Riscul seismic: cât de sigure sunt blocurile la cutremur?

bloc cu bulinaObserv o diferenţă bruscă între preţurile apartamentelor <1977 şi >1977, diferenţă până la 20% în Bucureşti şi alte oraşe din Muntenia şi Moldova. Observ persoane care întreabă în ce cartiere găsesc blocuri după 1977 (pentru aceştia am făcut hărţi cu anul aproximativ al construcţiei blocurilor – vedeţi prima pagină). Unii cred că toate blocurile de până în 1977 vor pica iar toate blocurile de după 1977 sunt sigure. GREŞIT!

La un cutremur de 7 grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului. A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol.

Articol publicat pe 1 Martie 2019, modificat şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.

Capitole: lista blocurilor cu riscistoria normelor seismiceefectele cutremurelorblocuri prăbuşite fără cutremurcum să găsiţi un bloc sigur – ce trebuie să faci

Ce înseamnă clasele de risc seismic sau categoriile de urgenţă

În 1992 autorităţile făceau promisiuni fanteziste de consolidare a blocurilor în regim de urgentă: U1, U2, U3 conform normativului P100-92.

Categoriile de urgentă NU se stabileau (doar) în funcţie de rezistenţa la cutremur, ci şi importanţa imobilului, poziţia în oraş, numărul de oameni afectaţi, existenţa spaţiilor publice la parter, etc, iar unii dădeau “atenţii” experţilor pentru a le califica blocul în categoria U1 care asigura (teoretic) consolidarea gratuită în următorii 2 ani. U2 în maximum 5 ani iar U3 în maximum 10 ani. Peste 1700 imobile au fost expertizate superficial şi încadrate în 3 categorii de urgenţă sau neîncadrate (sigure), din 1992 până în 1996 când s-a renunţat la promisiunea consolidărilor (sursa: acru.ro).

Conform ordonanţei 20/1994 orice clădire expertizată se încadrează în una dintre urmăoarele patru clase de risc:
Clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
Clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă;
Clasa Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;
Clasa Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.

Pe scurt: NU există imobile fără risc seismic, ci doar imobile expertizate şi încadrate într-una din cele 4 clase de risc seismic, plus imobile la care nu se cunoaşte riscul seismic fiindcă nu au fost expertizate. Sigure sunt doar blocurile expertizate şi încadrate în clasa risc seismic IV.

Buline roşii s-au montat pe perete DOAR imobilelor Rs I, dar majoritatea au fost demontate fiindcă speriau cumpărătorii, azi unii vânzători susţin că e “fără risc”. Statul asigură costurile consolidării imobilelor Rs I, urmând ca proprietarii să achite în rate 30 (?) ani. Imobilele Rs II pot fi consolidate pe cheltuiala proprietarilor. Imobilele Rs III şi IV nu necesită consolidare. Există mituri că U1=Rs1, U2=Rs2, U3=Rs3, sau că toate 3 urgenţele echivalează cu Rs1. Comparaţie directă NU e posibilă fiindcă normativele de expertiză sunt diferite.

Un amănunt misterios: unele blocuri încadrate în clasele din 1994 au fost expertizate în 1993 iar altele expertizate în 1995 au rămas doar în categorii de urgenţă. Are cineva explicaţii?

Expertiza seismică include evaluarea rezistenţei betonului prin preluarea de monste din pereţi sau metode neinvazive (ultrasunete) şi evaluarea crăpăturilor şi dislocărilor dintre pereţi cauzate de cutremurele anterioare, etc. Observ că nu se ţine cont de pereţii sparţi în renovari ilegale.

Nu am înţeles pe ce criterii se aleg imobilele pentru expertiză, probabil s-au expertizat blocurile avariate la cutremurele în 1977 şi 1986, restul probabil nu au suferit avarii la niciun cutremur şi/sau nu a cerut nimeni expertizarea lor.

Uitaţi-vă pe harta Bucureşti, în Colentina, Drumul Taberei şi Pantelimon sunt zeci de blocuri expertizate şi încadrate în clase Rs I/II sau U1/2/3 iar alături blocuri identice neexpertizate, ale căror proprietari pun anunţuri atractive “vând garsonieră în bloc fără risc seismic“, dacă câteva blocuri au fost încadrate în aceste clase de risc, e de aşteptat ca toate blocurile construite pe acelaşi proiect să ajungă în aceeaşi clasă de risc DACĂ ar fi expertizate.

Am observat 2 blocuri identice pe Şoseaua Mihai Bravu, D16 (U1) şi D17 (Rs2) şi nu e un caz singular (este posibil ca D16 să fi avut defecte de construcţie şi de aceea să fi fost avariat mai tare, sau D17 a fost avariat mai tare astfel că a primit Rs2 în timp ce D16 a rămas neexpertizat conform noilor norme).

Municipiul Bucureşti are conform https://amccrs-pmb.ro/amr/file2.pdf la actualizarea din 15 noiembrie 2020:

358 imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic;
368 imobile expertizate şi încadrate în clasa II de risc seismic;
116 imobile expertizate şi încadrate în clasa III de risc seismic;
10 imobile expertizate şi încadrate în clasa IV de risc seismic;
97 imobile expertizate şi consolidate;
1551 imobile expertizate şi încadrate în categorii de urgenţă, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
145 imobile expertizate şi neîncadrate în categorii de urgenţă sau în clase de risc seismic corespunzătoare.

Am găsit la Garanta Asigurări o listă cu imobile cu risc din toaţă ţara: www.garanta.ro/wp-content/uploads/2012_08_03_lista_imobilelor_expertizate_RO_afisat_SITE.pdf (fişierul a fost şters în ianuarie 2020) l-am reupload-at pe site-ul meu lista-imobilelor-expertizate-aug-2012.pdf

Diverse oraşe: www.mdrap.ro/constructii/siguranta-post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738

Bucureşti: amccrs-pmb.ro/files/download/assets/Lista_imobilelor_expertizate.pdf (2018)

Ploieşti: www.ploiesti.ro/blocuri risc.pdf
www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti

Buzău: primariabuzau.ro/institutia-arhitectului-sef/lista-cladirilor-de-locuit-clasa-i-iii-risc-seismic/

Apartamentele din blocurile cu bulină roşie au preţ aproximativ 20-30% mai mic faţă de cele fără bulină din aceeaşi zonă, nu neapărat din cauza riscului prăbuşirii, ci din cauză că nicio bancă nu îti oferă credit ipotecar pentru cumpărarea apartamentelor în blocurile încadrate la Rs1 şi Rs2. Ele pot fi cumpărate doar cu “banii jos” lucru dificil pentru familiile tinere, de aceea vânzătorii scad preţul în funcţie de cât de mult se grăbesc să vând. De obicei sunt cumpărate oameni de afaceri (care nu sunt numeroşi) şi locuite de chiriaşi (chiar eu am cumpărat o garsonieră într-un bloc Rs1 la jumătate de preţ comparat cu blocurile vecine în scopul de a o închiria).

Există mereu riscul să cumperi un apartament construit după 1977 sau chiar după 2000, evaluat la 60.000 euro, anul viitor un cutremur avariază blocul, este expertizat şi încadrat la Rs1 sau Rs2, apartamentul tau va fi evaluat la 50.000 euro dar nu îl cumpără nimeni până nu îl laşi la 40.000 euro.

Numarul de cladiri cu risc seismic

 

Istoria normelor seismice

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a dat startul construcţiei de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglementări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bovindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Normele seismice s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje, inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu).

Blocurile comuniste din anii 1950 se construiau solid, cu pereţi de cărămidă de 30-40 cm grosime, stâlpi de beton doar la blocurile de peste 5 etaje.

După 1958 pentru reducerea costurilor şi mărirea producţiei, majoritatea blocurilor s-au făcut cu stâlpi din beton subdimensionaţi, pereţi de cărămidă principali de 20 cm şi pereţi interiori de 10 cm, acestea au suferit cele mai mari avarii, cel puţin în Ploieşti toate blocurile din 1958-1963 cu 7-9 etaje plus unele blocuri cu 3-4 etaje au fost expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic. În Bucureşti s-au construit mult mai multe blocuri turn însă doar o mică parte au fost expertizate.

Din 1963 toate blocurile se fac din cărămidă cu stâlpi de beton cu rezistentă mărită, din beton monolit sau prefabricate de beton.

La cutremurul din 1977 s-a observat că normele din 1963 au protejat blocurile cu maxim 4 etaje de avarii, dar nu şi unele blocuri turn, în special celor cu parter flexibil (magazine), unde au apărut numeroase crăpături în stâlpi, căptuşiţi după cutremur. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri turn din beton monolit datorită lipsei de elasticitate, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1963-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Doar blocurile monolit (unele, cele în care s-au sesizat probleme) au fost expertizate.

După analizarea cutremurului din 1977 normele de proiectare au fost îmbunătăţite în 1978 şi 1981, dar calitatea execuţiei s-a degradat către sfârşitul anilor 1980 datorită stării de austeritate, se furau materiale la greu, panourile prefabricate nu au fost sudate corespunzător, în timpul renovărilor s-au găsit bucăţi de lemn, ziare şi nisip unde trebuia turnat beton. Procentajul de blocuri cu defecte de construcţie s-a mărit.

Majoritatea blocurilor înalte din anii 1980 s-au făcut din diafragme de beton şi pereţi de BCA pentru a le oferi o elasticitate. Cel puţin în Bucureşti unele blocuri înalte construite după 1977 au suferit crăpături la pereţii ne-structurali la cutremurele din 1986 şi 1990, au fost expertizate şi încadrate în clasa III de risc seismic.

Majoritatea blocurilor de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături la îmbinările pereţilor. Dar asta NU înseamnă neapărat pericol, e normal ca betonul să se crape în timp ce blocul rămâne în picioare datorită armăturii.

În concluzie: până în 1963 blocurile NU au fost proiectate să reziste la cutremure ci doar la gravitaţie, doar norocul a făcut ca majoritatea să reziste. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la forţele pe care le-ar genera un cutremur de până la 8 grade. Dar mă întreb câte din ele vor mai rezista? Se zvoneşte că blocurile comuniste au garanţie de 50 ani, însă pot rezista şi sute de ani dacă ar fi întreţinute corespunzător, ceea ce nu se întâmplă în România, mai ales după 1990 mulţi pereţi au fost sparţi de nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale. Pereţii de 7-10 cm care despart camerele nu susţin greutatea blocului dar fiind între stâlpi, au şi ei un rol în a prelua forţele laterale la cutremur. În teorie pot fi sparţi doar pereţii de 5 cm care îmbracă ţevile din baie şi bucătărie, sau cei de la debaralele care nu sunt pe linia stâlpilor. Dar la PRO TV a arătat cazuri în care au spart chiar pereţi de rezistenţă.

Exemplu: în Santander, Spania au apărut crăpături în faţada unui bloc P+5 în timpul renovărilor la barul de la parter, iar pe 19 iulie 2017 blocul s-a prăbuşit la 9 ore după evacuarea locatarilor (ştire + video).

În România nu au fost deocamdată prăbuşiri în timpul renovărilor dar pot fi multe blocuri cu structura slăbită de renovările haotice iar la următorul cutremur de peste 7 grade riscăm să avem multe blocuri prăbuşite ca cel de pe Lizeanu prăbuşit în 1977 din cauza agenţiei loto de la parter care a spart un stâlp de rezistenţă.

Aţi crede că niciun bloc comunist nu mai e sigur ci doar cele noi. GREŞIT din nou. Conform legilor de după 2000 (unde pot găsi legea exactă?) în teorie blocurile trebuie proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum vrea, pentru a îşi maximiza profitul.

PRO TV a difuzat în 2010 seria de reportaje “Există viaţă după cutremur” arătând cum statul girează abaterile de la lege. Unii dezvoltatori imobiliari, după ce au obţinut dubios autorizaţii de construcţie pentru proiecte care deja încălcau legea, au modificat proiectul, adăugând mai multe etaje, transformând parcarea în apartamente la demisol, după care calitatea execuţiei a fost dezastruoasă (betonul nu a fost turnat omogen, armătura neînvelită, etc). Până şi Asmita Gardens (cel mai înalt complex rezidenţial din România) are probleme grave la structura de rezistenta.

Turcia este lovită de cutremure de peste 7 grade la aproximativ 10 ani: 1976 (7.5 Ms, 4000 morţi), 1999 (7.6 Mw, 17127 morţi), 2011 (7.2 Mw, 406 morţi), 2020 (7.0 Mw, 116 morţi), suficiente cât să facă legi de construcţii solide, şi totuşi la fiecare cutremur se prăbuşesc câteva blocuri destul de noi, datorită legilor încălcate şi defectelor de construcţie (rămâne de aflat adresa blocurilor prăbuşite şi anul construcţiei).

Unii proprietari din blocurile interbelice susţin că dacă blocul lor a rezistat 2 cutremure din 1940 şi 1977 va rezista pe vecie. GREŞIT din nou. Cutremurele nu antrenează blocurile, din contră, fiecare cutremur slăbeşte rezistenţa blocurilor şi dacă au suferit avarii trebuie să fie consolidate pentru a preveni prăbuşirea la următorul cutremur (sursa: dor.ro), dar în acelaşi timp casele boiereşti de înălţime redusă, construite solid cu mult peste normele de la vremea respectivă, care au trecut toate cutremurele fără nici o avarie, au şanse să rămână în picioare la încă un cutremur mare suferind cel mult avarii, în timp ce unele din blocurile construite după 1977, acelea care au suferit avarii la cutremurul mediu din 1986, vă puteţi imagina că un cutremur mare ca în 1977 le va avaria serios sau chiar prăbuşi.

Efectele cutremurelor

Magnitudinea cutremurelor se măsoară pe scara Richter la epicentru, intensitatea se măsoară pe scara Mercalli şi depinde de locaţia unde te afli. Avarii apar în arealul cu intensitate VII+ (portocaliu în poza de mai jos).

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton (P+12+M, 47 metri), alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează că au fost 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans, stâlpii din faţă s-au fracturat şi blocul prăbuşindu-se către bulevard, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremurulul din 1940. Oficial au fost 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceauşescu pentru a ascunde avariile şi a le aduce la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Cel mai puternic cutremur pe teritoriul României a avut loc la 26 octombrie 1802, magnitudine estimată 7.9 – 8.2.

Cutremure se produc şi în regiunea Banat, cel mai puternice fiind pe 12 iulie 1991 (5,7 grade) şi 2 decembrie 1991 (5,6 grade) dar fiind cutremure de suprafaţă (<10 km) intensitatea VII a fost resimţită doar pe rază de câteva zeci de km.

AICI găsiţi o hartă care indică blocurile avariate la fiecare cutremur. Observaţi că majoritatea erau în zona Calea Victoriei – Bulevardele Nicolae Bălcescu şi Magheru – Piaţa Rosetti şi aveau peste 8 etaje.

Bloc Mercerie grav afectat la cutremurul din 1977

Din cele 33 clădiri prăbuşite în Bucureşti, 3 erau construite în perioada comunistă cu “defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat ciment, blocul fiind construit mai mult din nisip, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel original.

Bloc Lizeanu prabusit la cutremurul din 1977 Bloc Militari prabusit la cutremurul din 1977

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite conform normelor <1963 (cărămidă fără stâlpi de beton) le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi republikanews.ro.

Palatul Culturii Ploiesti la cutremurul din 1977 Pasajul Cooperativa Ploiesti avariat la cutremurul din 1977 Bloc din Ploiesti avariat la cutremurul din 1977

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor erau construite de ţărani cu materiale de proastă calitate produse local, fără arhitecţi şi ingineri.

Pe pagina de Facebook Muzeul Cineastului Amator am găsit poze făcute la 1 lună după cutremur, aici e un document despre blocurile prăbuşite sau avariate în 1940 şi 1977.

Dacă România ar fi lovită azi de un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977, ne putem aştepta la 5.000 – 10.000 morţi (estimare personală fără bază ştiinţifică), în orice caz pagubele vor fi mai mari ca în 1977 fiindcă starea clădirilor s-a degradat între timp. Majoritatea blocurilor vor supravieţui, dar printre blocurile prăbuşite se pot număra blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu oferă garanţie 100%, lucrurile depind de cum a fost întreţinut blocul, pereţi sparţi, şi de NOROC.

Nimeni nu poate prezice numărul real de clădiri care se vor prăbuşi sau victime deoarece va depinde de magnitudine, adâncime, durată, oră, etc. Un cutremur dimineaţa sau noaptea va produce mai puţine victime, majoritatea fiind în casele lor sau la muncă. Un cutremur seara va amplifica numărul de victime, mulţi vor fi loviţi de geamuri sparte şi cărămizi în centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor periculoase, cu magazine şi restaurante pline în fiecare seară.

Care vor fi oare efectele cutremurului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii pot să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face mai profitabile investiţiile în terenuri de casă.

Tot ce putem face e să ne rugăm să nu avem cutremure peste 7 grade. Poate un cutremur de 6-7 grade asemănător cu cele din 1986 şi 1990, care să producă avarii fără prea multe victime, ne-ar fi de ajutor să ne arate adevărul, să trezească autorităţile să expertizeze TOATE blocurile (vechi şi noi) pentru a stabili riscul seismic, să determine proprietarii imobilelor Rs I şi II să îşi dea acordul pentru consolidare, iar autorităţile vor înceta să dea autorizaţii de construcţie pentru blocuri care se abat de la lege.

Blocuri prăbuşite FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Blocul se afla în spatele primăriei, pe locul lui a fost amenajat un parc (vedeţi din satelit golul din ceea ce ar fi trebuit să fie un cartier simetric). Nu am găsit nici o poză cu blocul prăbuşit, dar era identic cu acesta (observaţi starea de degradare).

În 2011 un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod în Rusia, pe acesta cineva l-a surprins cu camera video.

Pe 6 aprilie 2010 s-a prăbuşit o casă abandonată pe Calea Moşilor (sursa: PRO TV).

Pe 15 Mai 2013 s-a prăbuşit un imobil nelocuit P+2 pe strada Blănari nr. 6 (sursa: PRO TV + alte site-uri).

imobil Blănari nr. 6 prăbuşit în 2013

În 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Conform oamenisikilometri.md blocul a fost proiectat în 1983 şi finalizat în 1992 cu grave defecte de construcţie (mai mult nisip decât ciment), pereţii au început să troznească în dimineaţa zilei de 19 iunie, autorităţile au intervenit şi după câteva ore de contradicţii, s-a decis evacuarea blocului la 20:00, prăbuşirea având loc la 21:20. O decizie luată în ultima clipă a salvat toţi locatari.

Blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate seismic, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor construite în România înainte de normele seismice din 1963, astfel vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente.

Momentul prăbuşirii: www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Cum să găsiţi un bloc SIGUR

A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol. Nu puteţi fi niciodată 100% siguri, dar pentru a vă mări şansele de câştig (blocul să rămână în picioare şi apartamentul să aibă valoare bună peste 30 ani când terminaţi creditul), sfaturile mele ar fi cam aşa:

(valabil pentru Muntenia şi Moldova, în Oltenia şi Transilvania cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar riscul de avarii e mai mic).

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, un număr mic dintre aceste blocuri sunt totuşi sigure).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1980 din beton monolit şi 8-10 etaje. Sunt sigure cele din beton cu 4 etaje şi cele din cărămidă şi prefabricate indiferent de numărul de etaje (în Ploieşti NU a fost avariat niciun bloc din prefabricate), ulterior am aflat că pe lista blocurilor cu risc seismic din Bucureşti se află unele blocuri din prefabricate. Revin după ce analizez toată lista.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca magazinele care se vor schimba în viitor să facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

În concluzie: aveţi cele mai mari şanse de câştig orientându-vă la blocurile de 4 etaje din 1964-1990 sau blocurile cu 8-10 etaje din 1980-1990.

Dacă vă tentează blocurile noi, în stadiu de construcţie, orientaţi-vă la dezvoltatori care nu se abat de la lege şi care folosesc materiale de calitate. Cum puteţi determina care sunt aceştia… greu de spus. Probabil vom şti doar după următorul cutremur de 7+ grade, vedem care blocuri pică iar în restul putem avea încredere.

În Bucureşti majoritatea blocurilor au fost reabilitate şi astfel eventualele avarii sunt ascunse, dar dacă aveţi norocul să intraţi într-un apartament nerenovat de 40+ ani:

Fiţi atenţi la crăpături în diagonală, sau verticale între stâlpi şi pereţi, sau de la colţurile uşilor/geamurilor în sus, acestea indică faptul pătratul format din stâlpi şi grinzi a devenit paralelogram la cutremur. De exemplu blocul 4 din cartier Eminescu din Ploieşti, construit în 1958 şi încadrat în clasa risc seismic 1:

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

NU sunt periculoase crăpăturile verticale dintre tronsoanele blocurilor, ele sunt rosturi de dilatare acoperite cu tencuială care se crapă şi la cutremure de 5 grade. Acest video filmat în Unniversitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti arată marmura care acoperea rosturile de dilatare s-a exfoliat la cutremurul de 5.7 grade din 28 octombrie 2018

Blocul CCVEST, construit în 1960 şi încadrat în clasa risc seismic 1, simpla intrare în casa scării îti poate da fiori, de fapt e un bloc special compus din tronsoane de 4 şi 7 etaje, fiecare cu stâlpii lui dar cu scară comună, fără elemente structurale care să le lege, crăpăturile de pe casa scării reprezintă rostul dintre tronsoane şi NU indică neapărat risc seismic ridicat.

DAR… pe spatele aceluiaşi bloc vedem crăpături grave la etajul 1, crăpături în diagonală cârpite sub geamurile etajelor 2 şi 3, acestea indică faptul că blocul a avut avarii grave în 1977.

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Blocurile H şi I de pe strada Griviţei, construite în jur de 1960-1964 nu au fost niciodată expertizate deci nu apar pe lista oficială a imobilelor cu risc seismic, dar unii stâlpi îngroşaţi ulterior şi crăpăturile verticale între stâlpii de beton şi pereţii de cărămidă, indică un risc seismic ridicat.

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Ce să faci în caz de cutremur

În primul rând, păstraţi-vă calmul. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis (în special în locuri aglomerate, mall-uri, imaginaţi-vă cum se vor călca în picioare dacă toţi intră în panică şi se repezesc să iasă din clădire).

Majoritatea clădirilor sunt proiectate să rămână în picioare la cutremure de 8 grade, DAR la cutremure de peste 7 grade pot apărea avarii: geamuri sparte, pereţi despărţitori dislocaţi (pereţii de 7 cm grosime), casa scării prăbuşită, tavan fals desprins, mobilă răsturnată, etc. E recomandat să staţi la intersecţia a 2 pereţi de rezistenţă, departe de pereţii despărţitori şi de mobila înaltă. Nu încercaţi să ieşiti din apartamente folosind liftul sau scările deoarece acestea se prăbuşesc primele. Nu merită riscul decât dacă vă aflaţi la parter şi ajungeţi afară în maxim 10 secunde (de preferat săriţi pe geam).

Exemplu: blocul de 12 etaje din Prešov, Slovacia distrus pe 6 Decembrie 2019 de o explozie de gaz la etajul 11, casa scării s-a prăbuşit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare. 7 persoane au murit în urma exploziei şi incendiului, restul locatarilor au fost evacuaţi pe scările pompierilor (pozevideo).

Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiţi sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salvează, ba chiar vă omoară în cazul prăbuşirii clădirii. E de preferat să staţi ghemuiţi LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.

Exemplu: la cutremurul din Mexico City din 1985, plafonul s-a prăbuşit peste băncile şcolii, toţi copiii au fost striviţi sub bănci dar ar fi fost salvaţi dacă se aflau în golurile rămase între bănci (sursa: igsu.ro).

Ţinând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă dormind, rostogolirea lângă pat vă poate salva viaţa (în special dacă locuiţi la ultimul etaj), înfăşuraţi în plapumă pentru a evita asfixierea. Acum depinde şi cât de repede se vor mişca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbuşite, autorităţile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.

Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiţi la curent cu ştirile, iar un telefon mobil ca să postaţi pe Facebook adresa unde aţi fost îngropat sub moloz.

17 thoughts on “Riscul seismic: cât de sigure sunt blocurile la cutremur?

  1. Comform calculelor de-aici, youtube.com/watch?v=522SJy5aFKw, rezulta ca blocurile proiectate intre 1964 si 1977 au o rezistenta de proiectare la jumatate fata de a celor din anii 50 desi chipurile tineau cont de calcule seismice (de “doar” 7 grade), doar ca erau un pic gresite (incomplete), ceea ce corespunde cu ce-mi povestea un amic de la Constructii ca le-a zis profesorul de structuri. Asa se-ntampla cand renunti complet la intuitie si te bazezi doar pe modelul matematic (ca in anii 50 cu normele italiiene care recomandau sa reziste in plus la 10% din greutate, mai bune decat cele germane interbelice cu doar 5%, intamplator erau mult mai apropiate de normele din 1978, doar ca sufereau de prindere defectoasa a grinzilor de stalpi -fata de cele interbelice care mai erau si cu armaturi subdimensionate – problemele acestor prinderi au fost descoperite si solutionate ulterior lui 1963 pe plan mondial). Intamplator, aplicarea imediata a acestor imbunatatiri a prinderilor si ductilitatea fierului a salvat blocurile turn facute intre 63 si 77, si au ramas in picioare la final. Doar ca intuitia ne zice ca subdimensionarea betonului nu se poate sa fi ramas fara urmari practic la nici una din aceste cladiri. Modelul matematic va fi imbunatatit drastic abia peste vreo 25 de ani cand cu ajutorul computerelor simularile se apropiau de ceea ce intuitia ar fi zis din prima. Grecilor antici si egiptenilor le-a zis de acum 3000 de ani: si anume, nu doar ca baza trebuie sa fie mai lata decat varful.cladirii, ci si stalpii si grinzile. Pe Bd. Unirii, Decebal si Burebista deja realizasera ca modelul matematic e doar un model, e supus imbunatatirii pe baza introducerii in model a unor factori care initial au fost omisi (fiindca nu s-au gandit si pe durata constructiei oamenii vor tot descoperi factori omisi) si au decis sa nu renunte complet la intuitie si iata ca au produs blocuri cu cadre cele mai adecvate zonei seismice a Romaniei -probabil cautand inspiratie in lume, au vazut ca Japonia nu se aplica fiindca au cutremure mici si dese, si atunci au gasit Chile pe harta (era si Mexic si Turcia, dar si ei cautau ca si noi). Asfel ca le-au limitat la 8 etaje, iar pe Burebista la 7 la cele de dupa 90, fiindca pornind de la o grinda si stalp normale la ultimul etaj si tot marind dimensiunile ajungi la parter sa ai peste 1m grosime la grinda si stalp, conditii in care camera arata deja insuportabil de grotesc, spre infiorator (deci da, poti modifica interiorul si la ele, dar cu ce pret? -o grinda de 1m grosime care inainte parea de 30cm, fiindca restul erau in perete si camera vecina?).
    Zgarie nori in zona seismica din Romania ? Pai intuitia ne-ar zice sa tot fie in Anglia, Franta si Germania unde placile tectonice se despart, dar nu la noi unde se apropie.
    Cladirile ar trebui sa dureze sute de ani? si se dau exemple ruinele din Grecia si Coloseum-ul? Sau chiar biserici din Romania? Pai Coloseumul e circular si bisericile noastre la fel, si efortul se distribuie de-a lungul zidului, ruinele grecesti au stalpi conici. Deci da, pot rezista si locuintele sute de ani daca le faci circulare, dar si zidurile / cadrele mai groase la baza si mai inguste la varf, alfel, din pacate, nu.

    1. Nu înţeleg SCOPUL commentului tău, am încercat să dau reply pe email şi am văzut că adresa de email pe care ai pus-o e INVALIDĂ.

      Ai pus comment-ul pe https://www.teoalida.ro/experienta/ deşi era mai potrivit pentru https://www.teoalida.ro/blocurile-si-cutremurul/ aşa că l-am mutat eu.

      Vrei să iau commentul tău ca o sugestie de modificare al articolului? Tu ai scris acelaşi lucru ca în articolul meu, doar că cu alte cuvinte mai puţin “academice”.

      Ştiu şi eu că în anii 1970 majoritatea blocurilor aveau 4 şi 10 etaje iar în anii 1980 majoritatea blocurilor aveau 4 şi 7-8 etaje, să fie cutremurul motivul schimbării? Dar în unele zone din Bucureşti construite în jurul anului 1980 sunt blocuri cu 8 şi cu 10 etaje amestecate. Totuşi sunt un număr redus de blocuri mai înalte construite spre sfârşitul anilor 1980, în Piaţa Alba Iulia care au P+M+13 şi în Piaţa Victoriei P+M+12.

      Nu am văzut blocuri în România la care stâlpii şi grinzile sunt mai groase la parter şi să se subţieze pe parcurs către ultimul etaj, dar am văzut aşa ceva în Hong Kong.

  2. Salutare,

    Felicitari pentru articol, este foarte bine documentat. Ne poti spune cum putem identificata o constructie de tip monolit? Ma refer vizual, din 3 blocuri sa ne dam seama care e structura monolit si care nu.
    Iar in acelasi timp poti detalia recomandarea de a evita blocurile din 1963-1980 din beton monolit şi 8-10 etaje.?

    Mersi !

    1. Dă-i cu pumnul în perete şi vezi dacă sună a cărămidă, BCA sau beton. Dar vezi că betonul monolit şi prefabricatele din beton sună la fel. Apoi îţi dai seama că nu am eu cum să bat în pereţi la toate blocurile.

      În baza de date a blocurilor am făcut o coloană pentru materialul de construcţie, dar am preferat să NU o completez până găsesc o metodă să aflu materiarul CORECT ca să nu induc lumea în eroare.

      Doar la Câmpina am indicat materialul de constructie conform unei liste de la primărie, care nici aia nu e corectă, blocuri identice din ~1980 de pe Bulevardul Carol apar fie ca beton armat, fie ca panouri prefabricate.

  3. Nu cred că Bibanul e doar infantil. Cel mai probabil e un agent imobiliar care are „pe stoc” niște apartamente în clădiri „fără risc seismic”, dintre cele care au făcut mușchi la fiecare cutremur.

  4. Mulțumim pentru postare. Foarte bine detaliat.
    Intrebare:
    Cum s-a stabilit că blocurile monolit sunt nesigure? Dimpotrivă, mulți cred că este exact invers.

    1. Dacă te uiţi pe https://www.teoalida.ro/harta-ploiesti/#propuneri-cartiere-1970 vei vedea că erau în proiect multe blocuri P+10 monolit (cofraje glisante şi cofraje metalice plane) care NU s-au mai construit, de exemplu în cartier Mihai Bravu s-a construit doar 1 bloc cu 10 etaje în 1977-1978, trebuie să fi existat un motiv pentru care nu s-au mai construit blocuri monolit şi ipoteza mea e că nu se comportau bine la cutremur. Dacă are cineva altă explicaţie să îmi spună!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *