Harta Bucureşti

Daţi click pe blocurile din hartă şi vedeţi anul construirii, numărul de apartamente, riscul seismic şi releveu. Pentru o navigare uşoară folosiţi PC/laptop, nu telefon. Momentan NU este 100% corectă aşa că raportaţi greşelile sau spuneţi-mi datele unde lipsesc!

Nu deranjaţi cu mesaje gen “vreau detalii despre blocul X” toate informaţiile pe care le deţin le puteţi consulta GRATUIT dând click pe blocurile respective.

Deschideţi pe tot ecranul:
Harta colorată după anul construcţiei blocurilor
Harta colorată după înălţimea blocurilor
Datele blocurilor incluse pe hartă pot fi download-ate şi în format Excel (contra cost)
Dacă vreţi să puneţi harta pe site-ul dumneavoastră, daţi click dreapta > View page source > copiaţi codul.

Am făcut aceasta hartă pentru a oferi tuturor cunostinţele mele acumulate de-a lungul timpului, ceea ce primăria NU oferă oficial. Un proiect original “Made by Teoalida” realizat voluntar. Aştept sugestii!

Studiez arhitectura comunistă din 2005 iar experienţa personală îmi permite identific modelele blocurilor şi numărul de apartamente şi camere din fiecare, folosind pozele din satelit + Google Street View.

Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, care din păcate la majoritatea blocurilor e imposibil de aflat cu exactitate, dar eu studiind listele parţiale (reabilitarea termică) din mai multe oraşe, plus informaţiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc şi le-am clasificat pe următoarele culori:

Generaţie
proiect
Blocuri Scări Aparta
mente
Camere
cunoscute
Camere
cămin
1
cameră
2
camere
3
camere
4
camere
5
camere
1940-1960 341 595 4853 2839 2.40% 11.69% 64.92% 15.92% 5.07%
1958-1964 809 2090 52367 43227 2.29% 3.46% 69.14% 24.51% 0.60%
1962-1970 494 1300 38592 37727 0.39% 16.50% 44.83% 28.39% 9.88%
1964-1972 608 1383 52249 51257 10.84% 31.87% 27.58% 25.79% 3.90% 0.01%
1968-1976 1874 5198 142227 137209 3.96% 7.44% 53.27% 29.25% 6.08%
1974-1978 679 1651 70608 59282 14.67% 27.21% 52.60% 5.50% 0.02%
1976-1982 338 896 18851 15809 5.12% 39.55% 21.76% 27.09% 6.33% 0.16%
1978-1986 2653 4707 167955 156442 11.31% 43.11% 34.76% 10.73% 0.09%
1984-1990 2126 4276 103043 86240 26.01% 27.70% 37.62% 8.62% 0.05%
după 1990 ANL 53 70 260 60 50.00% 25.00% 25.00%
1900-1950 private 2772 137 11854 44 27.27% 40.91% 20.45% 11.36%
1950-1990 private 15 16 269 252 1.59% 21.03% 62.30% 13.49% 1.59%
după 1990 private 1321 72 127474 1126 12.26% 54.35% 32.24% 1.15%
nelocuite 23 42 125 125 21.60% 19.20% 53.60% 5.60%
demolate 34 7 1309 683 88.58% 2.78% 5.42% 3.22%
Total
Bucureşti+Ilfov
14140 22440 792036 592322 2.20% 15.27% 41.79% 33.44% 7.27% 0.04%

Notă: intervalele se suprapun la ani fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan. De-a lungul timpului am schimbat culoarea unor blocuri şi voi continua să schimb în funcţie de evoluţia studiului meu, pentru a fi cât mai aproape de realitate. Citiţi mai multe: cum aflu anul construcţiei blocurilor. Mă puteţi contacta şi pentru consultanţă imobiliară.

Tabel actualizat în Aprilie 2021 după adăugarea numărului de scări şi apartamente la 98% din blocurile comuniste, 50% din blocurile interbelice şi 50% din cele de după 1990. Am reuşit să identific numărul de camere la 90% din blocurile comunste dar doar 1% din blocurile interbelice şi cele de după 1990.

Blocurile unde nu am reuşit să identific numărul de camere sunt majoritatea pe Bulevardul Unirii şi străzile adiacente, plus alte blocuri non-standard de colţ (rog persoanele care au călcat pe aici să îmi furnizeze informaţii), în acestea domină apartamentele mari, aşa că procentajul real de apartamente cu 3 şi 4 camere poate fi puţin mai sus decât cifrele obţinute momentan.

Am desenat în AutoCAD câteva zeci de planuri care se aplică la 78% din blocurile comuniste, cele 22% blocuri fără plan sunt majoritatea în cartiere din anii 1950 precum Căţelu, Floreasca şi Pieptănari, cu număr mic de apartamente per bloc, şi blocuri non-standard din toate cartierele, probabil 85% din locuitorii de la bloc au planuri disponibile pe hartă.

Blocurile au 2 băi în toate apartamentele cu 4 camere plus cele de 3 camere confort 1. Blocurile mai vechi au 2 băi doar la apartamentele de 4 camere confort 1. Dacă găsiţi blocuri cu 1 baie la 3 camere sau blocuri cu 2 băi spuneţi-mi pentru a le schimba culoarea!

În Bucureşti după 1977 s-au construit doar apartamente confort 1 (exceptând blocurile “cruce” cu garsoniere confort 2″), în provincie s-au mai construit blocuri confort 2. Bucureştenii cu frică de frică de cutremur se folosesc de numărul de băi pentru a identifica dacă blocul a fost construit după cutremur.

ATENŢIE la anunţurile atractivevând garsonieră în bloc fără risc seismic” care au inundat OLX-ul şi alte site-uri: NU există imobile fără risc seismic, ci doar imobile expertizate şi încadrate în clase de risc seismic/urgenţă, şi imobile cu riscul seismic necunoscut fiindcă nu au fost expertizate.

La un cutremur de 7+ grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului. A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol. Citiţi mai multe: riscul seismic.

Cum se foloseşte harta

ZeeMaps are un bug (eroare) care face ca atunci când sunt peste 7500 buline pe hartă, ele sunt afisate sub formă de picătură, ceea ce cauzează erori grafice la zoom, până rezolvă ei eroarea puteţi evita bugul folosind funcţia de search. Daţi click pe lupa din dreapta-sus (calculator) sau meniu > search (telefon), pentru a afişa blocurile cu buline rotunde, vă va fi apoi mai uşor să daţi click pe ele decât pe picături. Acest VIDEO prezintă principalele comenzi/filtre ale hărţii.

Afişaţi blocurile dintr-un judeţ: alegeţi Nr ordine Excel > contains > scrieţi “B” sau “-” (cratimă) pentru a afişa toate blocurile cu buline rotunde.

Afişaţi blocurile dintr-un oraş / cartier: alegeţi City > contains > scrieţi numele oraşului/cartierului cu diacritice.

Căutaţi după numărul blocului: alegeţi Name > contains > scrieţi de exemplu “2A” harta va afişa doar blocurile cu numărul 2A. NU scrieţi strada (baza de date NU conţine adresele stradale la multe blocuri), scrieţi numărul blocului şi daţi zoom pe cartierul dorit (presupun că stiţi în ce cartier vreţi să ajungeţi) sau folosiţi căsuţa de search din dreapta-jos pentru a căuta strada (aici căutaţi pe Google Maps, NU în datele blocurilor introduse de mine).

Căutaţi după numărul de camere: alegeţi Apartamente > contains > “două camere” harta va afişa doar blocurile care conţin apartamente de 2 camere (notă: NU toate blocurile au numărul de camere indicat momentan).

Filtraţi blocurile cu risc seismic: alegeţi Risc seismic > contains > “clasa” harta va afişa doar blocurile încadrate în clasele de risc seismic.

Filtraţi după modelul blocului: alegeţi Denumire > contains > “capete decalate”, harta va afişa doar modelul de bloc introdus în 1984, preferatul multor familii datorită suprafeţelor generoase (notă: denumirile blocurilor sunt invenţii personale, probabil va trebui să daţi click pe un bloc cunoscut să vedeţi ce denumire i-am pus, apoi căutaţi şi găsiţi blocuri identice).

Am denumit blocurile după următorul format: an introducere, T (turn) S (scund), formă, grad confort, dimensiune (denumirile care nu respectă formatul sunt temporare şi urmează să le definitivez, dacă aveţi propuneri spuneţi-mi). Ar fi amuzant ca invenţiile mele să devină virale, să vedem anunţuri “vând apartament în bloc tip bară cu băi centrale“.

Cum am făcut harta & despre corectitudinea datelor

Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, din păcate acesta este singurul detaliu din baza de date care NU e exact. Există contradicţii la ani şi între lista imobilelor expertizate seismic şi lista imobilelor reabilitate termic. Diverşi proprietari mi-au spus că blocul lor apare cu ani diferiţi în contractul de vânzare-cumpărare, în certificatul energetic, etc, la alte blocuri anul nu apare pe nici un act şi tot ce am e estimarea mea personală.

În 2007-2008 am realizat o statistică la care mi-au ieşit ~20.200 scări de bloc şi 630.000 apartamente, marjă de eroare +/- 2%.

Proiectul actual început în martie 2020, dar 90% din blocurile comuniste le-am adăugat în august-septembrie 2020, urmate de blocurile interbelice în noiembrie-decembrie 2020 şi cele noi în decembrie–ianuarie 2021, în prezent continui să adaug / corectez date spuse de vizitatorii site-ului.

În primă fază am pus coordonatele şi numerele blocurilor conform OpenStreetMaps, tip bloc, numărul de etaje şi apartamente ghicite din imaginile satelitare şi Google Street View (FĂRĂ documente), apoi prin filtru şi find-replace am adăugat anii estimaţi în care s-a construit fiecare tip de bloc. Compun datele la viteza de 60 blocuri pe oră (dovadă video mai jos), Ploieştiul l-am făcut în 30 ore, Târgovişte în 15 ore, estimam că Bucureştiul îmi va lua 150 ore, DAR…

Am găsit informaţii suplimentare care au dus volumul de muncă către 300 ore, de exemplu acest PDF cu anii de construcţie la 70% din blocurile din Sectorul 3, şi reabilitaretermica.eu, de pe care am luat adresa stradală şi anul recepţiei, moment în care am corectat numerele blocurilor greşite. Reabilitaretermică.eu e un site cu autor necunoscut, făcut în haos pentru 3 sectoare (unele blocuri au buline pe fiecare scară, altele au 1 bulină pe mai multe blocuri).

www.reabilitaretermica.eu/entitati/sector-1-bucuresti
www.reabilitaretermica.eu/entitati/sector-4-bucuresti
www.reabilitaretermica.eu/entitati/sector-6-bucuresti

Atenţie: doar blocurile cu reabilitarea finalizată (verde) sau în curs de execuţie (galben) au anul construcţiei corect (în 90% cazuri), blocurile care urmează să fie reabilitate (portocalii) au anul construcţiei scris pe baza clădirilor vecine, în 90% cazuri GREŞIT (eu dau click pe fiecare bloc şi cunoscând intervalele de ani pe tipuri de bloc, îmi dau seama care au anul greşit, am găsit blocuri de tipul celor introduse după 1980 dar pe ele scrie un an din ’60 din simplul motiv că au fost construite pentru îndesire în cartierele anilor 1960).

De exemplu turnurile cu 12 garsoniere pe etaj s-au construit pe o perioadă lungă de timp (din anii 1960 până către 1980), conform pozei din avion din 1978 unele nu erau încă construite, dar pe reabilitaretermica.eu majoritatea au anul 1965. Am inclus pe harta mea toţi anii cu menţiunea că e gresit unde e cazul, pentru a preveni ca cineva să-mi spună că blocul X e din anul Y că a văzut el pe reabilitareatermică.eu.

O hartă oficială cu numerele blocurilor este cadastral.github.io dar e greu de folosit fiindcă trebuie download-at fiecare plan cadastral, multe sunt scanate prost şi nu permit citirea informaţiilor, va dura ceva timp până verific tot Bucureştiul şi corectez eventualele greşeli (exemplu: un bloc 3 scări de pe Strada Dunăvăţ apare pe OpenStreetMaps cu numărul 64, pe cadastal apar 2 blocuri: 59 şi 65, blocul 14 pe Bulevardul Uverturii sunt de fapt 2 blocuri 14 şi 14A, alte blocuri au numerele inversate, altele nu au deloc număr).

Aşa arăta harta Bucureşti cu poligoane pe cartiere şi 664 buline adăugate în martie-mai 2020.
Harta Bucuresti

Din cauza COVID-19 mi-am anulat vacanţele iar din 25 iulie 2020 am reluat munca la harta Bucureşti, ajungând la 2000+ blocuri la sfârşitul lunii. Am şters poligoanele să se vadă mai bine bulinele în următoarele 2 screenshoturi, de pe 8 august 2020 (3000+ blocuri din care 2500+ cu datele tehnice), 16 August 2020 (5000+ blocuri din care 3000+ cu datele tehnice).
Harta Bucuresti Harta Bucuresti

Încă un screenshot de pe 21 august (7015 blocuri din Bucureşti, din care 4000+ cu datele tehnice, plus cele din comunele suburbane), şi încă unul de pe 28 august când am finalizat adăugarea coordonatelor la blocurile comuniste (8816 blocuri, din care 5000+ cu datele tehnice).
Harta Bucuresti Harta Bucuresti

Am continuat munca, la sfârşitul lui septembrie 2020 având aproximativ 8000 blocuri cu date tehnice, când am fost nevoit să iau o pauză datorită problemelor personale, în octombrie singurele actualizări pe hartă au fost greşelile raportate de vizitatorii site-ului. La data de 4 Noiembrie 2020 erau pe hartă 8965 blocuri comuniste, din care 8269 au numărul de apartamente cunoscut, totalizând 598.250 apartamente, din care am reuşit să identific numărul de camere la 523.705 apartamente.

Pe 18 noiembrie 2020 am început adăugarea informaţiilor de pe lista imobilelor expertizate seismic (peste 2500 clădiri, din care aproximativ 300 din perioada comunistă şi restul mai vechi) şi am găsit blocuri comuniste la care anul nu corespunde cu cel de la reabilitare termică. Alte zeci de ore de muncă.

În cazul blocurilor noi m-am folosit parţial de korter.ro, tentativa de a folosi un program automat de extragere a datelor a dovedit că acest site e un dezastru, jumătate din blocuri nu au numărul de etaje indicat, la unele blocuri anumite informaţii apar în câmp greşit, fiind nevoit să compun datele manual, şi să număr eu etajele pe Google Streetview. Am adăugat şi blocuri noi inexistente pe korter.ro. Alte zeci de ore de muncă.

Mai pot folosi şi Adrese din Bucureşti pentru adăugarea adreselor stradale şi codului poştal, dar până acum nimeni nu a fost interesat în codurile postale aşa că las asta pentru mai târziu.

La cele de mai sus se adaugă 1-2 ore / plan de bloc desenat în AutoCAD (majoritatea planurilor nu sunt specifice Bucureştiului, le voi folosi şi la alte oraşe la care mai fac hărţi interactive).

Baza de date NU este şi probabil NU va fi niciodată 100% corectă. De-a lungul timpului am schimbat culorile unor blocuri şi continui să schimb, încerc să o fac cât mai corectă posibil iar VOI mă puteţi ajuta, daţi click pe blocuri şi raportaţi orice greşeală vedeţi.



Istoria blocurilor din Bucureşti

Înaintea celui de-al doilea război mondial oamenii de afaceri au demolat case în zona centrală şi au construit blocuri cu până la 12 etaje. Pe terenurile virane de la periferie se făceau parcelări precum Floreasca, Pieptănari şi Vatra Luminoasă. În anii 1950 guvernul comunist a construit blocuri pe loturile rămase libere în aceste parcelări. Plus plombe în zona centrală unde nu s-au construit blocuri interbelice sau au fost distruse de bombardamente (notă: atât în perioada interbelică cât şi în anii 1950 unele blocuri erau construite de întreprinderi, distinct de programul naţional de locuinţe care a apărut în anii 1950, nu sunt sigur care e limita).

În anii 1960 a început constructia mega-cartierelor la marginea oraşului: Berceni (jumătatea estică), Drumul Taberei (jumătatea estică), Giuleşti, Giurgiului, Griviţa, Militari, Pajura, Titan-Balta Albă.

Plan de sistematizare a Bucureştiului din anul 1964 (sursa: armyuser.blogspot.com), observaţi pe Şoseaua Olteniţei un cartier de blocuri rarefiate care NU a mai fost construit.

Sistematizare Bucuresti

Proiectul cartierului Titan realizat prin anii 1960 (sursa: armyuser.blogspot.com), observaţi că zona Ozana s-a construit într-un stil cu totul diferit faţă de proiectul iniţial, iar zona vestică a fost îndesită cu alte blocuri în anii 1970.

Sistematizare Titan

La sfârşitul anilor 1960 au fost începute noi cartiere: Berceni (jumătatea vestică), Colentina, Drumul Taberei (jumătatea vestică), Rahova, Sălăjan. Pe lângă cartierele principale s-au construit şi cvartale de blocuri confort 2/3 pe terenurile virane din cartierele de case, de exemplu Banul Udrea, Foişorului, Moise Nicoară (în centru), Melineşti (în Berceni), Baciului, Iacob Andrei, Imaşului, Livezilor, Zăbrăuţi (în Ferentari), Amurgului, Crizantemelor, Pricopan (în Rahova), Electronicii, capătul lui Pantelimon, confortul redus combinat cu amplasamentul (în special în Ferentari unde lipsesc blocuri mai noi) le-au transformat în “zone negre” ale Bucureştiului, populate de ţigani. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu venirea lui Ceauşescu la putere.

La începutul anilor 1970 au fost început noi cartiere: Baicului, Fundeni, Pantelimon, Tei, Tineretului.

Machetă Colentina realizată în 1968 care prezintă cum urma să arate cartierul în 1972, incluzând nişte blocuri care (presupun) că urma să aibă 16-18 etaje, care însă nu s-au mai construit iar terenul a fost umplut spre sfârşitul anilor 1970 cu alte blocuri.

Macheta Colentina

După 1977 s-a trecut la demolări masive şi construcţia de blocuri în aliniament stradal. Se zvoneste că Nicolae Ceauşescu s-a inspirat din vizitele sale în China şi Coreea de Nord, sau că cutremurul din 1977 l-a determinat să ordone demolarea centrelor oraşelor şi construirea de blocuri pe toate bulevardele. Cercetările personale arată că acest nou stil de blocuri era deja în construcţie la momentul cutremurului din 1977 (cel puţin pe Dorobanţi şi Nicolae Titulescu), deci Ceauşescu avea planuri masive de sistematizare încă de la mijlocul anilor 1970, iar cutremurul a venit la fix să se folosească de el ca pretext pentru demolări.

Următoarele cartiere s-au construit după 1977: Băneasa, Crângaşi, Ion Mihalache, Militari (zona Uverturii şi zona dintre frontul sudic Iuliu Maniu şi calea ferată Cotroceni), Moşilor, Olteniţei, Rahova (zona Căii Rahovei şi Mărgeanului), Ştefan Cel Mare (frontul sudic), Vitan.

Machetă Calea Rahovei realizată în 1978, zona de până în strada Mihail Sebastian s-a construit aproximativ conform machetei exceptând câteva blocuri pe partea sudică care nu s-au mai construit, în timp ce zona de la Piaţa Chirigiu până la Mihail Sebastian construcţia a început spre sfârşitul anilor 1980 şi a rămas neterminată datorită revoluţiei.

Macheta Calea Rahovei

În jur de 1984 au fost introduse noi tipuri de blocuri cu suprafeţe sporite şi au fost începute cartierele Bulevardul Unirii, Aviaţiei, Electronicii, Militari (zona Virtuţii), Rahova (zona Sebastian şi 13 Septembrie), Văcăreşti.

Privind ritmul construcţiei din zona străzilor Petre Ispirescu şi Sebastian (zone construite în anii 1980), dar şi Năsăud şi Ştefan Dumitrescu (zone cu câteva blocuri începute în 1988) mă gândesc că Ceauşescu şi-a schimbat planurile în a demola nu doar de-a lungul bulevardelor ci toate zonele de case modeste şi înlocui cu blocuri.

Dacă mai aveţi machete sau orice informaţii despre proiecte de sistematizare nerealizate, contactaţi-mă!

Metroul, unul din puţinele proiecte comuniste care într-adevăr au îmbunătăţit calitatea vieţii, a fost proiectat initial în 1938 pe timpurile lui Carol al II-lea, dar proiectul nu a fost pus în practică din cauza războiului. Construcţia a început în 1975 în timpul lui Ceauşescu şi urma să fie finaliată în anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizând în jur de 100 km. Prima linie s-a deschis în 1979, iar până în ziua revoluţiei s-au dschis 3 lunii totalizând 55 km. Între 1990 şi 2000 idioţii capitalişti au reuşit performanţa să deschidă încă 8 km de linii începute de comunişti. Oare cât timp le va lua capitaliştilor să construiască o linie de metrou de la zero, Drumul Taberei – Eroilor – Pantelimon sau una care să lege Bucureştiul de aeroportul Otopeni?

Cartiere

Pentru comparaţie, în oraşul meu natal Ploieşti sunt 19 cartiere, majoritatea construite într-o perioadă scurtă de timp. Republicii – Andrei Mureşanu construit în 1960-1970, apoi Republicii Vest I construit în 1975-1985 are blocuri intercalate cu blocurile din cartierul anterior pentru îndesire, dar din punct de vedere al proiectului se află în cartiere diferite.

În Bucureşti, majoritatea cartierelor au fost începute în anii 1960 şi până în 1990 l- s-au adăugat constant noi blocuri. Excepţii: Bucureştii Noi, început în jur de 1955 şi continuat în anii 1960, după 1970 nu s-a mai construit nici un bloc.

Acest lucru riscă să creeze confuzie iar diverşi amatori dau sfaturi “evită cartierul Militari că e construit înainte de 1977 şi chiar s-a prăbuşit un bloc la cutremur” când de fapt majoritatea blocurilor din Militari sunt construite după 1977, harta mea vă ajută să le găsiţi dacă sunteţi paranoiic.

Blocul OD16 care s-a prăbuşit în Militari a fost un caz izolat, fiindcă şeful de şantier a furat din materiale. Nu înseamnă că trebuie să evitaţi TOATE blocurile dinainte de 1977. Un cutremur suficient de mare poate distruge atât blocuri dinainte de 1977 cât şi blocuri construite după 1977 deoarece în anii 1980 se furau materiale la greu. Citiţi mai multe: cât de sigure sunt blocurile cu şi fără bulină?

Numerotarea blocurilor

Blocurile “tip OD, E, M, P, Y, Z”, denumiri adeseori întâlnite în anunţurile imobiliare din tot Bucureştiul, îşi au originea în sistemul de numerotare din Drumul Taberei, folosit parţial şi în Berceni şi în Titan. Blocurile de 4 etaje A+număr au 20x11m şi 2/3/3 camere, D+număr au 17x11m şi 3/4 camere, dar în Berceni mai sunt şi blocuri de 10 etaje care încep tot cu A.

Drumul Taberei e compus din 10 microraioane, în fiecare numerotarea după literă începe cu 1, doar 3 microraioane vestice au numerotare continuă. În Bucureşti trebuie să spui întotdeauna numele străzii când comanzi pizza. (pentru comparaţie cartierul Ploieşti Vest I area blocurile 1-100, I1-I5, M3-M17, iar Vest II are blocurile 101-181, nu există numere dublate într-un cartier).

Blocuri identice există şi în alte cartiere dar fără acest sistem de notare (de exemplu în Militari zona anilor 1960 are blocuri de la 1 la 86 fără nicio literă, iar în zona anilor 1980 numerotarea începe cu M, N, O, P + număr, litera reprezentând cvartalul indiferent de tipul blocului. La fel şi în Rahova.

Alte site-uri utile

Pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie: Recensământul din 1992 înregistra un număr de 109194 imobile în Bucureşti (majoritatea sunt case locuite de una sau câteva familii). Fiindcă nu există o limită clară între case şi blocuri, pentru a evita supraaglomerarea hărţii am decis ca la blocuri private să includ DOAR imobilele expertizate tehnic şi cele cu peste 4 etaje (dacă după includerea acestora a mai rămas 1-2 imobile mai mici pe un anumit segment de stradă le-am inclus şi pe alea). Dacă am omis ceva spuneţi-mi.

Hărţi vechi:
Harta-Bucuresti-veche.png
Harta-Bucuresti-1897.jpg
Harta-Bucuresti-1900.jpg
Harta-Bucuresti-1940.jpg (cu reteaua de autobuze si tramvaie)
fostulbucuresti.github.io – Poze din avion din 1927, 1938, 1943, 1966, 1978 in stilul pozelor din satelit din Google Maps

Mulţumim lui Claudiu Badita pentru adăugarea hărţii Metrorex.
Locuri de munca București

Cineva a facut pe ArcGIS o harta similara dar DOAR pentru blocurile cu risc seismic (iar unele blocuri sunt amplasate gresit): esriroedu.maps.arcgis.com – voi adauga eu informatiile de pe lista cu risc seismic pe harta mea sa iasa o harta CORECTA!

Etichete:

30 de comentarii la „Harta Bucureşti”

    1. Îmi plac fetele iar harta e colorată ca un curcubeu, multe lucruli arată ca un curcubeu dar dacă PRIMUL lucru care îţi vine în mintea ta e steagul LGBT… probabil că TU eşti gay! În orice caz, comentariul tău e foarte gay (de prost gust).

  1. Salut, sunt Stefan din Bucuresti.

    Inainte de orice: WOW cea mai tare chestie in domeniu pe care am gasit-o pana acum !!!

    Felicitari pentru idee si pentru munca depusa !

    Si acum cateva mici detalii:

    Eu stau in Titan, Strada Jean Steriadi, Bloc I 24 si trebuie sa-ti spun ca toate blocurile de 4 etaje din zona, cu prima litera I si J sunt facute in anul 1969, eu m-am mutat in luna Noiembrie.

  2. Un site foarte util si probabil singurul site credibil pe care poti vedea anul constructiei blocurilor din Bucuresti. Felicitari pentru munca depusa! Mi-a fost cu adevarat de ajutor.

  3. Am lucrat zilnic până pe 25 august când am avut alte probleme urgente de rezolvat, după o pauză de o săptămână am reluat munca weekendul acesta, mai sunt câteva sute de blocuri de pus datele tehnice, majoritatea pe Bulevardul Unirii cu forme complicate şi va trebui să mă uit câteva minute la fiecare bloc să îmi dau seama câte apartamente are şi nici aşa nu cred că voi reuşi…

    Voi adăuga datele din PDF-ul postat de “un fan” (găseşte cineva astfel de liste la celelalte sectoare?) riscul seismic şi blocurile interbelice, apoi voi posta pe Facebook pentru a cere ajutorul populaţiei să completeze datele unde lipsesc. Chiar şi aşa, harta NU va fi niciodată 100% completă şi corectă.

        1. Poţi observa singură ca are stil arhitectural tipic perioadei interbelice.

          Dacă îmi permite timpul voi adăuga pe hartă buline clickabile şi pe blocurile interbelice, dar va fi cam inutilă treabă, ca NU voi putea ghici anul construcţiei într-o marjă de eroare redusă ca la blocurile comuniste, nici numărul de apartamente, voi scrie doar “înainte de 1950” (exceptând cazul în care se află pe lista de risc seismic unde scrie anul exact).

    1. Foarte interesant, harta se poate imbunatati. Voi incerca sa iti fac o mica pagina WebGIS ca demo, adica o harta in care sa adaug contururile blocurilor din Bucuresti. Eu lucrez in QGIS.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *