Cutremurul şi blocurile cu bulină

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă cam de 20% între preţurile apartamentelor dinainte de 1977 şi cele de după 1977. Observ diverse persoane care întreabă în ce cartiere din oraş se găsesc blocuri construite după 1977. Populaţia României crede că toate blocurile dinainte de 1977 sunt nesigure iar cele de după 1977 sunt sigure. GREŞIT! Am văzut blocuri care au trecut cutremurul din 1977 fără nici o crăpătură, şi blocuri construite după 1977 care s-au crăpat la cutremurele din 1986 şi 1990.

Daţi share pentru a ajuta lumea cu informaţii CORECTE!

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a permis construirea de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglemtări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice. (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bowindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Din perioada interbelică până în 1963 majoritatea blocurilor cu maxim 4 etaje se făceau doar din cărămidă fără stâlpi de beton iar la blocurile înalte se puneau stâlpi de beton subdimensionaţi, fără a fi proiectate să reziste la cutremurele Vrâncene. Multe din blocurile comuniste din 1950-1963, în special cele din 1960-1963 făcute din economie cu pereţi interiori de 10 cm grosime, au suferit avarii în 1977, ele fiind expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic.

Normele seismice s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje. Norme inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Din 1963 toate blocurile se fac cu elemente de beton. Blocurile construite în 1963-1977 şi 1977-1990 au fost proiectate să reziste la cutremure de până la 8 grade, însă la cutremulul din 1977 s-a observat că normele nu au funcţionat corect în cazul unor blocuri turn. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate şi au primit bulină.

După 1980 majoritatea blocurilor înalte s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate, unele din aceste blocuri au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990. Blocurile de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături îmbinările pereţilor. Dar asta NU înseamnă că se vor prăbuşi, e normal ca betonul să se crape în timp ce blocul rămâne în picioare datorită armăturii. Dar în anii 1980 se construia în grabă şi este posibil ca la unele blocuri panourile prefabricate nu au fost sudate corespunzător.

Blocurile construite în boom-ul imobiliar de după 2000 în teorie trebuiau proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum îl duce capul iar primăriile dau autorizaţii de construcţie fără să verifice dacă respectă legea. Unii dezvoltatori imobiliari, în goana după profit, au construit mai multe etaje faţă de câte fuseseră proiectate iniţial, unele blocuri au de defecte de construcţie (betonul nu a fost turnat corect şi a lăsat expusă armătura), punând comportamentul la cutremur sub semnul îndoielii. Exemplu: Asmita Gardens – probleme grave la structura de rezistenta (cel mai înalt complex rezidenţial din România).

Urmează o altă întrebare: câte dintre blocurile care au fost proiectate să reziste la cutremure de 8 grade, vor mai rezista? Nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale după 1990 au dus în unele cazuri la demolarea unor pereţi de rezistenţă şi există riscul ca unele blocuri construite după 1977 să se prăbuşească ca cele 2 blocuri din anii ’60 prăbuşite în 1977. Din păcate la expertiza care stabileşte clasa de risc seismic nu se inspectează interiorul fiecărui apartament.

Părerea mea că un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977 va produce 5.000 – 10.000 morţi, datorită degradării clădirilor, plus că seara e plin centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor cu bulină. Se vor prăbuşi blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu este aşa important, totul depinde de cum a fost întreţinut blocul şi de NOROC.

Care vor fi oare efectele cutremului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face investiţiile în terenuri pentru case mai profitabile.

Efectele cutremurelor

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton, alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nu se ştie nici cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans prăbuşindu-se către stradă, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri, unele avariate de cutremulul din 1940. 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite, stâlpii îmbrăcaţi într-un nou strat de beton, etc, pentru a le aduce la starea dinainte de cutremur, însă nu consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Un articol despre blocurile prăbuşite sau avariate https://dokumen.tips/documents/rile-din-1940-si-1977.html

Poze la 1 luna dupa cutremur https://www.facebook.com/pg/muzeulcineastuluiamator/photos/?tab=album&album_id=1911665608888540&__tn__=H-R

Din clădirile comuniste, 3 s-au prăbuşit pentru că aveau “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat din materiale, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel iniţial.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite până în 1963 le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi  republikanews.ro.

Palatul Culturii Ploiesti la cutremurul din 1977 Pasajul Cooperativa Ploiesti avariat la cutremurul din 1977 Bloc din Ploiesti avariat la cutremurul din 1977

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor se construiau de ţărani cu materiale de proastă calitate găsite la faţa locului, fără arhitecţi şi ingineri.

Lista blocurilor cu bulină

Diverse oraşe: http://www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738

Bucureşti: http://amccrs.pmb.ro/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf

Ploieşti:  http://www.ploiesti.ro/blocuri%20expertizate3.pdf
https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: http://primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Numarul de cladiri cu risc seismic

Apartamentele din blocurile cu bulină au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nu poţi obţine credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile cu bulină. Cumpărăturii trebuie să vină cu banii jos şi astfel numărul de clienţi este redus, vânzătorii fiind nevoiţi să scadă din preţ în funcţie de cât de mult se grăbesc să vândă.

În mod normal, expertizele se fac doar la blocurile unde au fost semnalate avarii în 1977.

Primăriile unor oraşe au publicat pe internet lista blocurilor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic, dar restul clădirilor “fără bulină” nu ai de unde să ştii dacă au fost expertizate şi declarate sigure, sau nu au fost niciodată expertizate, caz în care rişti să cumperi un apartament cu 60.000 euro iar anul viitor blocul este expertizat, primeşte bulină iar apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu-l cumpără nimeni până nu-l laşi la 40.000 euro.

Ca să nu vă faceţi griji, sfaturile mele ar fi în ordinea asta:
(pentru cei din Bucureşti, Prahova, Buzău, Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Iaşi)
În alte judeţe cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar şansele să fie clădiri prăbuşite sunt mici.

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, un număr mic dintre aceste blocuri sunt totuşi sigure).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1977 din beton monolit şi 8-10 etaje. Sunt sigure cele din beton cu 4 etaje şi cele din cărămidă şi prefabricate indiferent de numărul de etaje.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca magazinele care se vor schimba în viitor să facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Unele blocuri se prăbuşesc FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Nu am găsit nici o poză cu blocul din Uricani prăbuşit, dar era din acelaşi model cu acesta (observaţi starea de degradare).

În Rusia un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod, de data asta cineva l-a surprins pe video.

În seara zilei de 19 Iunie 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Nu au fost victime deoarece blocul fusese evacuat, fisuri apăruseră cu 3-4 zile înainte, însă nu am înţeles cu cât timp înainte de prăbuşire a fost evacuat. Se ştie că blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate să reziste la cutremure, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor din România construite până la introducerea normelor seismice din 1963, lucru care l-a făcut vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente, dar la ştirile PRO TV a zis că blocul ar fi avut 26 ani vechime, ceea ce ar însemna că ar fi fost construit în 1993. Să fie adevărat? Asta ar fi altă posibilă explicaţie, În anii de haos după comunism se lucra neglijent, dar chiar se construiau în Moldova blocuri din cărămidă după 1990?

Momentul prăbuşirii: https://www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: https://www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: https://www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: https://www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

1 ping

  1. […] Cutremurul şi blocurile cu bulină […]

Leave a Reply

Your email address will not be published.