Geografia Romaniei

Pasiunea pentru geografie a început pe timpurile când eram la grădiniţă, studiam atlasele geografice pe care le aveam acasă. Prin 1998-2002, am scris diverse lucrări în Word, ulterior şi în Excel, din hobby propriu şi nu pentru că s-ar fi cerut referat la scoală sau altceva de gen. Totuşi unii elevi mi-au apreciat lucrările.

După conectarea la internet în 2005, le-am verificat şi corectat putin, în 2009 mi-am făcut site, ocazie cu care am facut publice câteva din lucrări. Ulterior am mai adus doar modificări vizuale, ultima modificare fiind în 2017 datorită schimbării adresei site-ului şi pentru a le pune la download gratuit prin plugin Easy Digital Downloads care îmi permite să urmăresc numărul de download-uri, în loc de linkuri simple.

Împărţirea administrativă a României – DOC, 10 pagini, 105 KB

Impartirea administrativa in judeteLista judeţele României, lista oraşelor şi municipiilor cu anul înfiinţării fiecăruia.

Sursa: orice hartă, scris iniţial în 1998, îmbunătăţit în 2006 cu noile oraşe şi anul înfiinţării fiecărui oraş.

Numărul de oraşe în România a crescut de la 236 în perioada 1968-1981, 237 în perioada 1981-1989, la 320 oraşe din care 103 municipii în 2006. Conform Legii 351/2001, populaţia minimă pentru a deveni oraş era de 5.000 locuitori, iar pentru municipiu 25.000 locuitori, şi totuşi oraşe cu doar 12.000 locuitori au primit rang de municipiu în 2003 (exemplu Beiuş). Legea a fost modificată în 2007, ridicând populaţia minimă la 10.000 pentru oraş şi 40.000 pentru municipiu iar de atunci nu s-au mai înfiinţat noi oraşe sau municipii. Dacă legea s-ar aplica localităţilor existente, jumătate din municipii ar deveni orase iar jumătate din oraşe ar deveni comune.

Împărţirea administrativă în regiuni şi raioane – DOC, 8 pagini, 82 KB

Impartirea administrativa in regiuni si raioaneLista regiunilor şi raioanelor, oraşelor, populaţia regiunilor României din perioada 1952-1968.

Sursa: hărti vechi, scris în 2000.

 

 

Împărţirea administrativă interbelică – DOC, 11 pagini, 167 KB

Impartirea administrativa interbelicaLista judeţelor din România Mare, municipiilor, oraşelor şi plăşilor, cu populaţia fiecăruia la recensământul din 1930.

Sursa: romaniainterbelica.memoria.ro, scris în 2006 şi abandonat datorită erorilor şi paginilor innaccessibile de la site-ul sursă, mi-am adus aminte de el în 2015, l-am terminat şi publicat pe site.

Geografia României – DOC, 23 pagini, 192 KB

Geografia RomanieiLista formelor de relief, câmpii, dealuri, podişuri, munţi, incluzând oraşele aflate pe ele în cazul câmpiilor şi podişurilor, şi a vârfurilor în cazul dealurilor şi munţilor, lista de pasuri şi trecători, reţeaua hidografică (lista râurilor, 435 râuri incluse) sub forma de arbore şi cu localitătile de pe ele, lista lacurilor.

Sursa: harta fizică (Editura Didactică şi Petagogică – R.A. Bucureşti 1993) pe care o aveam atârnată de perete (hartă similară cu cea din poza de mai jos), compus în 1999-2000, îmbunătăţit în 2006.

În ultimii ani Wikipedia s-a dezvoltat şi are o listă cu câteva mii de râuri, incluzând localităţile traversate, similar cu ce am scris eu (nu uitaţi că la vremea câ le-am scris eu, Wikipedia nu exista), plus altitudinea la izvor şi la varsare, coordonate, etc. E cineva interesat să copieze din Wikipedia şi rescrie toate râurile sub forma de arbore în Word sau Excel?

 

Drumuri în România – DOC, 6 pagini, 72 KB

Drumuri in RomaniaLista autostrăzilor, drumurilor europene şi naţionale din România, ţara are 5 autostrăzi în plan şi 132 drumuri naţionale.

Sursa: diverse hărti care afişează numerele drumurilor, scris în 1999, îmbunătăţit în 2006. Corectat în 2011 mulţumită lui Nutzu şi comment-ul lăsat de el.

 

 

Căi ferate în România – DOC, 6 pagini, 74 KB

Cai ferate in RomaniaLista liniilor CFR din România, cu numerele lor, magistrale, incluzănd liniile închise şi desfiinţate, şi liniile cu ecartament îngust.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 1999, îmbunatăţit în 2006.

 

 

Căi ferate cu staţii – DOC, 52 pagini, 348 KB

Cai ferate in Romania cu statiiLista liniilor CFR din Romania, cu toate staţiile şi pozitia indicată în kilometri, plus lista staţiilor şi indicat liniile care se ramifică, de fapt e lista aşa cum apare în Mersul Trenurilor. Sper să fie util railway-fanilor. Pentru că mi-a luat zeci de ore să le scriu, acest fişier NU este gratuit.

Sursa: mersul trenurilor, scris în 2000-2001. Îmbunătăţit în 2013 şi incluzănd liniile desfiinţate înainte de 1997, mulţumităa anonimului care mi-a zis de http://tren.transira.ro/Arhiva/ – mersul trenurilor vechi.

Populaţia judeţelor şi oraşelor – XLS, 214 KB

Populatia judetelor si oraselor2 tabele care permit sortarea în ordine alfabetică, pe judeţe, în ordinea anului înfiinţării, după populaţia la oricare din recensământele din 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011, sau în funcţie de rata de creştere a populaţiei a fiecărui judeţ şi oraş.

Pentru că s-a dovedit util ca bază de date pentru site-uri, am decis să NU mai ofer gratuit tabelul Excel.

Sursa: Wikipedia, compus în 2006 cu cele 236-237 oraşe din perioada 1968-1989. Actualizat în 2015 cu recensământul 2011 şi cu oraşele înfiinţate după 1989, îmbunătăţit prin indicarea anului înfiinţării fiecarui oraş, ceea ce face inutil fişierul anterior “Împărţirea administrativă.doc”.

Observaţi creşterea rapidă a anumitor oraşe în perioada comunistă. De exemplu în 1930 Baia Mare era mai mic decât Sighetu Marmaţiei, iar Suceava era mai mic decăt Rădăuţi. Regimul comunist a reorganizat România în regiuni şi raioane în 1952 şi a dezvoltat masiv “oraşele regionale”. Regiumul Ceauşescu a reorganizat România în judeţe în 1968 şi a ales ca reşedinţă un oraş amplasat cât mai central pe teritoriul judetului, nu neaparat oraşul cel mai mare, o nouă serie de oraşe au intrat într-o dezvoltare rapidă. De exemplu între 1948 şi 1992 Suceava a crescut cu 1131% comparat cu doar 214% la Rădăuţi. Recordul e deţinut de Hunedoara, 1159% între 1948 şi 1992, din care 984% între 1948 şi 1966, în 1966 era de 2.6 ori mai mare ca Deva (ambele fiind oraşe regionale, în ciuda faptului că Deva era resedinţa regiunii), dar ulterior populaţia Devei a crescut de 2.5 ori iar în 1992 a ajuns aproape la populaţia Hunedoarei. Miercurea Ciuc şi Slobozia de asemenea nu erau cele mai mari oraşe din judeţele carora le-au primit resedinţa în 1968. În prezent mai există doar 2 orase resedinţa care nu sunt pe primul loc ca populaţie în judeţ: Deva si Vaslui.

Alte lucrări

Tot în 1998-2002 am mai scris şi alte lucrări dar nu sunt aşa utile ca să merite menţinute şi publicate, de exemplu o lucrare a fost un tabel cu trenurile analizate cu distanţa parcursă şi viteza medie. O lucrare probabil INUTILĂ pentru că mersul trenurilor se schimbă în fiecare an.

Nu m-am limitat doar la România, am scris şi despre geografia lumii, voiam chiar să scriu propriul atlas geografic dar mi-am pierdut interesul după câteva ţări scrise deoarece singurele surse de informaţii erau atlasele geografice de pe vremea parinţilor mei (anii 1970) şi munca ar fi fost inutilă. O lucrare cu informaţii actualizate a fost lista cu oraşele lumii începută în 2004 pe baza la Encarta Encyclopedia 2002, abandonată fiind considerată inutilă datorită conectării la internet în 2005, finalizată în 2015, o puteţi cumpăra de pe site-ul în engleză www.teoalida.com/database/cities.

Notă

Fişierele sunt destinate vizualizării în Microsoft Word şi Excel, ele pot să nu apara corect în Google Docs. Le-am optimizat pentru vizualizare pe ecran şi nu pentru a fi printate, în 2015 le-am re-editat, scoţând culorile de fundal ale textului, ceea ce ar uşura printarea.

2 comments

2 pings

    • Radu on September 23, 2010 at 12:58 pm
    • Reply

    FELICITARI ! 🙂

    • nutzu on January 4, 2011 at 5:43 pm
    • Reply

    buna seara! am citit cele postate de dumneavoastra si am ramas placut impresionat.Eu sunt student al Facultatii de Geografie din cadrul UAIC Iasi, sectia PLANIFICARE TERITORIALA iar cele prezentate de dvs sunt un adevarat nestemat in ceea ce priveste strategiile de amenajare a teritoriului si in special de “urban planning”. Am citit totodata si documentul in care ati realizat si o lista a drumurilor nationale din Ro, identificand si nodurile de comunicatii,clasificate mai apoi.Este un produs viabil insa tin sa fac cu permisiunea dvs unele mici “retusuri” acestuia. 1.DN 28 A se ramifica de la Motca(jud. Iasi in directia Pascani- Tg.Frumos) 2.DN 24 C cu ramificatie din DN 24 se continua numai pana la Radauti-Prut judetul Botosani, prin Darabani trecand DN 29A de la Suceava-Dorohoi ambele drumuri intersectandu-se la Radauti-Prut care este si punct de trecere a frontierei. 3.DN 29 F oricat ar parea de penibil isi are km 0 pe o ulita din satul Vorniceni comuna omonima din jud. Botosani si leaga Vorniceniul de comuna Cristinesti din Botosani fiind practic un fost drum judetean trecut la CNADNR in speranta ca ” de la centru” vor veni bani pentru asfaltarea lui( mentionez ca pe mari portiuni este de pamant si avand cratere de decor) neavand nicidecum punct de plecare din Dorohoi, drumul de la Dorohoi la vama Racovat fiind DJ 291 C prin Pomarla. Fac aceste mentiuni ptr ca sunt neaos botosanean si cunosc bine peticele de pamant si asfalt care sunt drumuri nationale in Nordul asta uitat de lume. Totodata mentionez ca DN 24 C de la Manoleasa pana la Radauti-Prut are portiuni in care nu poate fi deosebit de o ulita desfundata fiind detinatorul tristului apelativ de “singurul drum national de pamant”, in ciuda faptului ca e un drum strategic ce leaga Iasul de vama cu Rep. Moldova de la Stanca-Stefanesti si mai departe cu cea de la Radauti-PRUT.Va multumesc daca imi acceptati aceste mici retusuri. o seara frumoasa si un an nou de 2011 ori mai bun decat cel trecut

  1. […] Geografia Romaniei […]

  2. […] Geografia Romaniei […]

Leave a Reply

Your email address will not be published.