free hit counter

«

»

Aug 25

Arhitectura comunista

Comunistii au construit in Romania 3 milioane apartamente, mi-e greu sa estimez cat % stau la bloc in orasele mici, dar la nivel national cam 40% locuiesc la bloc. (conform acestui articol – Nu inteleg cum au obtinut suprafetele in articolul respectiv, sunt gresite, umflate, probabil includ balcoanele, probabil exclud garsonierele, etc).

Giulesti

Populatia Bucuresti la recensamantul din 2002: 1.926.334 locuitori, cu 10% mai putin ca apogeul din 1990 (daca aveti nevoie, Populatia judetelor si oraselor.xls).

Conform statisticilor proprii, sunt 610.000 +/- 1% apartamente in Bucuresti, in care sta cam 85% din populatie. Suprafata medie a unui apartament in jur de 55 m², si distributia: garsoniere 15%, 2 camere 35%, 3 camere 40%, 4 camere 10%, in medie 2,8 persoane pe apartament si 20 m² de persoana. In orasele mici distributia ajunge la: garsoniere 10%, 2 camere 45%, 3 camere 40%, 4 camere 5%, mai multe persoane pe apartament si chiar si numai 10 m² de persoana (estimarile s-ar putea sa nu fie corecte datorita numarului necunoscut de persoane cu domiciliul in orase mici dar care ocupa apartamente in Bucuresti, care stau in locul numarului tot necunoscut de persoane care lucreaza in strainatate).

Studiul evolutiei apartamentelor comuniste

In anii 1950 constructia de blocuri s-a limitat la microcartiere, exemple:
In Bucuresti: Floreasca, Pieptanari, Vatra Luminoasa.
In Ploiesti: Eminescu, Hasdeu, Mandra, 8 Martie.
De notat: un oras dominat de blocuri in stil 1950 este Hunedoara, unde datorita combinatului siderurgic, populatia a crescut rapid, de la 7018 locuitori in 1948 la 36498 locuitor in in 1956 si 69085 locuitori in 1966, apoi stagnand pana la 81337 locuitori in 1992.

Cartierele anilor 1950 erau compuse de blocuri de 2-3 etaje, iar spre sfarsitul anilor 1950 s-au introdus blocurile turn de 7 etaje.

In 1959-1960 s-au facut demolari in zonele centrale ale multor orase, si au fost inlocuite cu blocuri. Exemplu: blocurile de la Palatul Regal si cateva “plombari” pe Magheru, iar in Ploiesti cele din centru (Piata Victoriei).

In anul 1960 a inceput constructia masiva de blocuri: exemple:
In Bucuresti: Grivita, Ferdinard.
In Ploiesti: Republicii-Andrei Muresanu.

Cartierele anilor 1960-1965 erau dominate de blocuri cu 4 etaje si 9 etaje, la distanta minima de 30 metri, astfel lasand mult spatiu verde. Mai mult, se evita construirea de blocuri paralele cu soselele principale, se construiau blocuri turn perpendiculare. Daca totusi se construiau paralele, se lasa spatiu de 15 metri pana la strada. Suprafata apartamentelor era cam asa: garsoniera 30 m². 2 camere 40-45 m², 3 camere 55-60m², 4 camere 70-75 m².

In anul 1965 a inceput constructia mega-cartierelor in marginea orasului.

Exemple de cartiere construite in 1965-1975:
In Bucuresti: Berceni (zona dintre Soseaua Berceni si Bulevardul Constatin Brancoveanu), Drumul Taberei, Militari, Titan
In Ploiesti: Nord.

Cartierele anilor 1965-1975 erau dominate de blocuri cu 4 si 10 etaje, la distanta minima de 20 metri. cuprinzand apartamente amestecate confort, 1, 2, 3, avand suprafata cam asa: garsoniera 25-35 m², 2 camere 35-50 m², 3 camere 45-65 m², 4 camere 55-75 m².

Exemple de cartiere construite in 1970-1980:
Bucuresti: Berceni (zona dintre Bulevardul Costantin Brancoveanu si Soseaua Giurgiului), Drumul Taberei (jumatatea estica), Pantelimon.
Ploiesti: Vest I, Vest II, Malu Rosu, Postei.

Exemple de cartiere constuite in 1975-1985:
Bucuresti: Berceni (zona dintre Soseaua Berceni si Soseaua Oltenitei, Baicului.
Ploiesti: Republicii I (intre Piata Mihai Viteazu si McDonalds), Bulevardul Bucuresti.

In anul 1975 a avut loc o schimbare majora. S-a trecut la construirea de siruri de blocuri paralele cu strazile, inconjurand o parcare din spate, calitatea vietii a scazut, locuitorii din apartamentele de pe fata inhaland fumul de la masini iar locuitorii de pe spate avand vedere catre celelalte blocuri si catre ghena de gunoi.

Demolarile au inceput. La bulevardele principale s-au amplasat blocuri cu 8-10 etaje iar in spate blocuri cu 4 etaje. 1 cartier din Bucuresti fiind compus in intregime de blocuri cu 8-10 etaje: Colentina. Distanta minima intre blocuri a ramas 20 metri in Bucuresti, dar s-a redus la 12 metri in majoritatea oraselor, totusi in multe cazuri e mai mare. Acest still arhitectural da un aspect de indesire, dar in realitate densitatea de apartamente pe hectar fost chiar mai scazuta decat in cincinalul anterior, datorita risipei de spatiu in prea multe strazi si intre blocurile care nu sunt echidistante.

Tot in 1975 s-a introdus a 2-a baie in apartamentele de 3 camere confort 1. Inainte, doar apartamentele cu 4 camere aveau 2 bai.

Exemple de cartiere construite in 1980-1990:
In Bucuresti: Aviatiei, Baneasa.
In Ploiesti: 9 Mai, Enachita Vacarescu, Penes Curcanul, Republicii II (intre Piata Mihai Viteazu si Piata Eroilor)

Majoritatea cartierelor de dupa 1980 sunt construite in interorul orasului, prin demolarea caselor, cu exceptia oraselor mici unde nu erau prea multe case de demolat.

Exemplu de cartiere construite in 1985-1990 (-1995 conform planului):
In Bucuresti: Bulevardul Unirii, Electronici, Vacaresti
In Ploiesti: Cantacuzino, Democratiei II, Eroilor, Gheorghe Doja.

In 1985 s-a introdus o noua serie de blocuri avand apartamente cu suprafata cu 15% mai mare decat cele confort 1 din cincinalul anterior: garsoniera 40 m², 2 camere 60 m², 3 camere 80 m², 4 camere 100 m. Dar inca se construiau blocuri din generatiile introduse in 1975 si 1980 cu apartamente mai mici.

Tot in 1985 a inceput constructia de blocuri la sate, Otopeni fiind comuna cu cele mai multe blocuri (~2000 apartamente), urmata de Bragadiru (~1900 apartamente), Magurele si Snagov (ambele ~1200 apartamente), ele fiind si localitatile cu cea mai mare suprafata medie a apartamentelor, in jur de 70 metri patrati dupa estimarile mele, neavand blocuri din generatiile anteriloare. Oare cum ar fi aratat aceste comune peste inca 5-10 ani de comunism?

Revoutia din 1989 a lasat planuri de sistematizare neterminate:

In Bucuresti: Bulevardul Burebista se infunda in case in loc sa faca conexiunea cu Bulevardul Camil Ressu, Strada Matei Basarab e blocata de o casa, Calea Calarasilor se ingusteaza la 2 benzi pe o bucata de 1 km, Soseaua Panduri face un cot desi pe poza din satelit se poate observa ca au fost demolate casele pentru indreptarea strazii, etc.

In Ploiesti: strada Stefan Greceanu se ingusteaza la 2 benzi pe o bucata de 300 metri, strada Gheorghe Grigore Cantacuzino nu face conexiunea cu strada Vasile Lupu si Piata Eroilor.

De notat ca nici Casa Poporului nu a fost data in folosinta pana in 1997 si nici pana in prezent nu e terminata (subsolurile).

Acest video din timpul revolutiei arata blocurile din Piata Victoriei erau inca in constructie. Un bloc pe Lascar Catargiu a devenit bloc de birouri. Coltul din nord-vest al pietei a fost de asemenea demolat, si turnat fundatia unor blocuri, care a ramas pana prin 2004 cand a inceput constructia America House si turnului BRD.

4 blocuri pe strada Nerva Traian, abandonate in 1989 si trasformate in cladiri de birouri
Nerva Traian blocks Nerva Traian blocks

Bloc abandonat in cartierul Aviatiei
Unfinished block in Aviatiei neigborhood Unfinished block in Aviatiei neigborhood

Cum ar fi aratat Romania daca comunismul ar fi cazut mai devreme, la tentativa de revolutie de la Brasov din 1987?

Ar fi fost un dezastru si mai mare, in Ploiesti Bulevardul Republicii si strada Gheorghe Doja ar fi fost si ele pe o portiune ingustate la 2 benzi ceea ce ar fi insemnat un trafic greoi pe axa nord-sud.

Parerea mea este ca ar fi trebuit sa mai suportam masurile de austeritate inca vreo 5 ani, sa apuce Ceausescu sa isi termine planurile de sistematizare, traficul auto ar fi fost mult mai fluid azi.

Nota: cifrele in metri patrati reprezinta suprafata utila interioara. Nu va lasati sedusi de cifrele din anunturile de imobiliare… e la moda sa se exagereze la metri patrati, sa se specifice suprafata totala incluzand peretii si balcoanele, ceea ce nu e corect!

Proiectele megalitice ale lui Nicolae Ceausescu

Regimul Ceausescu e adeseori asociat cu Parlamentul supradimensionat, dar de fapt el e doar una din cele 7 cladiri megalitice are lui Ceausescu. Majoritatea proiectelor lui Ceausescu au ramas neterminate pana azi, aratand incompetenta idiotilor capitalisti in comparat cu puterea comunismului. Se zice ca Ceausescu a fost inspirat de vizita din 1971 in Coreea de Nord, totusi eu am studiat arhitectura Nord-Coreeana si nu am vazut vreo similaritate cu Romania.

Casa Poporului, cea mai mare cladire guvernamentala din lume si cea mai mare cladire numita “palat”. 270 x 240 metri, inaltime 86 metri, 12 etaje si 8 subsoluri incluzand adapost anti-atomic, amplasata pe un teren de 1.8 km². Constructie inceputa in 1984, conform planului trebuia terminata in 1990, dar dupa revolutie constructia a decurs lent si dabia in 1997 a fost data in folosinta, in timp ce subsolurile au ramas neamenajate pana azi.

Palatul Parlamentului Inside of Palace of the Parliament Casa Poporului

Casa Radio, 200 x 145 meters, neterminata. Vanduta in 2006 unul investitor din Israel investor care planuia sa demoleze 70% din cladire si sa fac un mall, birouri si apartamente. Dar proiectul a fost abandonat din cauza crizei din 2008.

Casa Radio

Casa Academiei, 220 x 80 metri, aflata in partea stanga a Palatului Parlamentului. Nu stiu cand s-a dat in folosinta, dar partea din spate e inca neterminata.

Academia Romana Academia Romana

Mnisterul Apararii, 195 x 80 metri, localizata in spatele parlamentului. Nu stiu cand s-a construit si s-a dat in folosinta.

Ministerul Apararii Nationale

Cladire cu nume necunoscut, in stanga la Ministerul Apararii, 140 x 80 metri, deschisa in 1999 ca JF Marriott Hotel.

JF Marriott Hotel

Biblioteca Nationala, 120 x 150 metri, constructie inceputa in 1986, abandonata in 1990, reinviata in 2009, fatadele demolate partial si inlocuite cu fatade de sticla, urat dupa parerea mea, data in folosinta in 2012.

Abandoned National Library Abandoned National Library Biblioteca Nationala Biblioteca Nationala

Magazin Junior, vizavi de Biblioteca, 120 x 50 metri, deschis in 1987 numai parterul, inchis in 1992. Intrat in reconstructie in anii 2000, iar din 2006 gazduieste Tribunalul.

Tribunalul Bucuresti

Bulevardul Unirii, complex de locuinte sociale de lux construit in jurul celor 7 cladiri megalitice de mai sus. Bulevardul avand 3 km lungime si 90 meter latime intre fatade.

Bulevardul Unirii Bulevardul Unirii
Bucharest aerial view

Centrul Cultural, un proiect despre care nu am gasit informatii, doar ce se vede din satelit: o fundatie masiva de 230 x 150 metri la jumatatea Bulevardului Unirii. Nu stiu daca aici era in plan o cladire sau o piata in aer liber.

Centrul cultural

Circul Foamei, o serie de cladiri identice, 100 x 60 meters. Constriuctii incepute in anii 1980 pentru distribuirea alimentelor, 2 din ele fiind terminate in 1989 in timp ce altele au ramas abandonae pana prin anii 2000 cand au fost transformate in mall-uri sau demolate.

Circul Foamei din Rahova

Parcul Vacaresti, parc de 2 kilometri patrati cu un lac imens in centrul Bucurestiului, inceput in 1988, azi fiind o jungla.

Metroul, unul din putinele proiecte comuniste care intr-adevar au imbunatatit calitatea vietii, a fost proiectat initial in 1938 dar proiectul nu a fost pus in practica din cauza razboiului. Constructia a inceput in 1975 in timpul lui Ceausescu si urma sa fie finaliata in anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizand in jur de 100 km. Prima linie s-a deschis in 1979, iar pana in ziua revolutie se deschisesera 3 lunii totalizand 55 km. Intre 1990 si 2000 idiotii capitalisti au reusit performanta sa deschida inca 8 km de linii incepute de comunisti. Oare cat le vor lua capitalistilor sa construiasca o linie de metrou de la zero?

Cernavoda nuclear power plant, inceputa in anii 1980, avand 5 reactoare in plan. Doar 2 au fost date in functiune, primul in 1996 si al doilea in 2007, producand 18% din consumul national de energie.

Canalul Dunare – Marea Neagra, lung de 95 kilometri, lat de 90 metri, adanc de 7 metri, inceput in 1973, deschis in 1984, bratul nordic deschis in 1987, considerat un o risipa de bani deoarece e nevoie de cateva sute de ani ca sa acopere investitia.

Canaul Dunare – Bucuresti, lung de 73 kilometri, facand capitala un port la Dunare, a fost incept in 1986 si era finalizat in proportie de 60% la momentul revolutiei cand a fost abandonat.

1 comment

  1. Aaron Wands

    Philippines Airlines

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>