Sari la conținut

Salina Slănic

Am vizitat Salina Slănic de 3 ori, prima dată în 1998, la scurt timp după ce a fost închisă 4 ani (aveam 9 ani şi voiam să văd chestii neobişnuite), apoi în 2005, apoi din nou în 2008, şi am rămas cam dezamăgit. Ultima dată am vizitat în scop mai tehnic, înarmat cu cameră foto şi o lanternă de 30 cm, pentru a studia „construcţia” inclusiv camerele neiluminate, fără a fi interesat de muzeu şi ce mai e înăuntru. Am desenat planul şi o reprezentare 3D a salinei pe care vi le prezint aici.

Rog cei care au vizitat sau vor vizita în curând salina, să lase commentarii, să facă eventuale corectări şi să clarifice câteva mistere. Dacă sunteţi angajat al salinei, v-as ruga să mă contactaţi pentru a împartăşi informaţii.

Salina Slanic, desen 3D in AutoCAD Salina Slanic, planul etajului minei Unirea Salina Slanic, planul minei Unirea in 3D

Aventură la Slănic din 2008

Având înternet, am căutat preţul şi orarul de vizitare, ATÂT, ca să nu-mi pierd interesul de vizitare. Pe internet cât şi pe bannerele din oraş scria că se vizitează până la 17:00, dar surpriză, la intarea în salină scria că programul e până la 15:00. Eu am ajuns la 14:00 şi am crezut că la 15:00 e ultima coborâre şi e permis să mai stăm 2 ore până la ora inchiderii. Nu am stat la coadă, ne-a băgat în lift imediat (era în cursul săptămânii).

Am dat un tur pilonului central, studiind salina, iar când să dau al doilea tur sa fac şi poze (cu frica de a fi amendat – la intrare scrie de o taxă de fotografie, cine nu o plăteste la intrare, vă plăti de 10 ori la ieşire), a venit un angajat şi a zis sa ne strângem la lift că în 30 minute se închide (a zis şi că putem face poze, nu va comenta nimeni, de fapt toată lumea făcea poze). Am dat şi un al doilea tur şi am făcut câteva poze dar fiind făcute în graba şi fără trepied, nu are rost să le postez aici.

După salină am mai stat 2 ore prin Slănic pentru a face harta şi număra apartamentele şi am facut niste poze prin oras.

După ce m-am întors acasă, m-am uitat mai mult pe internet şi am citit blogurile şi comentariile altora. Observ că majoritatea care au fost doar la Slănic, laudă salina şi critică oraşul, pe când cei care au fost şi la alte saline gen Praid sau Târgu Ocna, critică absolut totul. Cel mai criticat e programul de vizitare prea scurt, plus site-urile care induc în eroare. Norocul meu ca sunt din Ploieşti, am ajuns la 14:00 şi am putut sta 1 oră în subteran, dar alţii au venit de la sute de km şi au ajuns după ora inchiderii dezamăgiţi.

Părerea mea:
Oraşul e o mizerie, dar totuşi mai puţin plictisitor ca salina.
Dacă în 1998 salina era cam goală, în 2005 am găsit terenuri de sport, bar, leagăne, etc. În 2008 unele din acestea nu mai erau, nu prea ai ce face în salină. Idioţii care administrează salina nu au chef deloc de investiţii! Habar n-au cat potential turistic are… La Salina Turda s-au făcut investiţii de 6 milioane euro şi s-a redeschis în ianuarie 2010, iar la Slănic nu se face nimic deşi e cea mai mare salină din Europa.

Conform salrom.ro, mina a avut 166.000 vizitatori în 2011… Cam puţin!

Detalii tehnice

Ocna din Vale
Exploatare: 1819-1865.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 87-90 metri conform Salrom sau 145 metri conform secţiunii.

Ocna din Deal
Exploatare: 1838-1865.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 96 metri conform Salrom.

Mina Carol
Exploatare: 1881-1935.
Arhitectură: 3 camere cu profil ogival, a 4-camera cu profil trapezoidal ca extensie.
înălţime: în jur de 80-90 metri (estimare după schemă), 96 metri confirm Analele Academiei 1942
Lăţime: în jur de 50 metri (estimare după schemă).

Mina Mihai
Exploatare: 1912-1943.
Deschisă publicului în anii 1980, doar în perioada concursurilor de aeromodelism.
Arhitectură: 6 camere cu profil trapezoidal.
Înălţime 60 sau 66 metri.
Lăţime 37 metri la baza, 12 metri la tavan.

Mina Unirea
Exploatare: 1943-1970 (construcţia începută în 1938).
Deschisă publicului în 1972.
Arhitectură: 14 camere cu profil trapezoidal, a 15-a cameră în proiect nerealizată.
Înăltime: 54 metri, tavanul fiind la 26 metri sub podeaua minei Mihai.
Lăţime: 32 metri la bază, 10 metri la tavan.
Suprafaţa: 78.000 sau 80.000 metri pătraţi.
Adâncime: 208 metri, jumatatea estică a salinei e cu 2.2 metri mai jos decât capătul de jos al liftului. Nu ştiu unde e măsurat 208 metri.

Planul minelor Carol şi Mihai şi al celor 2 ocne (sursa: calatoruldigital.ro) şi secţiune (sursa Panoramio – Mihai Druga)
Salina Slanic

Alte informaţii:
Sarea din sarniţele României (1894) – pagina 38-40
Analele Academiei Române (1942) – paginile 237-246

Rezulatele studiului meu + comentarii la ce se vorbeşte pe alte bloguri

Se zice că Salina are 14 camere şi e adeseori criticată că „doar cele 4 din jurul pilonului central sunt vizitabile”. În realitate 9 camere şi cam 80% din volumul salinei e vizibil fără a sări gardurile cu accesul interzis. Destul pentru un turist obisnuit!

Vizitarea este restrictionată la un circuit în jurul pilonului central de faptul că camerele 5, 7 si 14 nu au fost excavate până la acelasi nivel cu restul, făcând imposibilă circuitul celorlalţi piloni, camera 11 e închisă pentru că s-a prabusit o bucată din tavan. Restul camerelor se infundă, sau nu e nimic amenajat care să merite atenţia turiştilor.

Recent s-a deschis accesul în camerele 7 şi 14. În camera 14 se observă multe cavităţi în pereţi, blocuri de sare care erau în pericol să cadă au fost date jos şi probabil după câţiva ani în care nu s-a mai prăbuşit nimic, s-a decis că camera e sigură pentru turişti.

Unele surse spun că ar avea 15 camere. Secţiunea din poza de mai sus arată încă o camera în zona estică, care a fost în proiect dar nu s-a mai realizat (decât tunelul de la tavan). În salină, vizavi de lift se află acest plan care arată că camerele estice 8-9-10 ar fi legate între ele şi astfel ar 8 piloane în loc de 4. În realitate e doar un tunel de ~5 metri latime, vizibil din camera sanatoriului, care probabil se şi înfundă.

Eu am vrut să desenez planul CORECT al salinei, aş fi vrut să vad TOT, inclusiv camerele 7, 8, 14 (mai ales camera 8 care în cartea „Valea Prahovei” apare ca fiind mult mai lungă decât în planul meu. Îmi pare rău că nu am sărit gardurile, din plăcerea de a respecta panourile „accesul interzis, pericol de bla bla”.

Cine a vizitat salina înainte de 1994, îl rog să mă contacteze! Vreau să ştiu cum arăta atunci comparat cu acum, câte camere erau accesibile publicului, cele 2 lacuri existau sau au fost construite în perioada de închidere 1994-1998 pentru drenaj?

Puţul de intrare cu liftu electric e pe camera vestică. Pe camera estică (lângă sanatoriu) mai e un puţ, unul dezafectat, acţionat cu aburi. De ce sunt 2 puturi: pentru că deasupra minei Unirea, mai sunt 2 mine construite anterior Carol şi Mihai, fiecare cu put propriu, între cele 2 mine există un tunel de legătură accesibil prin nişte scări, pentru a face accesibilă inspecţia periodică a minei Carol după dezafectarea puţului estic.

La suprafaţă la 100 metri în spatele clădirii liftului curent se poate vedea un acoperiş din tablă la 1-2 metri de sol, acela acoperă puţul liftului cu aburi. De asemenea pe câmpul dintre cele 2 puţuri se pot vedea 2 grupuri a câte 3 plansee de beton, ele acoperă puţurile celor 2 ocne conice.

În 2013 când am publicat acest articol pe site am căutat mai multe informaţii şi am descoperit Călătorie spre centrul pământului – Transalpinbike şi existenţa unui tunel de 3km lungime, care teoretic oferă access auto în Mina Unirea, ieşirea find 1 km mai spre sud, în incinta la Salina Nouă. Cu alte cuvinte, din tunelul de access în exploatarea noii saline s-a făcut o ramificaţie care coboară în zig-zag până la Mina Unirea. Tunelul nu e dechis publicului în mod normal. Acest video filmat de la intrarea în tunel până în salină (puteţi vedea câteva maşini parcate în Mina Unirea adică au coborât cu maşina 208 metri!).

Într-adevăr în 2008 am vazut personal o gaură în camera 9 în peretele estic, dar fiind intuneric am crezut că e înfundată şi nu mi-a trecut prin gând că ar comunica cu suprafaţa. Nu are legătură! Tunelul a fost construit după accidentul din 2011 şi se află în camera 8 pe peretele sudic.

Tunelul de acces auto construit în 2011

O poză similara cu asta am văzut-o eu în 2014 şi nu înţelegeam cum au ajuns maşinile în salină

Camera 3 (cea unde se află liftul) observaţi că 3-4 felii de la bază nu au fost excavate până la peretele vestic

Camera 11 (tavanul prăbuşit)


Nu intentionez să umplu site-ul meu cu poze din salină, sunt destule poze pe internet. De exemplu albumul lui József Földi.

Drumul catre Mina Unirea se face cu microbuzul prin salina noua, care inca in exploatare

Stiri

Pe puţul liftului există o scară de lemn folosită de angajaţi pentru inspecţie, se poate ajunge la balconul de la tavan, în mina Mihai şi la suprafaţă. Dar nu e tocmai o cale de evacuare a turiştilor deoarece puţini oameni pot urca scări care echivalează unui bloc de 70 etaje!

Pe 3 Iunie 2011 o defecţiune la lift a blocat 50 copii în subteran pentru 1 oră (sursa: stirile PRO TV şi alte ziare), un blogger dorin.craiova-maxima.ro scria că e riscant să fi în salină în caz de cutremur, eu zic vizitarea salinei e 100% sigură. Cutremurele afectează doar ce e la suprafaţă, iar o posibilă surpare s-ar produce întâi în mina Mihai, mai mare, mai aproape de suprafaţă şi aflată fix sub albia râului Slănic.

După incidentul din 2011 a început construcţia tunelului auto care leagă mina Unirea de Salina Nouă. Tunelul auto a permis organizarea de evenimente în salină imposibile anterior, precum concursul cu 300 biciclete desfăşurat pentru prima dată pe 24 Februarie 2013, de asemenea MasterChef sezonul 2014 episodul 9 a fost filmat în salină pe 13 mai 2014 (anunţ oficial + video).

Dacă vă întrebaţi de ce se mai foloseşte liftul antic când există tunel auto: liftul e încă cea mai rapidă cale de access. Tunelul e un drum plin de denivelări fiindcă a fost făcut pentru camioanele de exploatare şi pentru evacuare în caz de urgenţă, NU pentru acces turistic.

Pe 6 august 2014 roata pe care stă cablul liftului s-a rupt, cablul căzând de pe roată pe ax şi astfel liftul a căzut în gol 1 metru. Turiştii au fost evacuaţi noroc cu tunelul construit cu 2 ani în urmă. Salina a fost închisă până pe 12 August 2014 când s-a redeschis, liftul nu mai e funcţional iar accesul se face cu microbuze prin salina nouă unde se pot vedea muncitorii care extrag sarea, apoi prin tunelul dintre mine. Coborârea cu microbuzul durează 15 minute în loc de 2 minute coborârea cu liftul, se stă la coadă câte 1-2 ore şi se poluează salina căreia i se face reclamă că are cel mai curat aer din lume.

Pe 24 Noiembrie 2015 salina a fost închisă din nou după incendiul de la Colectiv, pentru că nu avea autorizaţie ISU, şi redeschisă pe 24 Februarie 2016.

În 2018 liftul e incă nefuncţional.

Mistere de rezolvat

Conform planului din 1938, există tunele de legatură între minele Carol şi Mihai şi cele 2 ocne, dar cum ocnele sunt la adâncimi diferite, cum se face accesul (cum se faceă, este posibil ca în prezent ocnele să fie inundate şi inaccessibile).

Cum arată mina Carol? Dacă din mina Mihai se găsesc câteva poze căutând pe google „aeromodelism Slănic”, din mina Carol nu se gaseşte nimic. Fiind cea mai mare, de ce nu se fac concursurile de aeromodelism acolo? Probabil pentru că e făcută cu ciocanul şi nu cu masini de tăiat sare, astfel podeaua nu e plană, şi lipseste o cale sigură de access (accesul se face prin mina Mihai urcând nişte scări din lemn).

Cum s-au alungit puţurile de extracţie când exploatarea progresa cu câte o felie de 2.2 metri? Fiindcă lifturile sunt legate între ele cu un singur cablu, trebuia schimbat (alungit) cablul după fiecare felie excavată?

Când s-a închis puţul de extracţie estic (cel cu abur)? A fost vreodată folosit pentru accesul turiştilor? Domnul de la lift mi-a zis că putul nu mai merge din era exploatării (1943-1970), dar bunicii mei mi-au zis că în anii 1970 au coborât „pe putul de lângă sanatoriu”. Care-i adevărul?

În stânga intrării normale în salină există „tunelul de sare„, de care nu ştiam când am vizitat salina, iar când s-a construit tunelul auto de 3 km, pentru moment am crezut că pe acolo se intră cu maşina. Aş vrea să ştiu unde duce tunelul de sare de la suprafaţă (probabil se înfundă) iar în acest caz, când şi în ce scop a fost construit? Update: un vizitator al site-ului mi-a zis în 2016 că el vizitase tunelul în 1998 şi ducea la 2 puţuri cu scări, se presupune că şi pe acolo se poate intra în salină, pentru inspecţie, eventual cale de evacuare a minerilor în caz că se defecta liftul.

Etichete:

16 commentarii

  1. In Slanic filonul de sare coboara si pana la 400 metri adancime. Proiectul „L.A.G.U.N.A” era lansat inca din anul 2013.
    In timp de pandemie cand eram in stare de urgenta, erau si unele propuneri ca Salina Slanic Mina Unirea sa functioneze si ca spital de campanie COVID 19 exact cum functiona in America nu stiu ce sala polivalenta uriasa ca spital de campanie la gripa spaniola in 1918 (vezi in imaginile de pe GOOGLE despre acea pandemie), daca numarul infectarilor din Prahova ar fi crescut galopant, desi nu existau conditii propice de utilitati cum ar fi avut expozitia rotunda de la Romexpo daca functiona ca spital de campanie COVID 19.

    1. Avand in vedere situatia precara in lume si adevarurile cutremuratoare despre viitorul omenirii (posibila viitoare pandemie ca si cea de ciuma cauzata de topirea permafrostului, posibil al treilea razboi mondial, sau clima ucigasa planetara). Rog conducerea Salinei Slanic sa faca urgent Mina Laguna promisa cu acceleratorul de particule pe fonduri europene pentru a se realiza cel mai simplu dispozitiv care poate indoi curbura spatio-timp pentru a ne putea intoarce in timp cu 20 ani in urma pentru a schimba cursul timpului ca in filmul „Inapoi in Viitor” de Steven Spielberg deoarece teoria Universului in Coaja de Nuca a lui Steven Hawkins dovedeste ca se poate.
      Omenirea este in mare pericol!!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *