Cutremurul şi blocurile cu bulină

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă cam de 20% între preţurile apartamentelor dinainte de 1977 şi cele de după 1977. Observ diverse persoane care întreabă în ce cartiere din oraş se găsesc blocuri construite după 1977. Populaţia României crede că toate blocurile dinainte de 1977 sunt nesigure iar cele de după 1977 sunt sigure. GREŞIT! Am văzut blocuri care au trecut cutremurul din 1977 fără nici o crăpătură, şi blocuri construite după 1977 care s-au crăpat la cutremurele din 1986 şi 1990.

Din perioada interbelică până în 1963 majoritatea blocurilor cu maxim 4 etaje se făceau doar din cărămidă fără stâlpi de beton iar la blocurile înalte se puneau stâlpi de beton între pereţii de cărămidă dar fără a fi proiectate să reziste la un anumit cutremur. Faptul că blocurile comuniste din 1950-1963 au rezistat în 1977 a fost un noroc. Majoritatea acestor blocuri au fost expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic.

Normele seismice s-au introdus prima dată în 1963, inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Din 1963 toate blocurile se fac cu elemente de beton. Blocurile construite în 1963-1977 şi 1977-1990 au fost proiectate să reziste la cutremure de până la 8 grade, însă s-a observat că normele nu au funcţionat corect în cazul unor blocuri turn. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate şi au primit bulină.

După 1980 majoritatea blocurilor înalte s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate, unele din aceste blocuri au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990.

Blocurile construite în boom-ul imobiliar de după 2000 în teorie trebuiau proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum îl duce capul iar primăriile dau autorizaţii de construcţie fără să verifice dacă respectă legea. Unii dezvoltatori imobiliari, în goana după profit, au construit mai multe etaje faţă de câte fuseseră proiectate iniţial, sau defecte de construcţie betonul nu a fost turnat corect şi a lăsat expusă structura, punând comportamentul la cutremur sub semnul îndoielii. Exemplu: Asmita Gardens – probleme grave la structura de rezistenta.

Efectele următorului cutremur depind de magnitudinea şi adâncimea care la care se va produce. Cutremurul din 1977, deşi mai mic (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri, majoritatea dinainte de 1940, blocuri moderniste Art Deco cu stâlpi din beton armat şi zidărie de cărămidă, datorită formelor neregulate pentru a umple terenul pe care fusereră construite, lipsa continuităţii între pereţi şi etajele superioare retrase, structura nu a putut susţine forţele laterale ale cutremurului.

Din clădirile comuniste, doar 3 s-au prăbuşit, pentru că aveau “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat din materiale. S-a mai prăbuşit şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel iniţial.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

Urmează o altă întrebare: câte dintre blocurile care au fost proiectate să reziste la cutremure de 8 grade, vor mai rezista? În anii 1980 furturile din materialele de construcţii erau la modă, plus nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale după 1990 a dus în unele cazuri la demolarea unor pereţi de rezistenţă şi există riscul ca blocuri construite după 1977 să se prăbuşească ca cele 2 de mai sus. Din păcate la expertiza care stabileste clasa de risc seismic nu se inspectează interiorul fiecărui apartament.

Părerea mea că un cutremur de peste 7 grade va distruge blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu este aşa important, totul depinde de cum a fost întreţinut şi de NOROC. Care vor fi oare efectele cutremului următor asupra preţurilor imobiliare?

Lista blocurilor cu bulină

Diverse oraşe: http://www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738

Bucureşti: http://amccrs.pmb.ro/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf

Ploieşti: https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: http://primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Numarul de cladiri cu risc seismic

Apartamentele din blocurile cu bulină au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nu poţi obţine credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile cu bulină. Cumpărăturii trebuie să vină cu banii jos şi astfel numărul de clienţi este redus, vânzătorii fiind nevoiţi să scadă din preţ în funcţie de cât de mult se grăbesc să vândă.

Primăriile unor oraşe au publicat pe internet lista blocurilor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic, dar restul clădirilor “fără bulină” nu ai de unde să ştii dacă au fost expertizate şi declarate sigure, sau nu au fost niciodată expertizate, caz în care rişti să cumperi un apartament cu 60.000 euro iar anul viitor blocul este expertizat, primeşte bulină iar apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu-l cumpără nimeni până nu-l laşi la 40.000 euro.

Ca să nu vă faceţi griji, sfaturile mele ar fi în ordinea asta:
(Pentru cei din Bucureşti, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Iaşi, în alte judeţe cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar şansele să fie clădiri prăbuşite sunt mici)

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963.
2. Evitaţi blocurile din 1963-1977 din beton monolit şi 8-10 etaje, cele din cărămidă şi prefabricate, şi cele din beton cu 4 etaje sunt OK.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter. Lipsa continuităţii între sol şi etaje le face puţin mai vulnerabile, plus că magazinele se schimbă des iar unii fac renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Unele blocuri se prăbuşesc FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Nu am găsit nici o poză cu blocul din Uricani prăbuşit, dar era din acelaşi model cu acesta (observaţi starea de degradare).

În Rusia un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod, de data asta cineva l-a surprins pe video.

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Leave a Reply

Your email address will not be published.