Riscul seismic: cât de sigure sunt blocurile la cutremur?

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă între preţurile apartamentelor <1977 şi >1977, diferenţă până la 20% în Bucureşti şi alte oraşe din Muntenia şi Moldova. Observ persoane care întreabă în ce cartiere găsesc blocuri după 1977 (pentru aceştia am făcut hărţi cu anul aproximativ al construcţiei blocurilor – vedeţi prima pagină). Unii cred că toate blocurile de până în 1977 vor pica iar toate blocurile de după 1977 sunt sigure. GREŞIT!

La un cutremur de 7 grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului. A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol.

Articol publicat pe 1 Martie 2019, modificat şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.

Capitole: lista blocurilor cu riscistoria normelor seismiceefectele cutremurelorblocuri prăbuşite fără cutremurcum să găsiţi un bloc sigur – ce trebuie să faci


Ce înseamnă clasele de risc seismic sau categoriile de urgenţă

În 1992 autorităţile făceau promisiuni fanteziste de consolidare a blocurilor în regim de urgentă: U1, U2, U3 conform normativului P100-92.

Categoriile de urgentă NU se stabileau (doar) în funcţie de rezistenţa la cutremur, ci şi importanţa imobilului, poziţia în oraş, numărul de oameni afectaţi, existenţa spaţiilor publice la parter, etc, iar unii dădeau „atenţii” experţilor pentru a le califica blocul în categoria U1 care asigura (teoretic) consolidarea gratuită în următorii 2 ani. U2 în maximum 5 ani iar U3 în maximum 10 ani.

Peste 1700 imobile au fost expertizate superficial şi încadrate în 3 categorii de urgenţă sau neîncadrate (sigure), din 1992 până în 1996 când s-a renunţat la promisiunea consolidărilor (sursa: acru.ro).

Conform ordonanţei 20/1994 orice clădire expertizată se încadrează în una dintre urmăoarele patru clase de risc:
Clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
Clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă;
Clasa Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;
Clasa Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.

Pe scurt: NU există imobile fără risc seismic, ci doar imobile expertizate şi încadrate într-una din cele 4 clase de risc seismic, plus imobile la care nu se cunoaşte riscul seismic fiindcă nu au fost expertizate. Sigure sunt doar blocurile expertizate şi încadrate în clasa risc seismic IV.

Buline roşii s-au montat pe perete DOAR imobilelor Rs I, dar majoritatea au fost demontate fiindcă speriau cumpărătorii, azi unii vânzători susţin că e „fără risc”. Statul asigură costurile consolidării imobilelor Rs I, urmând ca proprietarii să achite în rate 30 (?) ani. Imobilele Rs II pot fi consolidate pe cheltuiala proprietarilor. Imobilele Rs III şi IV nu necesită consolidare. Există mituri că U1=Rs1, U2=Rs2, U3=Rs3, sau că toate 3 urgenţele echivalează cu Rs1. Comparaţie directă NU e posibilă fiindcă normativele de expertiză sunt diferite.

Un amănunt misterios: unele blocuri încadrate conform ordonanţei 20/1994 au fost expertizate în 1993 iar altele expertizate în 1995 au rămas doar în categorii de urgenţă. Are cineva explicaţii?

Municipiul Bucureşti are conform https://amccrs-pmb.ro/amr/file2.pdf la actualizarea din 15 noiembrie 2020:

358 imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic;
368 imobile expertizate şi încadrate în clasa II de risc seismic;
116 imobile expertizate şi încadrate în clasa III de risc seismic;
10 imobile expertizate şi încadrate în clasa IV de risc seismic;
97 imobile expertizate şi consolidate;
1551 imobile expertizate şi încadrate în categorii de urgenţă, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
145 imobile expertizate şi neîncadrate în categorii de urgenţă sau în clase de risc seismic corespunzătoare;
+ zeci de mii de imobile neexpertizate.

Am recolorat harta blocurilor conform claselor de risc seismic al imobilelor expertizate (gri = neexpertizat, alb = blocuri noi), vedeţi cât de puţine blocuri au fost expertizate. Vedeţi harta originală colorată pe anul construcţiei.

Am găsit la Garanta Asigurări o listă cu imobile cu risc din toaţă ţara: www.garanta.ro/wp-content/uploads/2012_08_03_lista_imobilelor_expertizate_RO_afisat_SITE.pdf (fişierul a fost şters în ianuarie 2020) l-am reupload-at pe site-ul meu lista-imobilelor-expertizate-aug-2012.pdf

Diverse oraşe: www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738

Bucureşti: amccrs-pmb.ro/files/download/assets/Lista_imobilelor_expertizate.pdf (2018)

Ploieşti: www.ploiesti.ro/blocuri risc.pdf
www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Expertiza seismică include evaluarea rezistenţei betonului prin preluarea de monste din pereţi sau metode neinvazive (ultrasunete) şi evaluarea crăpăturilor şi dislocărilor dintre pereţi cauzate de cutremurele anterioare, etc. Se dă un punctaj între 1 şi 100 pe baza căruia se încadrează într-una din cele 4 clase de risc. Observ că nu se ţine cont de pereţii sparţi în renovari ilegale.

Nu am înţeles pe ce criterii au fost alese imobilele care să fie expertizate, probabil au ales blocuri avariate la cutremurele în 1977 şi 1986, restul probabil nu au suferit avarii la niciun cutremur şi/sau nu a cerut nimeni expertizarea lor. După anul 2000 foarte puţine blocuri au fost expertizate deoarece proprietarii evită să ceară expertize de frică să nu le scadă valoarea apartamentelor.

Uitaţi-vă în Colentina, Drumul Taberei şi Pantelimon sunt zeci de blocuri expertizate şi încadrate în clase Rs I/II sau U1/2/3 iar alături blocuri identice neexpertizate, ale căror proprietari pun anunţuri atractive „vând garsonieră în bloc fără risc seismic„. Dacă câteva blocuri identice au fost încadrate în aceste clase de risc, e de aşteptat ca toate blocurile construite pe acelaşi proiect să ajungă în aceeaşi clasă de risc DACĂ ar fi expertizate.

Am observat 2 blocuri identice pe Şoseaua Mihai Bravu, D16 (U1) şi D17 (Rs2) şi nu e un caz singular (oare D16 a avut defecte de construcţie şi a fost avariat mai tare, SAU D17 a fost avariat mai tare şi a primit Rs2 în timp ce D16 a rămas neexpertizat conform noilor norme?).

Apartamentele din blocurile Rs1/2 au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de restul din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că băncile nu acordă credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile încadrate la Rs1 şi Rs2 (unele nici celor U1). Ele pot fi cumpărate doar cu „banii jos” lucru dificil pentru familiile tinere, de aceea vânzătorii scad preţul în funcţie de cât de mult se grăbesc să vând. De obicei sunt cumpărate oameni de afaceri (care nu sunt numeroşi) şi locuite de chiriaşi (chiar eu am cumpărat o garsonieră într-un bloc Rs1 la jumătate de preţ comparat cu blocurile vecine în scopul de a o închiria).

Există mereu riscul să cumperi un apartament construit după 1977 sau chiar după 2000, evaluat la 60.000 euro, şi dacă mâine vine „cutremurul ăla mare” şi avariază blocul, este expertizat şi încadrat la Rs1 sau Rs2, apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu îl cumpără nimeni până nu îl laşi la 40.000 euro.

Legea 282/2015 interzice activităţi precum săli de spectacole în clădirile Rs1, ceea ce adus la închiderea multor obiective, inclusiv Cinematograful Patria şi Teatrul Nottara. În 2016 blocul Nottara a fost reîncadrat în clasa Rs2 cu acordul proprietarilor, pentru ca teatrul să îşi poată relua activitatea. Ne pune pe gânduri dacă clasele se stabilesc conform riscului de prăbuşire sau conform interesului locatarilor?


Istoria normelor seismice

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a dat startul construcţiei de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglementări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bovindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Normele seismice s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje, inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1978-1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu şi Cod proiectare seismica.pdf – pagina 62).

Blocurile comuniste din anii 1950 se construiau solid, cu pereţi de cărămidă plină de 30-40 cm grosime, stâlpi de beton doar la blocurile de peste 5 etaje.

După 1958 pentru reducerea costurilor şi mărirea producţiei, majoritatea blocurilor s-au făcut cu stâlpi din beton subdimensionaţi, pereţi principali de 20 cm si interiori de 10 cm, din cărămidă cu goluri, acestea au suferit cele mai mari avarii, cel puţin în Ploieşti toate blocurile din 1958-1963 cu 7-9 etaje plus unele blocuri cu 3-4 etaje au fost expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic. În Bucureşti s-au construit mult mai multe blocuri turn însă doar o mică parte au fost expertizate.

Din 1963 toate blocurile se fac din cărămidă cu stâlpi de beton cu rezistentă mărită, din beton monolit sau prefabricate de beton. Blocurile pe cadre (stâlpi şi grinzi de beton şi pereţi de BCA) au apărut în anii ’70.

La cutremurul din 1977 s-a observat că normele din 1963 au protejat blocurile cu maxim 4 etaje de avarii, dar nu şi unele blocuri turn, în special celor cu parter flexibil (magazine), unde au apărut numeroase crăpături în stâlpi, căptuşiţi după cutremur. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1964-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Majoritatea blocurilor de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături la îmbinările pereţilor, lucru normal care nu reprezintă pericol, armătura ţine blocul în picioare. Blocurile în care s-au sesizat avarii au fost expertizate şi încadrate în clasele II şi III de risc seismic.

Normele de proiectare au fost îmbunătăţite în 1978 şi 1981, dar calitatea execuţiei s-a degradat către sfârşitul anilor 1980 datorită stării de austeritate. Renovarea apartamentelor a scos la iveală bucăţi de lemn, ziare şi nisip unde trebuia turnat beton, panouri prefabricate sudate necorespunzător, constructorii furau materiale, etc. Cel puţin în Bucureşti unele blocuri înalte construite după 1977 au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990, au fost expertizate şi încadrate în clasa III de risc seismic.

În concluzie: până în 1963 blocurile NU au fost proiectate să reziste la cutremure ci doar la gravitaţie, doar norocul a făcut ca majoritatea să reziste. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la forţele pe care le-ar genera un cutremur de până la 8 grade. Dar câte din ele vor mai rezista? Se zvoneşte că blocurile comuniste au garanţie de 50 ani, însă pot rezista şi sute de ani dacă ar fi întreţinute corespunzător, ceea ce nu se întâmplă în România, mai ales după 1990 mulţi pereţi au fost sparţi de nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale. În teorie pot fi sparţi doar pereţii de 5 cm care îmbracă ţevile din baie şi bucătărie, sau cei de la debaralele care nu sunt pe linia stâlpilor. Pereţii de 7-10 cm care despart camerele nu susţin greutatea blocului dar fiind între stâlpi, au şi ei un rol în a prelua forţele laterale la cutremur. PRO TV a arătat cazuri în care au spart chiar pereţi de rezistenţă.

Exemplu: în Santander, Spania au apărut crăpături în faţada unui bloc P+5 în timpul renovărilor la barul de la parter, iar pe 19 iulie 2017 blocul s-a prăbuşit la 9 ore după evacuarea locatarilor (ştire + video).

În România nu au fost deocamdată prăbuşiri în timpul renovărilor, dar la următorul cutremur de peste 7 grade unele blocuri (chiar şi construite după 1977) se pot prăbuşi din cauza structurii slăbite de renovările haotice (ca Lizeanu prăbuşit în 1977 din cauza agenţiei loto de la parter care a spart un stâlp de rezistenţă ca să facă loc unei maşini).

Aţi crede că niciun bloc comunist nu mai e sigur ci doar cele noi. GREŞIT din nou. Conform legilor de după 2000 (unde pot găsi legea exactă?) în teorie blocurile trebuie proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum vrea, pentru a îşi maximiza profitul.

PRO TV a difuzat în 2010 seria de reportaje „Există viaţă după cutremur” arătând cum statul girează abaterile de la lege. Unii dezvoltatori imobiliari, după ce au obţinut dubios autorizaţii de construcţie pentru proiecte care deja încălcau legea, au modificat proiectul, adăugând mai multe etaje, transformând parcarea în apartamente la demisol, după care calitatea execuţiei a fost dezastruoasă (betonul nu a fost turnat omogen, armătura neînvelită, etc). Până şi Asmita Gardens (cel mai înalt complex rezidenţial din România) are probleme grave la structura de rezistenta.

Turcia este lovită de cutremure de peste 7 grade la aproximativ 10 ani: 1976 (7.5 Ms, 4000 morţi), 1999 (7.6 Mw, 17127 morţi), 2011 (7.2 Mw, 406 morţi), 2020 (7.0 Mw, 116 morţi), suficiente cât să facă legi de construcţii solide, şi totuşi la fiecare cutremur se prăbuşesc câteva blocuri destul de noi, datorită legilor încălcate şi defectelor de construcţie (rămâne de aflat adresa blocurilor prăbuşite şi anul construcţiei).

Unii proprietari din blocurile interbelice susţin că dacă blocul lor a rezistat 2 cutremure din 1940 şi 1977, a făcut muşchi şi va rezista pe vecie. GREŞIT din nou. Cutremurele nu antrenează blocurile, din contră, fiecare cutremur slăbeşte rezistenţa blocurilor şi dacă au suferit avarii trebuie să fie consolidate pentru a preveni prăbuşirea la următorul cutremur (sursa: dor.ro), dar în acelaşi timp casele boiereşti de înălţime redusă, construite solid cu mult peste normele de la vremea respectivă, care au trecut toate cutremurele fără nici o avarie, au şanse să rămână în picioare la încă un cutremur mare suferind cel mult avarii, în timp ce unele din blocurile construite după 1977, acelea care au suferit avarii la cutremurul mediu din 1986, vă puteţi imagina că un cutremur mare ca în 1977 le va avaria serios sau chiar prăbuşi.


Efectele cutremurelor

Magnitudinea cutremurelor se măsoară pe scara Richter la epicentru, intensitatea se măsoară pe scara Mercalli şi depinde de locaţia unde te afli. Avarii apar în arealul cu intensitate VII+ (portocaliu în poza de mai jos).

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton (P+12+M, 47 metri), alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează că au fost 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans, stâlpii din faţă s-au fracturat şi blocul prăbuşindu-se către bulevard, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremurulul din 1940. Oficial au fost 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceauşescu pentru a ascunde avariile şi a le aduce la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Cel mai puternic cutremur pe teritoriul României a avut loc la 26 octombrie 1802, magnitudine estimată 7.9 – 8.2.

Cutremure se produc şi în regiunea Banat, cel mai puternice fiind pe 12 iulie 1991 (5,7 grade) şi 2 decembrie 1991 (5,6 grade) dar fiind cutremure de suprafaţă (<10 km) intensitatea VII a fost resimţită doar pe rază de câteva zeci de km.

AICI găsiţi o hartă care indică blocurile avariate la fiecare cutremur. Observaţi că majoritatea erau în zona Calea Victoriei – Bulevardele Nicolae Bălcescu şi Magheru – Piaţa Rosetti şi aveau peste 8 etaje.

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Din cele 33 clădiri prăbuşite în Bucureşti, 3 erau construite în perioada comunistă cu „defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat ciment, blocul fiind construit mai mult din nisip, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel original.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite conform normelor <1963 (cărămidă fără stâlpi de beton) le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi republikanews.ro.

Palatul Culturii Ploiesti la cutremurul din 1977 Pasajul Cooperativa Ploiesti avariat la cutremurul din 1977 Bloc din Ploiesti avariat la cutremurul din 1977

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor erau construite de ţărani cu materiale de proastă calitate produse local, fără arhitecţi şi ingineri.

Pe pagina de Facebook Muzeul Cineastului Amator am găsit poze făcute la 1 lună după cutremur, aici e un document despre blocurile prăbuşite sau avariate în 1940 şi 1977.

Dacă România ar fi lovită azi de un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977, ne putem aştepta la 5.000 – 10.000 morţi (estimare personală fără bază ştiinţifică), în orice caz pagubele vor fi mai mari ca în 1977 fiindcă starea clădirilor s-a degradat între timp. Majoritatea blocurilor vor supravieţui, dar printre blocurile prăbuşite se pot număra blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu oferă garanţie 100%, lucrurile depind de cum a fost întreţinut blocul, pereţi sparţi, şi de NOROC.

Nimeni nu poate prezice numărul real de clădiri care se vor prăbuşi sau victime deoarece va depinde de magnitudine, adâncime, durată, oră, etc. Un cutremur dimineaţa sau noaptea va produce mai puţine victime, majoritatea fiind în casele lor sau la muncă. Un cutremur seara va amplifica numărul de victime, mulţi vor fi loviţi de geamuri sparte şi cărămizi în centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor periculoase, cu magazine şi restaurante pline în fiecare seară.

Care vor fi oare efectele cutremurului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii pot să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face mai profitabile investiţiile în terenuri de casă.

Tot ce putem face e să ne rugăm să nu avem cutremure peste 7 grade. Poate un cutremur de 6-7 grade asemănător cu cele din 1986 şi 1990, care să producă avarii fără prea multe victime, ne-ar fi de ajutor să ne arate adevărul, să trezească autorităţile să expertizeze TOATE blocurile (vechi şi noi) pentru a stabili riscul seismic, să determine proprietarii imobilelor Rs I şi II să îşi dea acordul pentru consolidare, iar autorităţile vor înceta să dea autorizaţii de construcţie pentru blocuri care se abat de la lege.


Blocuri prăbuşite FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Blocul se afla în spatele primăriei, pe locul lui a fost amenajat un parc (vedeţi din satelit golul din ceea ce ar fi trebuit să fie un cartier simetric). Nu am găsit nici o poză cu blocul prăbuşit, dar era identic cu acesta (observaţi starea de degradare).

În 2011 un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod în Rusia, pe acesta cineva l-a surprins cu camera video.

Pe 6 aprilie 2010 s-a prăbuşit o casă abandonată pe Calea Moşilor (sursa: PRO TV).

Pe 15 Mai 2013 s-a prăbuşit un imobil nelocuit P+2 pe strada Blănari nr. 6 (sursa: PRO TV + alte site-uri).

imobil Blănari nr. 6 prăbuşit în 2013

În 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Conform oamenisikilometri.md blocul a fost proiectat în 1983 şi finalizat în 1992 cu grave defecte de construcţie (mai mult nisip decât ciment), pereţii au început să troznească în dimineaţa zilei de 19 iunie, autorităţile au intervenit şi după câteva ore de contradicţii, s-a decis evacuarea blocului la 20:00, prăbuşirea având loc la 21:20. O decizie luată în ultima clipă a salvat toţi locatari.

Blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate seismic, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor construite în România înainte de normele seismice din 1963, astfel vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente.

Momentul prăbuşirii: www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).


Cum să găsiţi un bloc SIGUR

Dacă vreţi 100% siguranţă la cutremur, puteţi locui într-un cort, rulotă, casă din metal şi lemn sau alte construcţii flexibile.

A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol. Nu puteţi fi niciodată 100% siguri, dar pentru a vă mări şansele de câştig (blocul să rămână în picioare şi apartamentul să aibă valoare bună peste 30 ani când terminaţi creditul), sfaturile mele ar fi cam aşa:

(valabil pentru Muntenia şi Moldova, în Oltenia şi Transilvania cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar riscul de avarii e mai mic).

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, unele imobile cu înălţime redusă, în special unele case boiereşti sunt mai solide decât era necesar).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1980 cu 8-10 etaje, cele cu 4 etaje se solide.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca în viitor magazinele facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Blocurile de <4 etaje sunt de obicei mai sigure ca cele de 8-10 etaje, exceptând cazul în care sunt făcute din materiale mai slabe.

Blocurile turn pătrate (mulţi pereţi structurali pe ambele direcţii) sunt de obicei mai sigure ca blocurile bară îngustă (înălţimea de 3 ori lăţimii şi un singur perete structural longitudinal).

Cercetările personale NU arată că blocurile din anumite materiale au risc de prăbuşire mai mare ca altele construte în acelaşi an (cărămidă, beton monolit, prefabricate din beton). Dar în cazul blocurilor pe cadre, pereţii ne-structurali de BCA se pot avaria la cutremure de 7 grade şi o să vă coste renovarea, în timp ce blocurile din beton sau prefabricate nu vor avea nici o avarie, în schimb la cutremure de 8 grade blocurile din beton şi prefabricate se pot prăbuşi în timp ce blocurile pe cadre (stâlpii şi grinzile) vor râmâne în picioare (fără pereţi).

Dacă vă tentează blocurile noi, în stadiu de construcţie, orientaţi-vă la dezvoltatori care nu se abat de la lege şi care folosesc materiale de calitate. Cum puteţi determina care sunt aceştia… greu de spus. Probabil vom şti doar după următorul cutremur de 7+ grade, vedem care blocuri pică iar în restul putem avea încredere.

În Bucureşti majoritatea blocurilor au fost reabilitate şi astfel eventualele avarii sunt ascunse, dar puteti folosi Google Streetview pentru imagini din trecut până în 2008. Deşi Bucureştiul a fost pe direcţia undei seismice în 1977, nu am văzut aşa multe avarii ca la blocurile identice din Ploieşti, probabil în provincie s-a lucrat cu beton mai slab.

Dacă aveţi norocul să intraţi într-un apartament nerenovat de 40+ ani, fţi atenţi la crăpături în diagonală, sau verticale între stâlpi şi pereţi, sau de la colţurile uşilor/geamurilor în sus, acestea indică faptul pătratul format din stâlpi şi grinzi a devenit paralelogram la cutremur. Exemple:

Blocul 4 din cartier Eminescu din Ploieşti, construit în 1958 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionaţi, încadrat în clasa risc seismic 1

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Blocul 10 din Ploiesti-Nord, construit în 1962 din cărămidă plină fără stâlpi de beton, încadrat în clasa risc seismic 1

Avarii cutremur, bloc 10 Ploiesti-Nord Avarii cutremur, bloc 10 Ploiesti-Nord Avarii cutremur, bloc 10 Ploiesti-Nord

NU sunt periculoase crăpăturile verticale dintre tronsoanele blocurilor, ele sunt rosturi de dilatare acoperite cu tencuială care se crapă şi la cutremure de 5 grade. Acest video filmat în Unniversitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti arată marmura care acoperea rosturile de dilatare s-a exfoliat la cutremurul de 5.7 grade din 28 octombrie 2018.

Blocul CCVEST, construit în 1960 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionaţi, încadrat în clasa risc seismic 1, simpla intrare în casa scării îti poate da fiori, de fapt e un bloc special compus din tronsoane de 4 şi 7 etaje, fiecare cu stâlpii lui dar cu scară comună, fără elemente structurale care să le lege, crăpăturile vizibile pe casa scării reprezintă rostul dintre tronsoane şi NU indică neapărat risc seismic ridicat.

DAR… pe spatele aceluiaşi bloc vedem crăpături grave la etajul 1, crăpături în diagonală cârpite sub geamurile etajelor 2 şi 3, acestea indică faptul că blocul a avut avarii grave în 1977.

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Blocurile H şi I de pe strada Griviţei, construite în jur de 1960-1964 nu au fost niciodată expertizate deci nu apar pe lista oficială a imobilelor cu risc seismic, dar unii stâlpi îngroşaţi ulterior şi crăpăturile verticale între stâlpii de beton şi pereţii de cărămidă, indică un risc seismic ridicat.

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiestia


Ce să faci în caz de cutremur

În primul rând, păstraţi-vă calmul. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis (în special în locuri aglomerate, mall-uri, imaginaţi-vă cum se vor călca în picioare dacă toţi intră în panică şi se repezesc să iasă din clădire).

Majoritatea clădirilor sunt proiectate să vă protejeze la cutremure de până 8 grade, dacă staţi în apartamente, la intersecţia a 2 pereţi de rezistenţă, departe de pereţii despărţitori de 7 cm şi de mobila înaltă care se poate răsturna, NU încercaţi să ieşiti afară folosind liftul sau scările (acestea se prăbuşesc primele), sau sărind pe geam (poate cădea tencuială şi geamuri sparte). Nu merită riscul decât dacă vă aflaţi la parter şi ajungeţi afară maxim 10 secunde.

Exemplu: blocul de 12 etaje din Prešov, Slovacia distrus pe 6 Decembrie 2019 de o explozie de gaz la etajul 11, casa scării s-a prăbuşit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare. 7 persoane au murit în urma exploziei şi incendiului, restul locatarilor au fost evacuaţi pe scările pompierilor (pozevideo), ulterilor blocul a fost demolat.

Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiţi sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salvează, ba chiar vă omoară în cazul prăbuşirii clădirii. E de preferat să staţi ghemuiţi LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.

Exemplu: la cutremurul din Mexico City din 1985, plafonul s-a prăbuşit peste băncile şcolii, toţi copiii au fost striviţi sub bănci dar ar fi fost salvaţi dacă se aflau în golurile rămase între bănci (sursa: igsu.ro).

Ţinând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă dormind, rostogolirea lângă pat vă poate salva viaţa (în special dacă locuiţi la ultimul etaj), înfăşuraţi în plapumă pentru a evita asfixierea. Acum depinde şi cât de repede se vor mişca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbuşite, autorităţile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.

Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiţi la curent cu ştirile, iar un telefon mobil ca să postaţi pe Facebook adresa unde aţi fost îngropat sub moloz.

Numarul de cladiri cu risc seismic

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.