele la Palatul Telefoanelor în 1959, 1 bloc pe Tache Ionescu în 1960. Acestea au camere înalte de aproximativ 3 metri exceptând 3 din blocurile din Eminescu şi Haşdeu-Milcov care s-au construit după introducerea standardului de 2,5 metri în 1959.

Pe Găgeni s-au construit nişte blocuri 105A-B, 107A-C, 109A-B (8 scări, 84 apartamente), plus 63 case duplex. Case tipizate s-au mai construit şi pe strada Reconstrucţiei, zona străzilor Granitului / Răzoarei, zona străzilor Frăţiei / Dâmboviţa. Ştie cineva anul construcţiei?

Construcţia a luat amploare în Zona Centrală în 1960 (blocul CCVEST Cinemascop se pare că a fost primul): Democraţiei-Muzicanţi în 1961, Republica în 1962 (azi Republicii-Andrei Mureşanu), Nord tot în 1962.

Zona centrală cuprinde o serie de blocuri în 1960-1965 totalizănd aproximativ 1400 apartamente, apoi blocurile Mercur, Unirea în 1981 şi cele de pe C. D. Gherea, apoi au urmat demolările masive şi construirea blocurilor A1-A8, B1-B2, C1, D4-D10, F1, J3-J6, K1-K15, L1-L4, P, R, totalizând alte 1400 apartamente.

Presupun că proiectul includea încă vreo 1000-1500 apartamente. Dacă latura nordică a Pieţei Eroilor au fost construite blocuri, pe latura sudică au fost săpate fundaţii în 1989 şi nu s-au mai construit, o fundaţie era pentru un bloc de 17 etaje cu 3 laturi care se zvoneste că avea un restaurant rotativ în vârf (eu nu prea cred că poţi pune restaurant pe un bloc de locuinţe, cum ajungeai acolo? Împărţeai lifturile cu locatarii? Sau era cumva hotel), fundaţia a fost refolosită de blocul Petrom, altă groapă cu o fundaţie e în spatele catredalei. Zona străzii George Coşbuc urma să fie demolată în anii 1990 şi probabil Gheoghe Doja urma să fie o perdea de blocuri până în Bariera Bucov.

Cartierul Sud-Democraţiei cuprinde cvartalele Brazi (blocurile B1-B11 din 1957-1958), Milcov (blocurile 1-10 din 1959-1960) şi Constructorilor (blocurile A1-A2, B1-B6 din 1959-1960), blocurile A-F pe Jianu-Democraţiei din 1963, blocurile Rodica, A1-A7 şi B1-B3 construite spre sfârşitul anilor 1960, Gioconda, F, F1, F1A, F1B, F1C, F2, F3, F4 construite în anii 1970.

Am vorbit în 2007 cu un locatar din blocul Gioconda, vecin cu arhitectul blocului, proiectul iniţial avea 17 etaje, iar cutremurul din 1977 a lovit când constructia ajunsese la etajul 9-10, a fost recalculată structura şi s-a decis reducerea înălţimii la 14 etaje. Să fie asta explicaţia pentru stilul faţadei diferit la etajul 10?

Este posibil să fie un mit inventat, fiindcă blocuri cu 17 etaje sunt doar în Bucureşti, nici un oraş din provincie nu are blocuri comuniste cu mai mult de 14 etaje. Pe proiectul din 1970 apare un bloc de 14 etaje retras care închidea strada Veronica Micle şi un bloc cu 12 etaje alăturat. Se pare că proiectul a fost schimbat, blocul cu 14 etaje fiind construit în aliniament stradal iar alte 5 blocuri de 4 etaje au fost construite pe Veronica Micle.

Cartierul Muzicanţi, azi Alexandru Lăpuşneanu cuprinde blocurile 1-12 din 1961-1963, blocul 13 (nu ştiu anul) şi 14-15 din 1967 (15 blocuri, 42 scări, 770 apartamente). 4 blocuri au fost adăugate în anii 1980 dar le-am clasificat la blocuri izolate.

Cartierul Democraţiei II a fost început în anii 1980 pentru a lărgi la 4 benzi străzile Democraţiei şi Ştefan cel Mare şi a creea o a doua axă nord-sud. Cuprinde blocurile G, H, J, K, M, N, O + număr, total 46 blocuri, 55 scări, 900 apartamente. Lipsa literei L arată că urma să se construiască încă o zonă la nord.

Cartierul Andrei Mureşanu apare sub numele „Cvartal Republica” pe harta din 1960. Cuprinde blocurile A1-A19, B1-B3, C1-C3, R1-R6, E5, E6, E8, 201, 202A-C, 205, 207, 208, 209, 210, primele date în folosinţă în 1962. În anii 1970 sau adăugat blocurile G1-G7, G10-G18, M1, M2, M5, blocul 88, şi 2 blocuri fără număr. Numerele sărite şi apariţia unor blocuri cu număr de 3 cifre rămâne un mister.

Cartierul Ploieşti-Nord a avut primele blocuri date în folosinţă în 1962. Uitându-mă la harta blocurilor, am ajuns la concluzia că cartierul fusese proiectat în primă fază cu blocurile 1-46, de tip „bară 22x12m cu scară faţă” din cărămidă fără stâlpi de beton şi „turn 52x11m”, „turn 25x13m” din beton monolit (majoritatea acestor blocuri au suferit avarii în 1977, fost expertizate şi încadrate în clasa I şi II de risc) şi „bară 22x12m cu scară spate” (zidărie cărămidă cu stâlpi de beton, acestea sunt mai solide, niciunul din acestea nu a fost expertizat).

Spre sfârşitul anilor 1960 a început îndesirea cu blocuri de beton „bară lungă 27x10m”, bară confort 3 18x10m”, „cub 18x14m”, în cazul celor băgate în zona blocurilor 1-46, au fost nevoiţi să adauge o literă după număr. Faza a doua conţine şi blocurile 47-71 aflate în spatele frontului stradal de pe Cameliei cu 5 blocuri „turn 25x13m” şi 20 blocuri „cub 25x18m”, şi blocurile 101-150 către Spitalul Judeţean unde există un singur bloc cu literă după număr (109A), atât blocuri de cărămidă „bară 22x12m” şi „bară confort 3 18x10m” cât şi blocuri de beton „bară lungă 27x10m” şi „cub 18x14m”. Sunt şi 2 blocuri „cub 15×15”, model introdus după 1970.

Din fericire cartierul a supravietuiţ îndesirilor din anii 1980 şi astfel a rămas cel mai frumos cartier din Ploieşti, cu mari spaţii verzi datorită distanţei minime între faţadele blocurilor de 30 metri (25 m în cazul blocurilor construite spre sfârşitul anilor 1960).

Căminul 36A aflat într-o stare avansată de degradare a fost demolat în anii 2000 (ştie cineva câte camere avea?), este posibil să fi fost similar cu căminele 27A şi 27B renovate în 2007 şi oferite ca locuinţe sociale, geamurile identice mă duce cu gândul la căminele de nefamilişti cu camere de 3 x 4,5 metri, bucătării şi băi la comun. După renovare fiecare apartament are 2 geamuri (posibil unul pentru sufragerie iar cealaltă cameră a fost împărţită între bucătărie şi baie). Îmi poate da cineva detalii?

Cartierul Ploieşti-Vest I a fost început la sfărşitul anilor 1960, proiectul iniţial cuprindea blocuri numerotate de la 1 până la 100 şi presupun că era terminat în momentul cutremurului din 1977 fiindcă numerotarea blocurilor e continuă exceptând 34 şi 37.

După 1977 a început îndesirea cu blocurile A1-A14, B1-B15, C1-C2 în zona de nord-vest unde era propusă o scoală, blocurile I1-I5 şi M1-M17 lângă calea ferată (probabil zona era rezervată pentru protecţie fonică, posibil cu copaci ca la Nord). În Ghid Municipiul Ploieşti 1981 apar şi blocurile M1-M3 care nu au mai fost construite şi 6 blocuri numerotate A-F la Piaţa Aurora, 4 dintre ele au fost începute în 1989, 3 au fost preluate de ANL şi terminate în jurul anului 2000, al 4-lea a devenit clădire de birouri, iar celelalte 2 nu au fost începute.

Cartierul Ploieşti-Vest II a fost început după 1970, presupunere bazată pe faptul că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I. Pe proiectul din anii 1970 apar blocuri 101-172, strada Cosminele cu verdeaţă pe centru şi fără blocuri pe partea nordică. Este posibil ca datorită cutremului din 1977 care a oprit construcţia de blocuri monolit de 10 etaje, cartierul să fi fost reproiectat, s-au adăugat blocurile 173-181 pe partea nordică a străzii Cosminelor, iar blocurile 152 şi 153 au apărut în 1982 înprejmuind un parc care nu a mai fost amenajat, casele nedemolate.

Zona de sud-est cu blocul 163 s-a construit în 1988-1990 iar peste strada Cosminele s-au demolat case, urma să se construiască probabil blocul 182.

Cartierul 9 Mai a fost început în jurul anului 1980 într-o zonă de câmp cu doar câteva case pe strada Mărăşeşti. La momentul revoluţiei era aproape terminat, lipsind doar câteva blocuri de 7-8 etaje pe strada Libertăţii, spaţiu umplut recent de blocurile ANL începute în 2008 unele finalizate în 2010, altele în 2020. Conform Ghid Municipiul Ploieşti 1981 era propusă o şcoală şi o grădiniţă în centrul cartierului, teren ocupat în prezent de 16 blocuri ANL finalizate în 2002-2003.

Încă din harta din 1970 se vede că la intersecţia străzii Mărăşeşti cu Şoseaua Vestului era propusă o intersecţie în trifoi cu 4 foi, strada Mărăşeşti urmând să treacă pe deasupra şi probabil podul continua peste calea ferată. De asemenea în spaţiul ocupat în prezent de magazinul Billa era propusă construcţia unei gări CFR mari.

Cartierul Mărăşeşti-Eroilor a fost început în anii 1980 deoarece nu apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, dar s-a construit rapid. Blocurile au numere 4-18+literă. Blocurile 14A-F cu 7-8 etaje au fost terminate la scurt timp după revoluţie.

În Plan Urbanistic General apar blocuri care nu s-au mai construit în zonele blocurilor 13, 17 şi 18, şi o şcoală în zona de case dintre blocurile 13 şi 15, de asemenea apare o parcare la nord de de Stadionul Astra (construit în anii 1930), care nu s-a mai realizat din cauza revoluţiei. Presupunea mea este că numerele 1-3+literă au fost rezervate pentru blocurile care urmau să se construiască la nord de strada Mărăşeşti.

Cartierul Malu Roşu a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cutremurul din 1977 a sistat lucrările, blocurile de 10 etaje din beton monolit au fost şterse şi cartierul a fost reproiectat cu blocuri în aliniament stradal, ceea ce a întins construcţia pe 2 decade iar la momentul revoluţiei încă nu au fost terminate blocurile din zona estică, unde între Intrarea Porumbiţei şi Aleea Profesorilor era un parc în proiect.

Cartierul Enăchiţă Văcărescu a fost proiectat încă din anii 1970 sub numele Malu Roşu III cu blocuri bară paralele în stilul celor din Vest I şi II, a fost reproiectat ulterior cu blocuri în aliniament stradal iar constructia a fost început în jurul anului 1980, în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 apărând blocurile 101-116+literă sub numele Etapa I iar restul 117-141+literă ca perspectivă.

Cartierul era aproape terminat la momentul revoluţiei, lipsind câteva blocuri pe strada Enăchiţă Văcărescu, Cosmonauţilor, Zimbrului, etc şi cele din colţul sud-estic unde în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 se observă un complex comercial cu 4 blocuri turn. 25 blocuri, 30 scări. Estimez că 600 apartamente mai erau în proiect. În centrul cartierului nu s-au construit blocuri fiindcă proiectul includea un parc, dar au rămas case nedemolate.

Cartierul Peneş Curcanul apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 ca parte din cartierul Enăchiţă Văcarescu, cu blocuri numerotate 146-159 + literă, deoarece blocurile 142-145 + literă apar pe strada Podul înalt, care azi sunt parte din cartier Cantacuzino. Proiectul a fost modificat iar cartierul din prezent a fost construit doar jumătatea vestică, cu blocurile 150-156 + literă, lipsind doar blocul 150I. Se presupune că blocurile 142-149 urmau să se construiască în jumătatea estică, unde strada Torcători urma să fie lărgită la 4 benzi şi aliniată cu Podul Înalt.

Cartierul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost început la sfârşitul anilor 1980 şi cuprinde blocurile 1, 2, 3, 4, 10 + literă. Demolările selective şi blocurile 10C-10D retrase de la stradă arată intenţia de realiniere a străzii Cantacuzino cu Vasile Lupu. Presupun că blocurile 5, 6, 7, 8, 9 urmau să fie construite între Elena Doamna şi Cantacuzino / Vasile Lupu, ceea ce ar însemna că revoluţia a prins cartierul construit în proporţie de 30%. Ar fi interesant să găsim proiectul cartierului.

Cartierul Republicii Vest I a fost început la mijlocul anilor 1970 ca o completare a părţii estice care fusese sistematizată din anii 1960, cu blocurile 1, 2, 3, 4, 6 + literă retrase de la stradă. proiectul includea 3 blocuri de 16 etaje. După 1977 s-au construit blocurile 5 şi 8-24 + literă în buza trotuarului, numerotarea e un haos total, blocurile 12E, 13D, 13E, 17B fiind construite pe partea vestică când restul blocurilor 12, 13, 17 sunt pe partea estică.

Cartierul Republicii Vest II reprezintă prelungirea la sud de Piaţa Mihai Viteazu construită după 1980, cu blocuri numerotate 26-33 + literă. Interesant e că blocurile 33 sunt A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, N, S, T, U, literele lipsă par a fi rezervate pentru o blocurile care puteau fi construite în cazul demolării cvartalului Pistol construit în 1958.

Cartierul Gheorghe Doja continuă numerotarea din Republicii, având blocurile 34-37+literă dar şi 45E-F pe care revoluţia l-a prins în construcţie, vizavi casele au fost demolate însă blocul nu a mai fost început, teren ocupat azi de Banca Comercială şi Petrom. Rămâne un mister unde erau planificate blocurile 38-44?

Cartierul Poştei-Bucov conţine blocurile A1-A2, B1-B4, C1-C2, construite la mijlocul anilor 1970. În proiectul din anii 1970 apar mai multe blocuri, probabil acestea nu au apucat să fie construite până la cutremur când construcţia de blocuri monolit a fost interzisă.

Cartierul Mihai Bravu a fost proiectat încă din anii 1970 sub forma unui cartier la nord de strada Mihai Bravu până la Dâmbu, cu blocuri bară cu 4 şi 10 etaje, asemănător cu Vest II şi Malu Roşu. Din proiectul iniţial s-au construit doar un grup de blocuri pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor, inclusiv un bloc de 10 etaje finalizat în 1978, construcţie de tip monolit care a fost interzisă după cutremur.

Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 arată doar grupul de blocuri construite pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor, care în mod misterios au numere destul de mari 2, 6-7, 13, 16-19, 46-59 + literă, cartierul a fost reproiectat în anii 1980 cu blocuri în aliniament stradal care au umplut numerele lipsă de la 1 la 60 + literă, lipsind 8, 11, 14-15, 20, 27, 42-44. Se văd multe blocuri cu pereţi netencuiţi care arată că urma să se alipească de noi blocuri, lipsesc blocuri de colţ care urmau să închidă frontul a 2 străzi, o zonă virană a rămas pe Grădinari, ocupată de Lidl. Aleea Chimiei e compusă din 2 segmente fără legătură, presupun că urmau să fie demolate casele de pe strada Matei Basarab şi construirea altor blocuri.

Mihai Bravu e singurul cartier din Ploieşti care nu are o şcoală. Ar fi interesant de găsit proiectul cartierului în forma din anii 1980, să vedem unde urmau să fie amplasate şcolile şi ce planuri mai erau pentru strada Matei Basarab.

Cartierul Bulevardul Bucureşti a fost început în 1977. Anterior, peste calea ferată era un pod sub formă de U construit la la sfârşitul secolului 19, cu rampe abrupte care erau un pericol pentru traficul auto al secolului 20. După pod, traficul continua pe strada Industriei, numită Democraţiei. Planuri unui nou pasaj existau încă din anii 1930, în 1942 se plănuia mutarea gării bombardate către vest şi realizarea pasajului, însă în 1945 s-a decis reconstrucţia gării pe acelaşi amplasament, amânând construcţia pasajului.

Podul actual a fost inaugurat în 1961, continuând cu Bulevardul Bucureşti. Podul vechi fiind demolat în 1965, la fel şi podul metalic pietonal aflat mai spre gară. Liceul 1 Mai s-a construit în 1969 iar Universitatea Petrol şi Gaze în anii ’70.

Pod Gara de Sud

Cei care tranzitau Bulevardul Bucureşti aveau o privelişte urâtă în fundul curţilor de pe Industriei şi Bărcăneşti, motiv pentru care în 1977 a început constructia cartierului Bulevardul Bucureşti. În Ghid Municipiul Ploieşti apar blocurile 1-13 cu linie continuă şi blocurile 14-17 cu linie punctată, presupun că ele au fost proiectate ulterior şi construite în 1983-1985, totuşi blocurile 7 a fost construite în 1984.

Acesta au fost cele 20 cartiere oficiale de blocuri, la care se adaugă blocurile izolate în cartiere de case, 11 în zona Cantacuzino – Vlad Ţepes, 3 pe Buna Vestire, 2 pe Romană, si lista continuă. Plus blocurile din zonele industriale, majoritatea cămine de nefamilişti cu băi la comun şi garsoniere: Teleajen, Crâng, UZUC (Frăţiei) şi Alexandru Lăpuşneanu.

Concluzia: regimul comunist a finalizat sistematizarea axei nord-sud. Studiind ritmul construcţiilor din 1985-1989 dar şi alte oraşe, presupun că dacă mai rezistam austerităţii comuniste încă 5 ani, oraşul era azi mult mai frumos şi traficul auto era fluid şi pe directia est-vest, Gheorghe Grigore Cantacuzino era conectată cu Vasile Lupu către Piaţa Eroilor, străzile Mărăşeşti şi Mihai Bravu până în centru, cea dea 2-a axă nord-sud pe linia tramvaiului 101 era lărgită la 4 benzi, la fel si Gheorghe Doja până la ieşirea spre Bucov, şi inelul 2 (străzile Eroilor, Podul Înalt, Nicolae Titulescu).


Istoria altor blocuri din Prahova

În Sinaia construcţia blocurilor a început la sfârşitul anilor 1950 cu blocuri de 2-3 etaje identice cu cele construite în 1959 în cvartalul Milcov din Ploieşti. Sinaia este unul din cele mai mici oraşe care include blocuri turn, mai exact 2 blocuri monolit de 10 etaje pe Aleea Iancului (lângă cazino).

Comuna Bucov include un bloc şi un cămin pe drumul naţional, dar şi colonia 1 Mai din anii 1950 şi colonia Pleaşa din anii 1980 cu 1 cămin plus 8 blocuri cu 13 scări şi 188 apartamente. În ce scop au fost construite în mijlocul câmpului rămâne un mister, ele sunt unele din cele mai ieftine apartamente din România, similar cu Valea Jiului, când apare un 2 camere pe OLX costă sub 5000 EURO.

Oraşul Plopeni mi-a atras atenţia, fiind planificat de la 0 începând cu 1939. Citiţi mai multe pe pagina Plopeni.

Comuna Floreşti seamănă cu Plopeni dar la scară mai mică, 9 blocuri cu 1-2 etaje şi 11 case s-au construit probabil în anii 1950, 12 blocuri în anii 1970, iar în 1980 s-au făcut demolări în zona centrală unde au apărut 7 blocuri de 2-3 etaje. Interesant e că pe harta din 1970 arată un număr mai mare de blocuri la nord, 5 cămine de nefamilişti din care s-au construit doar 2.

Comuna Filipeştii de Pădure are 1 bloc din anii 1960 şi alte 23 blocuri din 1970-1990. Însă atenţia mi-a fost atrasă de satul Minieri, datorită construcţiilor ordonate în câmp fără vreo mină sau altă industrie în zonă (cică mina era la vreo 6 km spre vest). Locuitorii trăiesc în sărăcie, blocurile sunt într-o stare avansată de degradare şi foarte puţine maşini se văd pe Google Streetview.

Din satelit, cele 89 case duplex şi 16 case simple, plus strada în formă de U care se înfundă îmi dă impresia că a fost proiectat un cartier simetric a cărui construcţie a fost întreruptă brusc, posibil din cauza războiului sau sosirii guvernului comunist, rămânând neterminat asimetric. Cele 16 blocuri cu 1 etaj şi camere înalte în care estimez că sunt 144 apartamente, plus un cămin cu 40 camere, sunt şi ele aranjate simetric, îmi dă impresia de coloniile muncitoresti din anii 1950 deşi s-ar putea să mă înşel şi să fie mai vechi. Apoi cele 4 blocuri cu 2 etaje şi 18 apartamente fiecare, sunt construite după introducerea în 1959 a standardului de 2,5 metri înălţimea tavanului, în anii 1960 s-a mai consruit un bloc cu 3 etaje şi 32 apartamente. Aştept confirmare şi alte informaţii.

Etichete:

17 comentarii la „Harta Ploieşti cu blocuri”

  1. Bună seara, Teoalida! Apreciez inițiativa dumneavoastră și munca susținută pe care ați efectuat-o. Felicitări! O să încerc să promovez site-ul dumneavoastră pe diverse grupuri de Facebook, doar dacă sunteți de acord.

    1. Decât să pui tu un simplu link fără explicaţii, prefer să dai share la unul din posturile mele explicate:
      https://www.facebook.com/groups/339407486108306/posts/3882647351784284
      https://www.facebook.com/groups/totuldespreploiesti/posts/2258412744291830/

      DAR să-mi dai mesaj pe chat înainte să promovezi pe grupuri ca să pun pagina Harta Ploieşti să apară prima, şi să te asiguri că sunt acasă (sunt 6 zile din 7) ca să răspund celor care îmi vor da mesaje.

      Vreau şi eu să promovez săptămâna viitoare harta la Iaşi şi să nu ne suprapunem…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *