Sari la conținut

Evoluţia blocurilor comuniste şi plan apartamente

Începând cu 2019 desenez planuri de blocuri comuniste în AutoCAD, ajungând în 2022 la peste 80 planuri detaliate (pereţi cu dimensiuni exacte, uşi, geamuri, mobilă), şi alte 60 schiţe provizorii (doar axele pereţilor, unde nu am găsit planuri cu cote şi/sau nu am avut timp să le desenez detaliat), ele reprezintă 80% din fondul locativ comunist din Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Târgovişte, şi probabil 50% din România). Puteţi localiza blocurile cu o căutare după releveu pe harta interactivă. Ofer la download planuri AutoCAD DWG contra cost!

News septembrie 2022: am început procesul de schimbare a planurilor GRI cu noi planuri cu fundal ALB, unele redesenate la o acuratete mai mare (80% planuri schimbate în septembrie 2022, alte 4 în ianuarie 2023, restul 10% urmează).
Linkuri rapide: planuri 1960>planuri 1970>planuri 1977>planuri 1985>LiftBlocuri neobisnuiteIstorie / making ofreabilitare termică

plan plan plan

Am desenat folosind proiectele de reabilitate termică sau planuri de apartamente individuale găsite pe diverse site-uri de anunţuri imobiliare sau trimise de vizitatorii site-ului. Am observat că majoritatea blocurilor au fost proiectate cu travee multiplu de 30 cm (2,40m, 2,70m, 3,00m, 3,60m, 4,20m, etc), pereţi de rezistenţă de 15 sau 20 cm şi pereţi despărţitori de 7,5 cm.

Prefer planuri originale din perioada comunistă (poza 1) dar sunt greu de găsit, în 90% cazuri găsesc schite de amatori (poza 2), lipsesc debarale, nişa de conducte şi aerisiri, etc (la fel sunt şi proiectele de reabilitare termică), desenate de oameni care fac propriile măsurători, iar datorită pereţilor strâmbi (lungimea unor camere diferă cu câtiva cm între podea şi tavan) am găsit schiţe cu dimensiuni diferite pentru apartamente identice, urmărind dimensiunile camerelor ies pereţii cu dimensiuni neconcordante, eu fiind nevoit uneori să rotunjesc dimensiunile la 5-10 cm pentru ca pereţii să arate frumos în planul blocului colorat (poza 3).

Pentru a facilita găsirea de blocuri asemănătoare, am inventat un sistem de denumiri pentru proiectele de blocuri după următorul format: interval de ani între care s-a construit + formă + dimensiune + confort + (opţional) numărul de camere pe un etaj obişnuit. Denumirile care nu respectă formatul sunt provizorii şi urmează să le definitivez ulterior. Denumirile mele NU corespund cu vreo denumire oficială din perioada comunistă (dacă or fi existat denumiri oficiale). Ar fi amuzant ca invenţiile mele să devină virale, să vedem anunţuri „vând apartament în bloc tip bară cu băi centrale„.

Pe această pagină /planuri NU am publicat toate planurile desenate, restul le voi publica după ce definitivez denumirile fişierelor PNG, până atunci puteţi vedea planurile nepublicate dând click pe blocurile respective de pe hartă.

Seria anilor 1950

În anii 1950 construcţia de blocuri era limitată la coloniile muncitoreşti în jurul fabricilor şi mici cvartale pe terenurile virane din oraşe, de exemplu:

Bucureşti: Bucureştii Noi, Căţelu, Ferentari (blocurile roşii), Muncii (azi Basarabiei), de notat parcelările interbelice Floreasca, Pieptănari, Vatra Luminoasă, unde multe parcele erau încă libere, comuniştii le-au umplut cu blocuri.

Ploieşti: Eminescu (1957-1960), Haşdeu (1959), Mândra (1957), 24 Ianuarie / cvartal Pistol (1958).

S-a mai construit masiv şi în Hunedoara, Valea Jiului, Oneşti, Ştei.

Cartierele anilor 1950 erau dominate de blocuri de 1-2-3 etaje, dar s-au construit şi cu 5 etaje fără lift pe Şoseaua Panduri nr. 60, 5 etaje cu lift pe Bulevardul Basarabia, 6 etaje pe Bulevardul Iancu De Hunedoara nr. 33 şi 35, 7 etaje pe Strada Ion Câmpineanu nr. 1 (pe locul blocului Carlton prăbuşit la cutremurul din 1940). În afara Bucureştiului, cel mai înalt bloc din seria ’50 pe care l-am găsit până acum are 5 etaje: Lupeni, Strada Gorunului nr. 2.

Am observat 2 standarde: unele blocuri aveau tavan 2,9 – 3,0 metri, scară 19-20 trepte, cu apartamente de aproximativ 55-60 mp la 2 camere şi 75-80 mp la 3 camere, cu baie şi WC separate. Celelalte blocuri aveau tavan 2,7-2,8 metri, scară 18 trepte, cu apartamente de aproximativ 45 respectiv 60 mp şi o singură baie. Apartamentele de 4 camere erau o raritate şi până acum nu am reuşit să aflu câte băi aveau.

Ambele aveau scară cu balustradă de beton, iar faţadele erau bogate în decoraţiuni. Pereţii erau de 30-40 cm grosime din cărămidă plină, stâlpii de beton nu existau (cu mici excepţii, am văzut proiecte de reabilitare din Vatra Luminoasă şi Floreasca care confirmă că au stâlpi de beton de 30×30 cm la colţuri).

Ritmul construcţiei de locuinţe era lent comparat cu migraţia locuitorilor de la sate către oraşe, motiv pentru care mai multe famili împărţeau acelaşi apartament, situaţie care a persistat până în anii ’70.

Cămine de nefamilişti cu băi şi bucătării la comun, asemănătoare cu blocurile interbelice din Uniunea Sovietică, s-au construit în special în zonele industriale până în anii 1970.

plan plan

Standardul din ~1958

Pentru a reduce costul per apartament şi a mări rata construcţiei de locuinţe, blocurile construite după 1958 au înălţimea camerelor redusă la 2,5-2,6 metri, scări cu 16-17 trepte şi cu balustradă din bare metalice, şi faţade cu decoraţiuni minimaliste.

S-au construit atât blocuri fără stâlpi de beton cu pereţi de 30-40 cm din cărămidă plină, cât şi blocuri cu stâlpi de beton şi pereţi de 10-20 cm din cărămidă cu goluri, acestea suferind cele mai mari avarii la cutremurul din 1977. Un număr redus de blocuri au fost construite din panouri prefabricate.

Bulevardul Basarabia, observaţi îmbinarea blocurilor de 3 etaje din 1957 cu cel de 4 etaje din 1958

La sfârşitul anilor 1950 clădiri din zona centrală ale multor oraşe au fost demolate şi înlocuite cu blocuri pentru a da un aspect socialist, de exemplu blocurile de la Palatul Regal (1959), iar în Ploieşti cele din Piaţa Victoriei (1960-1962). S-au mai făcut „plombe” în zonele centrale din Bucureşti unde rămăseseră goluri între imobilele construite de boierii interbelici pe locul fostelor case. Aceste blocuri au faţada la linia străzii şi majoriatea au magazine la parter.

S-au construit cartiere de dimensiuni reduse, de exemplu:

Bucureşti: Griviţa, Pajura, Giuleşti.
Ploieşti: Haşdeu (1959-1960), Muzicanţi (1961>).

Blocurile cu 4 etaje au devenit dominante, alternate cu blocuri turn cu 7, 9, ocazional 11 etaje (Floreasca, Calea Griviţei, Şoseaua Giurgiului).

Apartamentele au fost reduse la aproximativ 40-45 m² pentru 2 camere şi 55-60 m² pentru 3 camere, toate aveau 1 baie de dimensiuni reduse, exceptând apartamentele cu 4 camere care erau o raritate (sub 1% din totalul apartamentelor construite).

plan plan

Mega-cartierele anilor 1960

În anul 1960 a început construcţia mega-cartierelor la marginea oraşului, de exemple:

Bucuresţi: Berceni (zona dintre Şoseaua Berceni şi Bulevardul Constatin Brâncoveanu), Drumul Taberei, Ferdinard, Giurgiului, Militari, Titan (notă: Drumul Taberei şi Titan includ cvartale construite în anii 1950).

Ploieşti: Republicii-Andrei Mureşanu (1962>), Nord (1962>).

Pentru a asigura confort locatarilor, blocurile din cartiere NU aveau magazine la parter, magazinele fiind în complexe comerciale separate de blocuri. Cartierele aveau dotări socio-culturale şi spaţii verzi generoase, distanţă minimă între blocuri fiind de 30 metri, de la bloc până la stradă era minim 10 metri de spaţiu verde. Se evita construirea de blocuri orientate către şoselele principale, iar în cazul în care se construiau, se lăsa spaţiu verde de 15-20 metri până la troturar.

Majoritatea blocurilor erau orientate nord-sud ca apartamentele de pe fiecare faţadă să beneficieze de soare câteva ore pe zi, în timp ce blocurile aliniate est-vest aveau apartamente cu orientare dublă (fiecare apartament avea cel puţin 1 cameră spre soare).

Blocurile cu 4 şi 9 etaje dominau cartierele, şi toate apartamentele aveau acelaşi grad de confort, cu sufragerii de 16-17 m² şi dormitoare de 10-12 m². Garsoniere (30 m²), 2 camere (40-45 m²), 3 camere (55-60 m²), 4 camere (70-75 m²). Apartamentele de 2 camere reprezentau peste 60% din total în Prahova şi posibil în toată ţara, exceptând unele cartiere din Bucureşti unde 3 camere dominau. 4 camere reprezentau doar 2% din Prahova şi Dâmboviţa dar în unele cartiere din Bucureşti depăşeau 10%.

plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan

Îndesirea din anii 1970

Regimul Dej a lăsat România cu deficit de locuinţe şi apartamente locuite de mai multe familii. Nicolae Ceauşescu a introdus în 1968 apartamente cu grade diferite de confort „pentru familii cu venituri diferite” (deşi eu stiam că în comunism salariile erau aproximativ aceleaşi pentru toţi). Pentru apartamentele confort 1, standardul din anii 1960 era să se asigure o suprafaţă locuibilă de 8 m² / persoană, majorată în 1968 la 10 m² / persoană. Dimensiunile au fost mărite treptat, astfel unele apartamente confort 2 din anii 1980 sunt mai mari ca unele apartamente confort 1 din anii 1960.

Pentru a elimina deficitul de locuinţe, în anii ’70 s-au construit multe cămine de nefamilişti cu băi comune.

În 1968 s-a permis asocierea unor proprietari pentru a construi blocuri, aceste blocuri sunt de obicei proiecte unicat / non-standard. După 1971 s-a interzis asocierea. Acestea, împreună cu alte blocuri construite de stat probabil pentru nomenclatura comunistă, au „confort sporit” şi anume apartamente cu 15-25% mai mari ca cele „confort 1”, holul împărţit în mai multe holuri separate de uşi.

Cartiere începute după 1968:

Bucureşti: Berceni (zona Reşita), Colentina, jumătatea vestică din Drumul Taberei, Fundeni, Militari (frontul sudic de pe Iuliu Maniu), Pantelimon, Rahova (zona Şoseaua Alexandriei), Sălăjan, jumătate din Tineretului.
Ploieşti: Vest I, Vest II, jumătate din Malu Rosu, jumătate din Mihai Bravu, Poştei.

Pe lângă cartierele principale s-au construit şi cvartale de blocuri confort 2/3 pe terenurile virane din cartierele de case, de exemplu Banul Udrea, Foişorului, Moise Nicoară (în centru), Melineşti (în Berceni), Baciului, Iacob Andrei, Imaşului, Livezilor, Zăbrăuţi (în Ferentari), Amurgului, Crizantemelor, Pricopan (în Rahova), Baicului-Electronicii, capătul lui Pantelimon, confortul redus combinat cu amplasamentul (în special în Ferentari unde lipsesc blocuri mai noi) le-au transformat în “zone negre” ale Bucureştiului, populate de ţigani. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu venirea lui Ceauşescu la putere.

Cartierele construite după 1970 sunt aproape lipsite de dotări socio-culturale.

Distanţă minimă între faţade a fost redusă de la 30 la 25 metri şi încă o dată la 20 metri în jurul anului 1970 şi a început îndesirea cartierelor construite în anii ’60 (vedeţi zona Favorit din Drumul Taberei plină de blocuri de 10 etaje construite în 1969-1972 ieşite din tiparul celor anterioare).

La fel ca în anii ’70, majoritatea blocurilor erau orientate nord-sud ca apartamentele de pe fiecare faţadă să beneficieze de soare, dar s-au construit şi apartamente orientate la nord. Finişajele interioare erau la minim, pardoselile erau acoperite de linoleum în loc de parchet, faianţa nu mai îmbrăca toată bucătăria şi baia ci doar zona de deasupra chiuvetei (nu ştiu exact anul acestor schimbări).

S-a renuntat la zidăria de cărămidă. Majoritatea blocurilor de 4 etaje erau din panouri prefabricate în timp ce blocurile turn, acum cu 10 etaje, aveau pereţi structurali din beton armat la interior şi panouri prefabricate la exterior. Un număr redus de blocuri fiind monolit (cofraje glisante sau cofraje metalice plane).

Apartamentele confort 1 aveau sufragerii în jur de 18 m² iar suprafaţa utilă garsoniere 30-32 m² două camere 46-50 m², trei camere 58-64 m², patru camere 76-82 m².

plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan

Apartamentele confort 2 aveau sufragerii în jur de 14 m² iar suprafaţa utilă garsoniere 25 m², două camere 36-40 m², trei camere 44-48 m², patru camere 58-62 m².

plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan

Apartamentele confort 3 aveau sufragerii în jur de 10-12 mp iar suprafaţa utilă garsoniere 15-18 m², două camere 26-32 m², trei camere 36-42 m², patru camere ? m².

plan plan plan plan
plan plan

Blocurile de după 1977

În anii ’70 a început sistematizarea masivă a tuturor oraşelor mari, prin demolări şi construirea de bulevarde cu fronturi stradale de blocuri înalte, cu magazine la parter. Nu s-a mai ţinut cont deloc de orientarea către soare.

Se zvoneste că Nicolae Ceauşescu s-a inspirat din vizitele sale în China şi Coreea de Nord, sau că cutremurul din 1977 l-a determinat să ordone demolarea centrelor oraşelor şi construirea de blocuri pe toate bulevardele. În realitate, la momentul cutremurului erau deja fronturi stradale în construcţie pe Calea Dorobanţi, Şoseaua Alexandriei, Ion Mihalache, Nicolae Titulescu, şi Iuliu Maniu, deci Ceauşescu avea planuri masive de sistematizare încă de la mijlocul anilor 1970, iar cutremurul a venit la fix să se folosească de el ca pretext pentru demolări, sau cutremurul i-a amplificat planurile, să demoleze toate casele, nu doar cele de la bulevarde. De exemplu frontul de pe Calea Rahovei s-a construit în 1978-1980 iar după 1980 au demolat toate casele până la strada Mărgeanului, şi dincolo de 13 Septembrie, plus Bulevardul Unirii şi zona spre Calea Vitan.

Celelalte oraşe ale României au fost de asemenea sistematizate după 1975. Această machetă a Ploieştiului arată blocuri pe fiecare bulevard (o datez de la mijlocul anilor 1970 fiindcă pe Bulevardul Republicii arată altfel de blocuri decât cele construite în 1977-1978).

În Bucureşti unele cartiere sunt aproape în întregime compuse de blocuri cu 8-10 etaje: Colentina şi Ghencea. În alte oraşe blocurile cu 8-10 etaje sunt doar la bulevardele principale, la restul străzilor sunt aliniate blocuri cu 4 etaje. Distanţa minimă între blocuri a rămas 20 metri în Bucureşti, dar s-a redus la 12 metri în provincie, deşi în multe cazuri tiparul străzilor a lăsat distanţe mai mari.

Tiparul blocurilor s-a schimbat, în loc de blocuri bară, cub şi turn, după 1977 s-au construit blocuri însiruite de-a lungul străzilor, unele construite la linia trotuarului. Spaţiul verde a fost redus considerabil datorită reţelei stradale, cartierele par mai îndesite, în ciuda faptului că densitatea de apartamente pe hectar a scăzut, datorită risipei de spaţiu cauzată de prea multe străzi şi blocuri neechidistante. Calitatea vieţii a scăzut, nu s-a mai ţinut cont deloc de orientarea către soare, locatarii de pe faţa blocului inhalând fumul de la maşini iar locuitorii de pe spate având vedere către celelalte blocuri şi către ghena de gunoi.

Toate apartamentele de 4 camere precum şi cele de 3 camere confort 1 au fost dotate cu 2 băi (anterior doar apartamentele de 4 camere confort 1 aveau 2 băi). Procentajul apartamentelor de 2 camere a scăzut în favoarea garsonierelor şi apartamentelor 3 şi 4 camere. Pentru muncitori şi nefamilişti nu s-au mai construit cămine cu băi la comun, ci blocuri de garsoniere, fiecare cu bucătărie şi baie proprie.

Au apărut apartamente cu 5 camere, acestea se pot găsi doar în blocuri non-standard, proiecte unicat de colţ pentru închiderea frontului de blocuri de pe 2 străzi. În cartierul Băneasa din totalul de ~2200 apartamente, am identificat 51 cu 5 camere (2,3%). Pe tot Bucureştiul estimez că doar 0.05% din apartamente au 5 camere. În Ploieşti puteţi găsi apartamente cu 5 camere în blocul F1 de pe Toma Caragiu, blocul A de pe Constantin Dobrogeanu Gherea, blocurile 115D şi 141I din Enăchiţă Văcărescu.

Cartiere începute după 1977:

Bucureşti: Aviaţiei, Băneasa, Crângaşi, Iancului, Ion Mihalache, Militari (zona Uverturii şi zona dintre frontul sudic Iuliu Maniu şi calea ferată Cotroceni), Moşilor, Olteniţei (zona dintre Şoseaua Berceni şi Şoseaua Olteniţei), Rahova (zona Căii Rahovei şi Mărgeanului), Ştefan Cel Mare (frontul sudic), Vitan.

Ploieşti: Bulevardul Bucureşti, jumătate din Malu Roşu, Enăchiţă Văcărescu, Peneş Curcanul, Republicii I (între Piaţa Mihai Viteazu şi McDonalds), 9 Mai.

plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan plan 1978-1986 cruce cf1 1978-1986 cruce cf2 1978-1986 cruce cf1 6ap plan plan plan plan

Blocurile de după 1985

În jurul anului 1985 s-a introdus o nouă serie de blocuri cu apartamente mai mari comparat cu cele introduse în 1977-1980: garsonieră 35-40 m², 2 camere 52-60 m², 3 camere 72-80 m², 4 camere 90-100 m², sufragerile având 20 m² iar dormitoarele 12-14 m². S-au construit în paralel şi blocuri din seria anterioară.

O serie de blocuri cu finisaje exterioare de lux au apărut pe Bulevardul Unirii şi străzile adiacente (Burebista, Decebal, Nerva Traian, Matei Basarab, dar şi în Piaţa Victoriei. Acestea au sufragerii de 22 m² şi dormitoare de 14-16 m², suprafaţa totală ajungând la ~110-120 m² pentru 4 camere şi peste 150 m² în cazul duplex-urilor cu 5 camere.

Cartiere începute în după 1985:

Bucureşti: Bulevardul Unirii, Baicului-Electronicii, Militari (zona Virtuţii), Rahova (zona Sebastian şi 13 Septembrie), Văcăreşti.

Ploieşti: Cantacuzino, Democraţiei II, Eroilor, Gheorghe Doja.

plan plan plan plan plan
plan plan plan plan

Cumpăra planuri în format .DWG pentru editare în AutoCAD

Contactaţi-mă şi spuneţi care planuri vreţi să cumpăraţi ca să setez preţul corect în butonul de mai jos şi apoi faceţi plata cu PayPal sau card.

Tabelul Excel Analiza blocurilor comuniste conţine suprafaţa fiecărui apartament, fiecărei camere, şi preţul desenului în format AutoCAD.

Am inventat următoarea formulă pentru a calcula preţul: 10€ per model bloc + 10€ per plan etaj + 5€ per plan parter + 10€ prima livrare.

De exemplu blocul „spate scobit” cu 2 tronsoane, etaj şi parter, costă 10€ blocul + 10€ x2 + 5€ x2 + 10€ livrarea = total 50€ dacă sunteţi la prima comandă sau 40€ dacă aţi mai cumpărat ceva anterior.

Acest pret e proporţional cu orele petrecute desenând în AutoCAD şi oferă discount la cumpărarea mai multor planuri (valabil pentru planurile deja desenate, planuri noi desenate la cerere costă dublu).

Am desenat planurile în AutoCAD apoi le-am făcut screenshot la scara de 40 pixeli / metru (planuri detaliate) şi 20 pixeli / metru (schiţe provizorii) iar thumbnail-urile de mai jos sunt scalate din codul HTML la 5 pixeli / metru. Screenshoturile le-am făcut cu smooth fonts dezactivat şi toate elemente inclusiv mobilierul le-am desenat special pentru ca imaginile PNG să aibă cât mai puţine culori.

Scopul e să ofer informaţii generale celor care îşi caută apartament, studenţilor la arhitectură şi altor pasionaţi de arhitectura comunistă.

NU le folosiţi pentru proiectarea mobilei deoarece pot exista diferenţe de dimensiuni de la un bloc la altul, stâlpi de rezistentă care pătrund în camere, tuburi de scurgere a apei pluviale pe care eu le-am omis, sau mai grav, în special în blocurile din panouri prefabricate sunt mulţi pereţi strâmbi, oblici, lungimea unor camere diferă cu câtiva cm între podea şi tavan. Măsuraţi singuri apartamentul vostru. Mobila pe care am desenat-o e pentru a arăta cât de (ne)încăpătoare sunt camerele. În unele cazuri nu veţi putea aşeza mobila conform planului meu din cauza caloriferelor.

Am văzut anunţuri de vânzări apartamente care folosesc planurile desenate de mine (exemplu). Nu mă supăr dacă îmi folosiţi planurile, dar aş vrea să vă rog să nu mai tăiaţi desenul pe linia pereţilor apartamentului pe care îl vindeţi, ci să ştergeţi apartamele vecine (ca apartamentului pe care îl vindeţi să fie înconjurat de fundal gri).

Înălţimea blocurilor comuniste

În perioada interbelică câteva blocuri de 3 etaje au fost dotate cu lift din dorinţa proprietarului de a oferi un lux. Majoritatea blocurilor de 4 etaje aveau lift la scara principală iar altele nu. De la 5-6 etaje în sus toate aveau un lift la scara principală şi alt lift la scara servitorilor.

În perioada 1960-1980 majoritatea oraşelor în care s-au construit cel puţin câteva zeci de blocuri, aproximativ 10-30% sunt blocuri turn (cu lift). Puteţi vedea blocuri turn (8-10 etaje) intercalate cu blocuri de 4 etaje atât în cartierele Bucureştene precum Berceni, Drumul Taberei sau Militari, cât şi în oraşele mici, chiar şi în comune gen Nehoiu.

După 1975 s-a trecut la construcţia de blocuri în aliniament stradal. În perioada 1980-1990 înălţimea blocurilor era dictată de mărimea oraşului. Bucureştiul e dominat de blocuri cu 10 etaje la bulevarde şi cu 8 etaje la străzile secundare, în timp ce oraşele din provincie sunt dominate de blocuri cu 7-8 etaje la bulevarde şi 4 etaje la străzile secundare. Mioveni e cel mai mare oraş unde niciun bloc nu are lift deoarece construcţia blocurilor a început după 1975.

Există şi un număr redus de blocuri turn cu până la 18 etaje (vedeţi lista celor mai înalte blocuri). Există şi un număr redus de blocuri cu 4-5 etaje cu lift, dar şi cu 5 etaje fără lift.

Au fost doate cu 2 lifturi majoritatea blocurilor confort 1 cu mai mult de 40 apartamente 3/4 camere sau mai mult de 50 apartamente 2/3 camere (am văzut maxim 55 apartamente confort 1 cu 1 lift). Majoritatea blocurilor confort 2 şi 3 (dacă nu toate) au 1 lift indiferent de numărul de apartamente (am văzut maxim 110 apartamente cu 1 lift). Unele blocuri de 14-18 etaje au 3 lifturi din care unul mai mare „de marfă” în care încape un pat dublu.

Nehoiu, comuna cu 2 blocuri turn de 10 etaje construite în jur de 1977 adică cu 12 ani înainte să devină oraş în 1989.
plan

Blocuri comuniste neobişnuite

Dacă în perioada interbelică blocurile de lux includeau parcări subterane, în perioada comunistă s-au construit doar un număr redus de blocuri cu parcări subterane (aş vrea să ştiu motivul), în Ploieşti există doar 1 astfel de bloc (pe Aleea Levănţica), care culmea e bloc de garsoniere. În Bucureşti sunt mai multe.

Bloc comunist (anii 1970) cu garaje pe Aleea Poiana Narciselor din Deva

Bloc ANL cu parcări subterane pe Strada Cernăuţi din Bucureşti (2001)

S-au construit un număr redus de apartamente pe 2 niveluri (în Anglia şi Singapore se numesc „maisonette” la noi li se spune „duplex”, primul fiind construit în 1959 la Palatul Regal (apartamente de 3 camere), altul pe Şoseaua Iancului (apartamente de 4 camere), şi probabil mai sunt câteva. Unele duplex-uri sunt la ultimul etaj, în Bucureşti majoritatea duplex-urilor se află în jurul Bulevardului Unirii şi în Băneasa. În Ploieşti duplex-uri se află în 3 blocuri pe Gheorghe Doja şi 7 în Mihai Bravu, toate având 5 etaje. Probabil fiindcă legea permitea maximum 4 etaje de la intrare până la uşa ultimului apartament, cuiva i-a venit ideea să facă apartamente duplex la ultimul etaj pentru a obţine un etaj în plus.

Nu ştiu exact care era legea din perioada comunistă, dar cu toţii ştim că blocurile fără lift au maxim 4 etaje, totuşi în Ploieşti sunt 2 blocuri cu 5 etaje fără lift şi fără duplex-uri: Bloc B1 din Eminescu şi blocul de pe Tache Ionescu. În Târgovişte unele din blocurile de 4 etaje din anii 1980 au 1 apartament sau 2 garsoniere la etajul 5.

Istoria desenelor în AutoCAD

Folosesc AutoCAD din 1998 adică de la vârsta de 9 ani. În 2002-2005 am desenat planuri precise în AutoCAD pentru 8 rude şi prieteni în ale căror apartamente am avut acces şi le-am măsurat. La vremea respectivă nu desenam mobila şi toate detaliile.

Planuri apartamente

În 2005-2007, când am desenat hărţile cu cartierele Ploieştiului, am desenat în Paint şi planuri la modelele populare de blocuri din Ploieşti şi din oraşele apropiate, desenat în Paint colorat, le ofeream într-un fişier Word indicând localizarea: Planurile Blocurilor.doc.

Ghiceam împărţirea camerelor din exteriorul blocului şi eventual intrând în casa scării pentru a vedea poziţia uşilor. Probabil unii dintre voi aţi zice că am făcut o muncă neserioasă, dar la vremea respectivă aveam alte posibilităţi.

Planuri concepte proprii (desenate 2008>)

Între 2008 şi 2016 am desenat în AutoCAD peste 100 case şi blocuri, voluntar din pasiune pentru desenat planuri şi modelare 3D în scop artistic sau la cererea clienţilor.

Citiţi mai multe: cariera mea în arhitectură şi vedeţi proiectele realizate: 50+ case şi 50+ blocuri (concepte proprii, nu reprezintă nicio clădire reală).

Am fost încurajat să mă promovez ca servicii de arhitectură, deşi nu am studii de specialitate (mă pot considera desenator, NU arhitect), în 2016 am renunţat la a desena la cererea clienţilor, fiindcă 90% voiau servicii gratis iar proiectele celor 10% care mă plăteau îmi consumau prea mult timp pentru banii oferiţi (mai mai ales că aveam altă sursă de venit în continuă creştere: baze de date), dar continui să desenez voluntar proiecte proprii şi planuri de blocuri comuniste.

Planuri blocuri comuniste (desenate 2016>)

În ultimii ani s-au dezvoltat site-urile de imobiliare, pot găsi online planuri originale scanate de unii proprietari, agenţia Equinox desenează planuri schematice la toate apartamentele oferite la vânzare. Aceste informatii îmi permit să redesenez în AutoCAD planurile la aproape toate blocurile, mai precis decât ce am desenat în Paint în 2005-2007, dar oare va fi utilă cuiva asemenea muncă în AutoCAD?

În 2016 am vizitat singurul apartament de 4 camere de la parterul blocurilor „cruce”, înarmat cu o ruletă, am făcut schiţa în creion, iar acasă l-am desenat în AutoCAD şi mobilat.

Apartament 4 camere Apartament 4 camere

Pe lângă apartamentul care mi s-a cerut să îl desenez, am desenat întregul bloc din interes propriu, a fost suficient să intru în unicul apartament de 4 camere de la parter ca să aflu dimensiunile tuturor camerelor din bloc.

plan

Am desenat planul blocului meu în 2007 imediat ce m-am mutat, dar nu era tocmai corect. L-am corectat în 2016 după ce preşedintele blocului a cumpărat de la primarie planurile originale de la momentul construirii blocului (deci se pot găsi!)

Planul blocului meu Planul blocului meu Planul blocului meu

Hărţi interactive

Am început să fac hărţi interactive cu blocurile în septembrie 2017 pentru Singapore şi în ianuarie 2018 pentru Ploieşti, iar în octombrie 2019 am decis să îmbunătaţesc harta cu releveele blocurilor.

M-am folosit de planurile găsite pe site-urile de anunţuri imobiliare, desenând în AutoCAD cu la dimensiunie exacte, cu exemplu de mobilare şi suprafeţele fiecărei camere (în cazul blocurilor unde nu am găsit plan cu dimensiuni, am desenat ochiometric, fără a indica suprafaţa camerelor sau mobilă). În decurs de 2 luni am desenat 26 planuri care erau valide pentru 80% din blocurile din Ploieşti. În ianuarie 2020 odată cu extinderea proiectului la Târgovişte am desenat încă 4 planuri pentru a acoperi 70% din Târgovişte.

Proiecte de reabilitare termică

Un vizitator al site-ului mi-a adus la cunostinţă în 2019 că Primăria Sector 3 a publicat AICI proiectele de reabilitare termică a blocurilor. Proiectele datează din 2015 iar la redesenarea site-ului primăriei din 2020 au fost şterse. Din fericire le-am download-at pe toate: 264 blocuri, 4192 fişiere PDF, totalizând 17 GB, 10 ore mi-a luat download-area tuturor fişierelor (alt+click).

Proiectul tehnic conţine plan subsol, parter, etaje, terasă, faţade, secţiuni, instalaţii electrice, gaze şi sanitare, şi documentaţie scrisă. Toate realizate de Hachiko Design, printate, scanate şi oferite în format PDF. Nu le am în format digital AutoCAD.

Ţinnd cont de cantitatea uriaşă de informaţii care nu se mai găseşte nicăieri pe internet, o voi oferi contra-cost. Nu m-am decis încă preţul fiindcă nu ştiu cui i-ar fi utilă, şi câte proiecte aţi vrea să cumpăraţi. Cine e interesat să mă contacteze!

Video: cum desenez un bloc în AutoCAD pe baza proiectelor de reabilitare termică (2021)

Bucureşti (2020)

În iulie 2020 am început munca la harta Bucureşti. Fiindcă ar fi durat prea mult să le desenez detaliat toate blocurile din Bucureşti, am introdus un nou stil de desenare simplificată, doar cu axele pereţilor, ceea ce ia 10 minute per bloc, am fost nevoit să desenez aproximativ 60 planuri pentru a acoperi 80% din blocurile din Bucureşti (cât mai repede), urmând ca în viitor să redesenez planurile detaliat. Si asta în condiţiile în care am ataşat acelaşi plan la sute de blocuri care nu erau chiar similare, ducând la numeroase comentarii negative şi critici legat de diferenţe şi inacurateţe (exemplu: 2021-07-27).

În cazul blocurilor unicat sau construite într-un număr mic de exemplare, nu mai m-am obosit să desenez eu în AutoCAD ci am ataşat direct planurile găsite de mine pe site-urile de imobiliare sau trimise de vizitatorii site-ului.

2021

În aprilie 2021 am făcut harta Buzău, folosind doar planuri desenate anterior penntru Bucureşti şi Ploieşti am acoperit 75% din blocurile din Buzău. Am mai desenat totuşi 3 planuri noi.

Din august 2021 timpul liber nu mi-a permis să mai desenez planuri detaliate, am mai desenat câteva schematice (doar axele pereţilor) pentru judeţele Hunedoara şi Iaşi. În vara 2022 aveam 64 planuri precise complete, 4 incomplete (doar unele apartamente), 8 cu dimensiuni aproximative, 70 schematice cu dimensiuni aproximative. 10 planuri populare în Bucureşti la care aveam proiectele de reabilitare (deci le puteam desena detaliat) au rămas schematice din lipsă de timp.

2022

Am făcut un sondaj trimiţând email la 10+ persoane:

Mi-am dedicat 50% din viata proiectului www.hartablocuri.ro ca sa imi maresc veniturile cu <5% din vanzarea datelor = pierdere de timp! In special desenatul planurilor blocurilor consuma cel mai mult timp (2 ore/plan) si foarte putini sunt interesati in planuri. Din august 2021 nu am mai desenat planuri detaliate de blocuri, dar in caz ca ma reapuc… tu esti unul din cei interesati asa ca iti cer niste SFATURI:

1. Ar fi OK sa nu mai desenez eu planuri detaliate la tot palierul si sa pun DOAR planuri de apartamente adunate / trimise de vizitatorii site-ului?
2. Pentru planurile de palier desenate de mine, e mai bine sa fie fatada principala in josul sau susul imaginii? Observ ca se practica sa fie intrarea in apartament in partea de jos, ceea ce face fatada sa fie in sus in planuri de apartamente, dar in planul intregului palier cum ar trebui? Mai ales ca sunt unele blocuri cu magazine care au intrare prin spate.
3. Ar arata mai bine cu fundal alb in locul fundalului gri folosit din 2014 incoace? Atasej 2 versiuni ale aceluiasi bloc.
4. Pana acum numele blocului era centru-sus si logo centru-jos, ce zici de a pune jos o bara cu numele blocului si logo-ul „AutoCAD design © Teoalida”? Sistem folosit inca din 2014 pentru planurile apartamentelor din Singapore (alea sunt adunate, nu desenate de mine) https://www.teoalida.com/singapore/hdbfloorplans/
Orice alte sfaturi sunt binevenite.

Un singur student (Luca din Constanta, 19 ani) colectioneaza de pe site-uri de anunturi si a contribuit trimitandu-mi peste 100 planuri din 2020 incoace, din care ~30 le-am publicat pe harta. I-am mentionat numele pe https://www.hartablocuri.ro/despre/#colaboratori

Din 10+ care mi-au răspuns, doar 2 au votat pentru fundal gri aşa că m-am decis la fundal alb. La orientarea faţadei voturile au fost 50-50% şi am înţeles situaţia: nu contează faţada ci contează ca intrarea să fie în josul imaginii, ceea ce pune faţada jos în cazul planurilor de bloc şi sus în cazul planurilor de apartamente (cu mici excepţii) până acum nu am avut regulă de orientare.

Am desenat detaliat toate planurile la care aveam suficiente informaţii, şi am îmbunătăţit toate planurile la acelaşi nivel de detaliu (cele desenate în 2019-2020 lipseau tocurile uşilor şi ferestrelor, lipseau ghenele de ţevi, etc. Total: 80 planuri precise complete, 2 incomplete (doar unele apartamente), 7 cu dimensiuni aproximative, 69 schematice cu dimensiuni aproximative.

În cazul extinderii proiectului către alte oraşe în viitor, nu voi fi nevoit să mai desenez multe planuri noi fiindcă în toată România s-au construit aproape aceleaşi modele de blocuri.

Datorită problemelor care pot apărea pe paginile cu peste 100 imagini (încărcare lentă, downrank în Google), NU voi mai posta pe pagina Planuri fiecare plan pe care îl desenez, ci doar pe cele mai populare. Pentru restul puteţi folosi harta interactivă, dând click pe blocurile care vă interesează.

Etichete:

9 commentarii

  1. O IDEE AMBITIOASA, FELICITARI !
    E totusi greu de monetizat asa un talent.
    Ar fi mult mai usor daca ai avea acces la arhivele vechilor institute de proiectari (socialiste).
    Astazi exista si sisteme de randare (softuri) care transforma o fotografie in desen (si chiar in spatiu 3d) automat. (:-)).
    Dar s-ar mai putea face si altceva:
    Solutii de utilizare mai eficienta a acestor spatii (rafturi, despartituri mobile, mobilier miscator)
    pentru care IMBUNATATIRI FACUTE PE CAZ CONCRET oamenii ar fi dispusi sa PLATEASCA !
    Pentru idei, recomand sti-uri de arhitectura cum ar fi MODLAR si ce mai da google.
    Inca o data felicitari si mult succes.
    Sandu

    1. Am zis eu ca vreau sa monetizez desenarea planurilor blocurilor comuniste? Site-ul are in total 800 vizitatori pe zi si castig destul din desenat case pentru cei care construiesc si din baze de date. Sectiunea in romana care include planurile blocurilor comuniste are doar 10 vizitatori pe zi.
      Apoi software-urile care transforma automat fotografie in desen nu fac niciodata 100% corect mai ales pe planurile vechi heliografice.

  2. Salut, in ce tip de bloc era apartamentul in care ai locuit intre 95-2007? Este cam genul de apartament care ma intereseaza (as vrea totusi d-ala cu balcon lung bucatarie+sufragerie). Am vazut unele cu balcon pe toata lungimea sa pe Republicii la primele etajele, ai cumva un plan de la un bloc dintr-asta cu apartamente de 3-4 camere? Multumesc si inca o data felicitari pentru acest site.

  3. Felicitari pentru ideea de a construi o asemenea biblioteca!
    Dar din pacate in acest moment nici un link din acest articol nu este functional (404 error)

    1. Acum 1 an am luat domeniu teoalida.ro iar pe 2 septembrie 2018 am schimbat firma de hosting iar linkurile din acest articol ramasesera in vechiul format teoalida.com/ro, d-aia nu mergeau, le-am schimbat acum in teoalida.ro, mersi ca mi-ai atras atentia!

  4. Aveti o initiativa buna. Totusi, as avea rugamintea sa folositi un limbaj profesionist tipic arhitecturii si constructiilor, deoarece, cu toate ca nu stiu daca sunteti sau nu arhitect, abordati un domeniu cu reguli stabilite. De exemplu, termenul consacrat pentru un balcon de acces din exterior este „cursiva” si nu „coridor exterior”, pentru „peretii de caramida fara stalpi de beton” termenul corect este „zidarie portanta din caramida”, „orientarea nord-sud” – „orientarea pe axa insoririi.”
    In rest, va felicit pentru demers.

    1. Nu am facultate, dar totuşi am lucrat în arhitectură în străinătate (load-bearing walls) şi de aceea nu m-am obişnuit cu termenii din limba română. Ai dreptate cu „zidărie portantă” în loc de „cărămidă fără stâlpi de beton” dar ce ar trebui să scriu în loc de „cărămidă cu stâlpi de beton?”. Nu am mai auzit termenul „cursivă”, revista Arhitectura R.P.R. foloseşte termenul „coridor exterior”.

      1. Buna, motivul ar fi pentru ca scrii pe site-ul tau in calitate de specialist. Si, asa cum ti-am spus, exista un limbaj de specialitate consacrat, iar specialistii se pot exprima numai in termenii acestuia. Succes!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *