Return to Din viaţa lui Teoalida

Teoalida şi jocurile

Am scris acest articol pentru toţi copiii din lista mea de prieteni care mă întreabă ce jocuri joc sau am jucat în copilăria mea.

Tata şi-a luat calculator în 1995, 486 40 Mhz, 4 MB RAM, 210 MB hard disk, cu MS-DOS şi Windows 3.1, dar la vremea respectivă eu locuiam luni-vineri la bunici şi rareori ajungeam la calculator. Primul joc pe care l-am jucat singur a fost Supaplex, la câteva zile după ce ce cumpase calculatorul. Tata reusise să adune aproximativ 30 jocuri, îmi amintesc de Flipper, Gobman, Keen 4, Moto, PC Rally, iniţial mă uitam la tata cum îl juca el şi apoi m-am apucat să joc şi singur.

În 1997 s-a stricat hard disk-ul şi astfel am pierdut toate jocurile dar şi lucrările mele în Microsoft Word, Paint, AutoCAD, şi lucrări mai importante ale tatălui meu. Unele jocuri le aveam salvate pe dischete, altele am putut să le luăm iar de la prieteni, dar nu am mai reusit să facem rost de Supaplex.

În 1998 ne-am luat alt calculator AMD K6-II 333 Mhz, 32 MB RAM, 2 MB video, 4.3 GB hard disk, cu Windows 95. Am luat de la un vecin căteva jocuri printre care şi Age of Empires, acela fiind jocul pe care l-am jucat cel mai mult în era dinaintea conectării la internet. Iniţial nu ştiam engleza să citesc help-ul, nu ştiam care-i scopul jocului şi anume de a câştiga bătălii cu alte imperii, mă jucam plimbând cei 4 “villagers” pe hartă ascunzându-I de inamici până când în final mă omorau, apoi am aflat că construind mai multe case poţi crea mai mulţi oameni, maxim 50, cu care adunam resurse de pe hartă. Apoi am aflat că pentru a avansa în ere trebuie să construieşti 2 clădiri “tehnologice” iar avansând în ere poţi crea şi militari cu care să ataci civilizaţiile adverse. Apoi am început să desenez propriile hărţi, mai ales că tata îmi promitea că în viitor ne vom conecta la reţeaua de calculatoare din bloc şi voi putea juca jocuri multiplayer, până atunci jucam doar împotriva calculatorului.

În 1999 tata a adus Quake 2 de la colegii de servici, primul joc de tip “first person shooter” 3D pe care l-am jucat, a mai adus şi un CD cu peste 100 jocuri DOS, datând din perioada 1990-1995.

În 2000 tata a dus calculatorul la cineva care i-a schimbat procesorul cu unul mai puternic şi placa video cu una OpenGL de 8 MB. Acel om ne-a dat ca bonus un joc, Quake 3 să testăm calculatorul. Quake 3 era un joc foarte avansat pentru vremea lui, unul din primele jocuri care cerea placă video 3D OpenGL, doar la rezoluţia 320×240 se mişca acceptabil.

Era simulatoarelor auto

În 2000 mama a adus de la o colegă de servici Sierra Driver Education ’99, primul meu joc în care mă plimbam cu maşina într-un oraş 3D. Era versiune DEMO care includea 1 lecţie, 1 test şi 1 traseu. În mod normal nu vedeai maşina exterioară ci vedeai ceea ce ar vedea şoferul, iar lovirea altor maşini, a bordurii, părăsirea traseului sau acumularea a 100 punte de penalizare, te scotea din joc ceea ce făcea camera să se ridice deasupra maşinii.

Mi-a plăcut aşa mult încât am scris în Word întrebările şi răspunsurile de la sală, şi am desenat harta oraşului pe hârtie, ulterior în Paint, apoi AutoCAD, pentru asta am fost nevoit să parcurg traseul de multe ori şi să lovesc bordura în mai multe locuri pentru a face camera să se ridice şi să văd harta dincolo de traseul desemnat. Am visat de câteva ori că mă plimbam prin acest joc în care se scosese restricţia de a te plimba doar pe un anumit traseu.

După conectarea la internet am obţinut jocul FULL care includea 13 lecţii (sală + traseu) plus posibilitatea să te plimbi liber prin oraşe (caz în care nu erai scos din joc pentru contravenţii, ci doar pentru accident / bordură, vocea instructorului înca era auzită) şi am completat harta oraşului.

Ulterior am mai download-at câteva simulatoare de condus, mai noi şi cu grafică mai bună, dar niciunul nu se compară cu Sierra Driver Education care e SINGURUL joc care simulează şcoala de şoferi în întregime: lecţie, test, apoi traseu, şi singurul joc în care poţi vira cu mouse-ul, pe când la celelalte jocuri virând cu săgeţile stânga-dreapta roţile se îndreaptă când nu mai apeşi tasta.

În anii 2000-2003 sursa de jocuri noi erau revistele LEVEL care includeau un CD cu jocuri, dar acele erau jocuri DEMO adică le puteai juca doar parţial. Aşa am făcut rost de câteva zeci de jocuri, iar preferatele mele au fost Caesar III, Railroad Tycoon II, Worms 2, adică jocuri de strategie. Caesar III DEMO avea doar prima şi a doua hartă a carierei, şi nu avea posibilitatea să salvezi jocul. Intram în joc dimineaţă şi construiam oraşul şi îl îmbunătăţeam până seara când ieşeam din joc şi era totul pierdut.

În 2002 o prietenă de familie şi-a deschis internet café, am mers de câteva ori la ea să mă joc, jocul preferat era Midtown Madness, în care mă plimbam ca nebunul cu maşina printr-un oraş 3D, fără reguli de circulaţie, Bunicii spuneau părinţilor să ii ceară să îmi dea jocurile pe CD ca să nu mai fie nevoie să mă ducă la ea. Initial a refuzat fără să ştiu de ce (am aflat câţiva ani mai târziu că ea cumpărase jocurile cu licenţă şi din punct de vedere legal nu avea drept să le dea şi altora). Până la urmă ne-a dat un CD cu Midtown Madness, Driver 2, Carmagheddon, Need For Speed 5 Porsche 2000 şi încă câteva.

În 2003 tata a adus The Sims de la un coleg de servici, care a devenit unul din jocurile mele preferate.

În 2004 părinţii au cumpărat mai multe CD-uri printre care unul cu Need For Speed (6) Hot Pursuit II, la vremea respectivă credeam că e legal fiindcă am dat bani pe ele, dar de fapt era o firmă românească care vindea pe bani CD-uri piratate celor care nu aveau internet sau nu ştiau că pot download-a gratis de pe internet.

În Octombrie 2004 ne-am conectat la reţeaua de cartier care la momentul respectiv avea cam 100 utilizatori. Pentru prima dată puteam vorbi cu “străini” nesupravegheat de părinţi şi juca jocuri multiplayer. Dar nimeni nu juca Age of Empires cum speram eu. Cel mai popular joc era Counter Strike 1.6, pe care eu nu îl jucasem niciodată. Băieţii au fost surprinşi că am Quake 3 şi mi-au cerut să le dau şi lor. Quake 3 a fost jocul pe care l-am jucat cel mai mult cu prietenii din reţea. Am mai jucat cu aceştia şi Need For Speed Porsche 2000, FIFA 2002, Worms World Party, până mi s-a blocat accesul la hubul de DC++ în 2008.

Aşa arăta scorul meciurilor mele cu prietenii din reţea (screenshot-uri din Mai 2005)

În Februarie 2005 ne-am băgat şi conexiune la internet prin reţeaua de cartier. Am fost surprins cât de multe jocuri există şi am decis să nu le mai încerc pe toate, m-am limitat la a download-a de pe torrente versiunile FULL ale jocurilor cu care eram deja obişnuit: Caesar III şi Railroad Tycoon II. Am mai download-at Age of Empires 2, seria Need For Speed 2, 3, 4, Underground, plus The Sims 2, care a devenit preferatul meu. Tot pe internet am găsit şi Supaplex.

SGi, adminul reţelei mi-a zis că dacă îmi place Midtown Madness să joc şi GTA Vice City, mi-a plăcut, un an mai târziu a apărut GTA San Andreas. SGi mi-a zis să mă joc şi Pharaoh şi Zeus, jocuri city building asemănătoare cu Caesar III dar mai noi şi cu tematica Egiptului şi Greciei în locul Romei antice. Le-am instalat, dar fiindcă eram obişnuit cu Caesar III jucând 4 ani versiunea DEMO, nu m-au atras celelalte. Şi lista continuă cu jocuri pe care le-am download-at şi m-au atras mai mult sau mai puţin.

Era SA-MP-ului

În 2009 un băiat cunoscut pe un forum banipenet.com mi-a zis că GTA San Andreas există şi multiplayer. Am instalat SA-MP şi m-am conectat la mai multe servere din lista “oficială“, preferatul meu fiind Las Venturas Playground, server din Olanda unde se vorbea engleză şi ocazional olandeză. Aşa am devenit şi fluent în engleză, vorbind constant pe chatul din joc cu alţi jucători.

Serverul era de DM, adică aveai voie să împuşti pe oricine, iar pe profilul fiecaruia arăta de câte ori a murit şi câţi a omorât. Serverul avea şi proprietăţi care le puteai cumpăra să îţi aducă bani, puteai pune preţ pe viaţa cuiva atrăgând atenţia altora să îl omoare ca să ia recompensa, minigames cine face mai multe kill-uri cu anumite arme, etc. Jocul avea câteva comenzi de teleportare, /taxi 0-9 cu care te puteai teleporta în 10 locaţii de pe server, sau teleport pe ID-ul unor playeri. Unii încercau să aibă rata kill/deaths cât mai mare şi astfel foloseau comenzile de teleport când erau atacaţi de un jucător mai puternic, ceea ce conform regulilor era interzis. Eu voiam doar să am puţin mai multe kill-uri ca death-uri.

Acesta este contul meu: https://sa-mp.nl/players/70600/future.html înregistrat pe 21 Septembrie 2009, ultima logare 4 Iulie 2010, 617 ore jucate, 2,029 kills, 2,050 deaths. Comportamentul adminilor m-a făcut să mă las.

Eu voiam să fac şi alte lucruri, nu să fiu omorât constant sau să omor pe alţii, mă teleportam iar unii strigau la admini că abuzez. Într-o zi, am scris /taxi şi în cele 10 secunde până “venea taxiul“, un admin m-a atacat şi am dispărut din faţa lui, mi-a dat BAN cică am folosit o comanda de teleportare pentru a evita moartea, deşi eu o folosisem înainte să tragă el în mine. După câteva cazuri similare mi-au dezactivat comenzile de teleportare, iar de fiecare dată când intram în joc, unii adminii se teleportau pe mine, singura mea scăpare fusese să fug cu o maşină, adminul mă urmărea cu maşina lui, mai devreme sau mai târziu mă omorau şi făceau asta în mod repetat, sau crezând că nu mai vine după mine, ieseam din joc pentru că mă plictisisem de urmărire sau minimizam jocul pentru că îmi dădea cineva mesaje pe Yahoo! Messenger. Îmi dădeau ban 7 zile “ESC / quit to avoid death“, după ce expira ban-ul, intram în joc şi faza se repeta: adminii se teleportau pe mine iar în maxim 1 oră eram banat alte 7 zile. Scopul lor era să mă facă să abuzez ca să aibă motiv de ban, efectiv nu mai puteam face nimic pe server.

În 2010 Cristi, băiatul celei de-a 2-a neveste a tatălui meu, mi-a zis că nu prea mai intră pe Yahoo Messenger şi dacă vreau să iau legătura cu el să îl caut pe SA-MP pe B-Zone (server de roleplay românesc), am intrat acolo dar nu am ştiut ce nume are în joc, nici el nu ştia numele lui. Acesta este contul meu: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/futuristul, înregistrat 25 februarie 2010. Jucând şi aşteptând să mă caute, a început să îmi placă roleplay-ul, unde era interzis să omori jucători fără motiv, aceştia putând să facă plângere şi să fi sancţionat.

Am cules şi de aici câţiva prieteni, printre care şi Rubby din Tecuci, cu care ulterior am decis să ne distrăm împreună cu 2 conturi cu nume de fată, chinuind poliţia. Îmi imaginez că poliţiştii care veneau după mine ar fi zis aşa “avem nevoie de întăriri pentru a prinde o fetiţă, fuge de 1 oră, are în dreapta o prietenă căruia îi dă arme non-stop şi care mi-a bubuit maşina de poliţie de 5 ori, şi dacă nu era destul de rău, aia din dreapta e mecanic şi îi repară maşina constant!

În Ianuarie 2012 am descoperit programele de chat pentru site-uri, astfel vizitatorii site-ului începuseră să mă contacteze, prioritatea mea a fost să vorbesc cu aceştia şi să îmi dezvolt afacerile cu arhitectură şi baze de date. Nu am mai putut juca GTA SA-MP, în schimb mai construit câteva case în The Sims 2, am băgat şi The Sims 3, dar timpul nu mai mi-a permis să joc nimic.

În 2013 mi-a revenit pofta de Quake 3, am jucat un server din Europa, singurul server cu ping sub 50, dar fiind jocul vechi de 14 ani, rareori găseam adversar pe server. Harta cea mai populară era ZTN3TOURNEY1 care are lansatorul de grenade în camera centrală, majoritatea rundelor făceam cele mai multe kill-uri cu grenade. Mi-am pus şi numele GrenadeMan.

În Aprilie 2016, lăsându-mă de arhitectură, mi-am umplut timpul rămas reapucându-mă de SA-MP pe B-Zone. Serverul evoluase mult, nu se mai putea da arme pasagerului din maşină sau repair şoferului cu wanted, aşa că nu mai m-am putut distra ca în 2011. Am găsit altă distracţie: să omor jucătorii, motiv pentru care mi-am făcut un cont nou cu un nume care sărea în evidenţă pentru oricine şi îmi definea caracterul de ucigaş: Fetiţa Criminală, ceea ce s-a transformat şi un experiment social, am văzut cum băieţii încercau să mă cucerească, cerându-mi numărul de telefon, Facebook, Instagram, Skype, Discord, ca apoi să folosesc eu tactica în a îmi face eu o iubită (fată, nu îmi spuneţi că sunt gay din cauza numelui).

Am cunoscut în joc copii care şi-au fixat scop în viaţă să aibă cel mai mare level, cea mai mare avere, cel mai luxos palat, cel mai mare rank în facţiuni sau în staff, cei mai mulţi subscriberi pe YouTube, unii ajungând să chiulească de la şcoală pentru a se realiza în viaţa virtuală de pe SA-MP.

Eu nu mi-am fixat nici un scop pe SA-MP, nu voiam level, avere sau vreo funcţie. Jucam doar de distracţie, făcând prostii şi încălcând regulile. Jocul devenise adictiv fiindcă mereu când intram pe server era un eveniment, apoi un concurs de cultură generală la reporteri, apoi cineva punea anunţ că vinde maşina la preţ mic şi o luam eu, apoi trebuia s-o vând ca să îmi eliberez garajul, apoi văzând cât de aglomerată e zona CNN LS nu mă puteam abţine să intru cu avionul în mulţime (kamikaze, sancţionabil cu jail) sau să pun anunţuri la mişto, gen “îmi vând virginitatea pe un Infernus de colecţie” (cea mai rapidă maşină), sau împuscam lumea pe stradă, luam wanted, când poliţia mă soma să mă predau, atacam poliţiştii şi fugeam cu maşina, ei fiind nevoiţi să mă alerge minute în sir ca să mă omoare. Conform regulilor, dacă suspectul în loc să se predea atacă poliţistul, acesta are voie (doar) să îl omoare în loc să îl aresteze, dar unii poliţişti dădeau wanted suplimentar “atacare poliţist” pentru a le lua dreptul de predare, le făceam plângere şi îi santajam ameninţându-I că vor lua faction warn dacă nu îmi dau bani să retrag plângerea, unii văzând plângerea mă întrebau de bună voie câtă mită vreau ca să retrag, alţii mi-au făcut mie plângere să iau şi eu warn pentru santaj dacă eu vreau să ia ei faction warn (3 warn = ban 5 zile, 3 faction warn = eşti demis din facţiune).

În consecinţă, am primit numeroase sancţiuni de la admini: mute, jail, suspend, warn, ban. Eram constient că pot lua şi ban permanent, ceea ce s-a şi întâmplat. Mi-am făcut alt cont şi apoi am cumpărat Unban din Shop, dar nu mai m-am jucat aşa mult ca înainte, până în Ianuarie 2019 când Kelton (general manager B-Zone) mi-a banat conturile atât Futuristul cât şi Fetita Criminală, pe motiv “multe abuzuri“, că fac mai multe rele decât bune şi nu mai am ce căuta aici. A pus şi NO-UNBAN ca să nu mai pot cumpăra unban cu gold.

Odată intrat în joc eram un criminal în serie, singurul lucru care mă scotea din joc erau vizitatorii site-ului îmi dădeau mesaje pe chat pentru a cumpăra baze de date. Acesta a fost motivul pentru care nu am aplicat la nici o facţiune. Mi-ar fi plăcut să fiu taximetrist, dar dacă luam client în maşină şi primeam mesaje de la vizitatorii site-ului, minimizam jocul să le răspund, puteam fi sancţionat cu faction warn pentru că stau AFK în taxi în loc să duc clienţii la destinaţie, şi dat afară din facţiune. În medie, jucam DOAR câteva ore pe săptămână.

În 2018 am testat şi serverele Bugged şi Nephrite, dar mi s-au părut servere plictisitoare faţă de B-Zone. Ownerul Bobo şi managerul Kelton au scris în regulile B-Zone că limbajul vulgar se sancţionează cu ban 1 zi la prima abatere, 3 zile la a doua, 5 zile la a treia, s.a.m.d, iar DM-ul nu se sancţionează de admini (poţi fi sancţionat doar cu wanted dacă jucătorul omorât îti dă /call 112). Awake (ownerul Nephrite) îi place să înjure în videourile sale, nu prevede sancţiuni dure pentru limbaj vulgar, doar mute maxim 80 minute, în schimb sancţionează DM-ul dur, pe Ruby şi Jade jucătorii te raportează la admini doar dacă te văd cu arma în mână apoi dacă omori pe cineva adminii îţi suspendă licenţa de arme 10 ore.

Am terminat quest-ul de Halloween pe B-Zone SA-MP

Ce joc în prezent

Tot în 2016 m-am apucat de The Sims 2, să termin oraşul neterminat în 2008, aş vrea să îmbunătăţesc casele construite de mine în 2008-2013 şi să le postez la download pe modthesims.info, dar nu ştiu în câţi ani voi găsi câteva ore libere să renovez toate 40 casele.

StarlingSprings

Unii mi-au zis că dacă am luat în 2016 un calculator de 2700 lei (Intel i5 6500 Quad-Core 3.2 GHz, 16 GB RAM), de ce joc vechituri gen GTA SA-MP şi nu GTA V? Sau de ce nu am bani să cumpăr CS:GO de pe Steam?

Ba, nu am luat calculatorul pentru jocuri, ci pentru programele care le folosesc pentru a creea baze de date, ele necesită procesor performant şi multă memorie RAM, d-asta nici nu luasem placă video dedicată, cea on-board era suficientă. Am luat Nvidia GTX 1050 TI (700 lei) ulterior pentru ca monitorul 27″ 4K pe care l-am luat în 2018 (2600 lei) şi care nu mergea pe placa video integrată, monitor util pentru a lucra cu tabele mari în Excel.

Nu am timp să joc jocurile care îmi plac mie şi voi vreţi să mă apuc de alte jocuri? Dacă m-aş juca, cine va servi clienţii care zilnic îmi oferă bani să le fac diverse proiecte? Din ce aş mai trăi? Din banii părinţilor? Părinţii nu mi-au dat 1 leu toată viaţa, apoi eu am vrut dintotdeauna să am propria sursă de venit, să NU depind de alte persoane, cum probabil sunteţi voi, gamerilor. În timpul rămas liber după ce servesc toţi clienţii, prefer să fac proiecte voluntare UTILE la mii de oameni, de exemplu Harta Ploieştiului, ce utilitate ar avea să mă joc?

Şi care e problema voastră că mă joc SA-MP (joc lansat în 2006)? Uite că NU mă mai joc SA-MP, am scris mai sus că am luat ban permanent. În schimb, ieri am descărcat Supaplex (joc lansat în 1991) de pe dosgamesarchive.com şi aş vrea să mă joc din nou primul joc pe care l-am jucat când aveam 6 ani. Probleme?

Acesta este jocul pe care IL VOI JUCA în 2019: Supaplex
Video filmat de un player experimentat care a reuşit să termine cele 111 nivele ale jocului în 7 ore, 37 minute.

Leave a Reply

Your email address will not be published.